81 matches
-
Song for him”, unde obține aceeași performanță că și în anul precedent, locul al unsprezecelea. În luna martie a anului 2012 lansează piesă „Fever”, compusă de Laurențiu Duță. Susține concerte în mai multe cluburi din țară. Anul 2013 este pentru Dâlma un an plin de prilejuri noi de a se afirma pe plan muzical, mai întâi participa la Vocea României, unde reușește să activeze până la finele celui de-al doilea live, în echipa lui Horia Brenciu. Ulterior, este concurență la Te
Dalma Kovács () [Corola-website/Science/314782_a_316111]
-
foarte mulțumită. În 2015 a interpretat cântecele „Plutesc” , „Ciudat” și „Peste mii de ani” pentru coloana sonoră a filmului de desene animate „Clopoțica și Legendă Bestiei de Nicăieri”. Următoarea lista include realizările, premiile și nominalizările cântăreței de muzică pop/jazz Dâlma Kovács.
Dalma Kovács () [Corola-website/Science/314782_a_316111]
-
Scorțoasa (în trecut, Policiori) este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Balta Tocila, Beciu, Dâlma, Deleni, Golu Grabicina, Grabicina de Jos, Grabicina de Sus, Gura Văii, Plopeasa, Policiori și Scorțoasa (reședința). Comuna se află în depresiunea Policiori din valea râului Sărățel, și pe raza ei se află o parte din rezervația Vulcanii Noroioși. Ea este
Comuna Scorțoasa, Buzău () [Corola-website/Science/301040_a_302369]
-
comune se regăseau în plasa Sărățelu. Satul Schitu trecuse de la comuna Beciu la comuna Policiori. Cele trei comune aveau respectiv 1180 de locuitori (comuna Beciu), 1132 (comuna Grabicina) și 3018 (comuna Policiori). Satele comunei Policiori sunt consemnate atunci cu denumirile: Dâlma, Gura Văii, Pleopeasa de Jos, Pleopeasa de Sus, Policiori, Schitu, Scorțoasa și Valea lui Dragomir. În 1950, comunele au fost incluse în raionul Cărpiniștea (ulterior Beceni) al regiunii Buzău și apoi (după 1952) în raionul Buzău al regiunii Ploiești. Comuna
Comuna Scorțoasa, Buzău () [Corola-website/Science/301040_a_302369]
-
monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local. Unul este clasificat ca sit arheologic și este reprezentat de o așezare aparținând culturii Monteoru din Epoca Bronzului (mileniile al III-le-al II-lea î.e.n.) și situat lângă satul Dâlma, în zona unui fost pichet de grăniceri de pe frontiera austro-ungară a României. Celălalt este moara Palcău din același sat Dâlma, datând de la 1900 și fiind clasificată ca monument de arhitectură.
Comuna Scorțoasa, Buzău () [Corola-website/Science/301040_a_302369]
-
o așezare aparținând culturii Monteoru din Epoca Bronzului (mileniile al III-le-al II-lea î.e.n.) și situat lângă satul Dâlma, în zona unui fost pichet de grăniceri de pe frontiera austro-ungară a României. Celălalt este moara Palcău din același sat Dâlma, datând de la 1900 și fiind clasificată ca monument de arhitectură.
Comuna Scorțoasa, Buzău () [Corola-website/Science/301040_a_302369]
-
Bala este o comună în județul Mehedinți, Oltenia, România, formată din satele Bala (reședința), Bala de Sus, Brateșul, Brativoești, Câmpu Mare, Cârșu, Comănești, Crainici, Dâlma, Iupca, Molani, Rudina, Runcușoru, Sărdănești și Vidimirești. În localitatea Bala au fost descoperite câteva urme române, fapt care arată că aici a existat o populatie băștinașa pe care românii au cucerit-o. Ruine române s-au găsit și în satul
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
bronz de la Traian (Moisil Creșt colect în an Ac. Rom. 1939-1940, p. 144). Monede române și resturile unor albii din lemn de stejar au fost descoperite în zona băilor, semn că acestea erau cunoscute încă de pe timpul românilor. În satul Dâlma, care aparține comunei, în locul numit Dealul Vâlculeștilor , a fost localizat un cimitir român, după cum menționa același arheolog. Locul este menționat și de către revizorul școlar N. D. Spineanu în timpul căruia s-a făcut descoperirea unei pietre inscripționate cu litere latine. Această
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
a fost localizat un cimitir român, după cum menționa același arheolog. Locul este menționat și de către revizorul școlar N. D. Spineanu în timpul căruia s-a făcut descoperirea unei pietre inscripționate cu litere latine. Această piatră se află la bisericuța din satul Dâlma și locuitorii n-au vrut s-o doneze sub nicio formă până când nu li s-a promis de către autorități că li se va ridica în sat o școală, după cum sublinia revizorul școlar: „Așa că numai după ce li s-a promis școală
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
După 1950 în componență comunei intrau și satele: Berești, Rudina, Runcșor (1952-1954). În anul 1970 comună Bala cuprindea 15 sate care au rămas în componență ei până acum: Bala de Jos, Bala de Sus, Brateș, Brativoești, Câmpu-Mare, Cârșu, Comănești, Crainici, Dâlma, Iupca, Molani, Rudina, Runcșor, Sărdănești, Vidimirești. În 1977 în satul Bala de Jos existau 835 locuitori, în 1992, 915, iar în anul 2002 au fost identificați 936 locuitori. Localitatea Bala este situată într-un cadru depresionar, aproape de apă Râienilor, de
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
242 loc. în 1930 la 220 loc. în 1966 și la 61 loc. în 1992. Satul este împărțit în următoarele zone: "Deal", "Groapă", "Devale". Terenurile aparținând acestui sat poartă următoarele denumiri: "Calea Beului", "Coasta", "Pădurice", "Ochiuri", "Rupturi", "Codona", "După Garduri", "Dâlma", "Apărat", "Lazuri", "Uric", "Recea", "Rât", "Lab", "Niergheș". Păduri: "Pădurea de după garduri", "Pădurea gropii", Pădurea Șardului", "Biher". Între satele Veța și Acățari există urme de drum roman.
Veța, Mureș () [Corola-website/Science/300598_a_301927]
-
și al doilea trailer al filmului, cel complet, dublat în română, filmul putând avea ca opțiune vedete de televiziune, așa cum și Frozen, i-a adus alături pe Mihai Bobonete în rolul omului de zăpadă Olaf, Jorge în rolul Prințului Hans, Dâlma Kovacs, ce își dezvăluia personalitatea prin cântecel Elsei. Se distinge o vedetă cunoscută din lumea televiziunii românești , Noni Răzvan Ene. Stabilirea vocilor, împreună cu interpretarea replicilor fiecărui personaj au fost stabilită de către Ager Film, singurul studio de dublaj din România care
Cei 6 super eroi () [Corola-website/Science/333142_a_334471]
-
DINIS GIZELLA (n. 1934) Miercurea Ciuc, Str. Cantarului nr. 8 țel. 113177 7199 DORGO MINODORA (n. 1951) Miercurea Ciuc, Str. Florilor nr. 36, ap. 28 țel. 113309 7189 DUCULET ELENĂ (n. 1958) Miercurea Ciuc, Str. Frăției nr. 8/4 țel. 172216 16062 FIȘCA DÂLMA GABRIELA (n. 1953) Odorheiu Secuiesc, Str. Tamași Aron nr. 20 , ap. 6 țel. 218090 2553 GAL VILMOS (n. 1934) Miercurea Ciuc, Str. Libertății nr. 12, ap. 19 țel. 111363 7201 GRANCSA MARIA (n. 1947) Miercurea Ciuc, Str. Rev. din Dec. nr. 13
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
DÎmbovița); Peștera Padeș - care este electrificată, Cioaca cu Brebenei, Cloșani, Gura Plaiului - Padeș, Fusteica și Pocruia - Tismana , Gura plaiului - Pestișani, Runcu - Comuna Runcu, Peștera Muierii - Baia de Fier (prima din țară electificată -1963), Polovraci - Comuna Polovraci (Gorj); Piatra Topliței, Zeicului, DÎlma cu Brazi, Peștera cu Corali - Uricani, Cocolbea (Sat Ponor), Sura Mare (Sat Ohaba Ponor) - Comuna Pui, Peștera Bolii și Peștera de la Tecuri - Bănița, Cioclovina cu Apă- Boșorod, Gura Cetății - Satu Peștera, Comuna Sălașul de Sus (Hunedoara); Curecea, Balta și Sfodea
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
eroilor din 1916-1918 (În curtea școlii generale nr. 1); - stațiunea Pasul Vulcan; - cabană; - linie de telegondolă; - pârtii de schi. URICANI. - m.arh. - unele case din CÎmpul lui Neag; - zona etnografică a Momîrlanelor la CÎmpul lui Neag; - m.n. - peșterile: Piatra Topliței, Zeicului, DÎlma cu Brazi și Peștera cu Corali; - lacul Valea de Pești; - cabana CÎmpul lui Neag, CÎmpușel (cabană de vînătoare); - hotelul Valea de Pești. JUDEȚUL MEHEDINȚI BALA. - m. arh. populară: case cu poarți foarte frumoase În satul Crainici; - vatră folclorică; - port popular
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
suprafață. Austeritatea e maximă. Singurul sprijin al ritmurilor vine dintr-o regie a dispunerii prepozițiilor. Traseul are, totuși, același relief sonor: „Pripon, La Cruce, Drumul Țării, pe Calea Târgului, apoi,/ Între Gruiețe, Peste Vale, Boticășăști, Din-deal-în-jos,/ La Gura Turzii, După Dâlmă, pe Continit, la Buturoi,/ În Râul Limpede, Chicuiul, la Corn, pe Ghergheleu, în Dos,/ Zăpodea, Gura Pojorâții, la Sat, pe Coastă, la Hodăi,/ Între Cărări, pe Hici, pe Coasta Oroiului, Între Răzoare,/ Pârloage, Togul, Calea Morii, Grochile, Turda, la Căstăi
Ardeleanul definitiv by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6322_a_7647]
-
cei patru concurenți, doi din echipa lui Horia Brenciu și doi din cea a lui Smiley, care vor lupta pentru premiul cel mare și trofeu. Din echipa antrenorului Horia Brenciu, publicul a desemnat-o pe Julie Mayaya favorită lui. Pentru că Dâlma Kovacs a întrunit cele mai puține voturi, ea a părăsit show-ul. Brenciu a fost nevoit să aleagă astfel între Laurian Mantă și Vlad Simon, cel din urmă fiind cel care nu va mai evolua în etapa următoare a concursului
Vocea României: Cu cine a decis Brenciu și Smiley să meargă mai departe () [Corola-journal/Journalistic/65388_a_66713]
-
Dâlma Kovacs, concurența de la Vocea României, a reușit în ultima ediție a "audițiilor pe nevăzute" a show-ului de la Pro Tv Vocea României să întoarcă toate scaunele. Vocea senzațională, dar și pregătirea de care a avut parte în timpul celor doi ani
Vocea României: Dalma, după doi ani de muncă cu Moga, l-a ales pe Brenciu () [Corola-journal/Journalistic/80840_a_82165]
-
ediție a "audițiilor pe nevăzute" a show-ului de la Pro Tv Vocea României să întoarcă toate scaunele. Vocea senzațională, dar și pregătirea de care a avut parte în timpul celor doi ani cât a lucrat cu Marius Moga, i-a adus Dâlmei succesul pe scena de la Vocea României, marți seara. Primii care s-au întors au fost Loredana și Smiley, urmați de Horia Brenciu. Abia, în final, Marius Moga a apăsat și el pe buton, dar nu pentru că i-ar fi recunoscut
Vocea României: Dalma, după doi ani de muncă cu Moga, l-a ales pe Brenciu () [Corola-journal/Journalistic/80840_a_82165]
-
pe scena de la Vocea României, marți seara. Primii care s-au întors au fost Loredana și Smiley, urmați de Horia Brenciu. Abia, în final, Marius Moga a apăsat și el pe buton, dar nu pentru că i-ar fi recunoscut vocea Dâlmei care a interpretat melodia „A night like this”, ci pentru că i-a apreciat evoluția. Loredana a apreciat interpretarea Dâlmei: „Îmi place la tine că ești versatila. Cântecul asta este foarte frumos, dar i-ai dat ceva aparte”. După ce concurență l-
Vocea României: Dalma, după doi ani de muncă cu Moga, l-a ales pe Brenciu () [Corola-journal/Journalistic/80840_a_82165]
-
Horia Brenciu. Abia, în final, Marius Moga a apăsat și el pe buton, dar nu pentru că i-ar fi recunoscut vocea Dâlmei care a interpretat melodia „A night like this”, ci pentru că i-a apreciat evoluția. Loredana a apreciat interpretarea Dâlmei: „Îmi place la tine că ești versatila. Cântecul asta este foarte frumos, dar i-ai dat ceva aparte”. După ce concurență l-a certat pe Smiley că nu a zis nimic, juratul a comentat: "Eu o știu pe Dâlma. Am cântat
Vocea României: Dalma, după doi ani de muncă cu Moga, l-a ales pe Brenciu () [Corola-journal/Journalistic/80840_a_82165]
-
apreciat interpretarea Dâlmei: „Îmi place la tine că ești versatila. Cântecul asta este foarte frumos, dar i-ai dat ceva aparte”. După ce concurență l-a certat pe Smiley că nu a zis nimic, juratul a comentat: "Eu o știu pe Dâlma. Am cântat și împreună. Mă uitam foarte bine la ea si ma gandeam ce-i lipsește. Fizic are, voce nu mai vorbim, de schimbat te-ai schimbat foarte mult, dar îți lipsește o echipă în spate care să te lanseze
Vocea României: Dalma, după doi ani de muncă cu Moga, l-a ales pe Brenciu () [Corola-journal/Journalistic/80840_a_82165]
-
Mama fostului fotbalist argentinian Diego Maradona, Dâlma Maradona, a murit, sâmbătă, la 81 de ani, ca urmare a unei afecțiuni cardiace, a anunțat clinică din Buenos Aires, unde fusese spitalizata. Diego Maradona a părăsit de urgență Emiratele Arabe Unite, unde este antrenor, pentru a fi alături de mama sa, însă a
A murit mama lui Maradona. Cum a aflat fostul fotbalist de deces () [Corola-journal/Journalistic/59194_a_60519]
-
unei afecțiuni cardiace, a anunțat clinică din Buenos Aires, unde fusese spitalizata. Diego Maradona a părăsit de urgență Emiratele Arabe Unite, unde este antrenor, pentru a fi alături de mama sa, însă a aflat de decesul acesteia în avionul care îl ducea în Argentina. "Dâlma Maradona a murit în urma unui fenomen de decompensare și nu a mai putut fi reanimata", a anunțat clinică Sanatoria de Los Arcos. "Madame Tota", cum era cunoscută printre argentinieni, suferea de o afecțiune coronariana și fusese spitalizata în numeroase rânduri
A murit mama lui Maradona. Cum a aflat fostul fotbalist de deces () [Corola-journal/Journalistic/59194_a_60519]
-
Ghilduș. Votul publicului, care a putut vota la această ediție doar prin apel telefonic, a contat 50% în clasament, acelasi procent avându-l și juriul de specialitate. În faza națională a Eurovision 2011 au concurat 13 finaliști respectiv Adi Cristescu, Dâlma, Leticia, Silvia Ștefănescu, Blaxy Girls, Claudia Pavel, Laurențiu Cazan, Dan Helciug, Distinto, Ianna și Anthony Icuagu, Direcția 5, Rallsa, Hotel FM, Mihai Alexandru feat B-Body and Soul. Spectacolul a fost prezentat de Paula Seling și Ovi, ajutați din camera verde
Hotel FM va reprezenta România la Eurovision 2011 - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/70849_a_72174]