133 matches
-
condițiile legii. Trimestrial, o dată cu dările de seamă contabile, ordonatorii principali de credite întocmesc și raportează Ministerului Finanțelor situația cheltuielilor din fondul de redresare financiară și restituirea creditelor acordate din acest fond. Fondul Proprietății de Stat va întocmi și va prezenta dârî de seamă contabile, potrivit precizărilor metodologice elaborate de Ministerul Finanțelor. Ordonatorii principali de credite, Fondul Proprietății de Stat și agenții economici vor înregistra în contabilitatea proprie operațiunile legate de primirea fondurilor de la bugetul de stat și restituirea acestora, potrivit precizărilor
HOTĂRÎRE Nr. 318 din 11 mai 1995 privind aprobarea criteriilor de selecţie a agenţilor economici beneficiari ai fondului de redresare financiară şi a modului de gestionare a acestuia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112772_a_114101]
-
grupate în cadrul fiecărui județ și a municipiului București, pe comune, orașe, municipii, sectoare ale municipiului București și buget propriu, pe structurile clasificației bugetare stabilite de Ministerul Finanțelor. Articolul 68 (1) Trimestrial, președinții consiliilor județene și primării celorlalte unități administrativ-teritoriale întocmesc dârî de seamă contabile asupra execuției bugetare, care se transmit Ministerului Finanțelor, la termenele și potrivit normelor stabilite de acesta. ... (2) Ministerul Finanțelor prezintă Guvernului, până la data de 31 mai a fiecărui an, sinteză anuală a veniturilor și cheltuielilor publice locale
LEGE Nr. 72 din 12 iulie 1996 privind finanţele publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114450_a_115779]
-
n 1200 de Filip August că ap?rare la vest a Parisului. De o cu totul alt? concep?ie este Castel del Monte (Italia de Sud, 1240), construit pentru �mp?ratul Frederic ÎI de Hohenstaufen, dup? plan ortogonal � corpul cl?dîrîi, curte ?i turnuri de flancare � �n leg?tur?, se crede, cu date astronomice. Construc?ia, foarte simpl? la exterior ?i boltit? de ogive, este influen?at? ?i de goticul cistercian, ?i de fort?re?ele construite �n Orient de crucia
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
tre c�mpul pe care-l domin?. Pienza, laborator pentru un model teoretic, nu urm?-rea s? aib? valoare exemplar?. Cu totul altfel este palatul ducal al familiei Montefeltre, la Urbino (1444-1482), un imens complex de cur?i ?i cl?dîrî din c?r?mid?, conceput de L. Laurana ?i F. Di Georgio Martini. Articulat organic cu ora?ul medieval, cu peisajul ?i cu topografia, acest monument, fruct al unui empirism savant, refuz? ordonarea sistematic? a mediului urban al c?rui
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
coloane. Pe a patra lătur?, pavilionul de la intrare include principiul serlienei dorice �ntr-o construc?ie �ncoronat? cu trei animale dispuse �n chip de fronton; ?i această �n timp ce cele trei ordine se suprapun �n manier? clasic? pe frontispiciul cl?dîrîi principale, �n partea opus?, �n fundul cur?îi. Dar partea deosebit? este capelă, pe plan circular cu cupol? cu chesoane. Lescot, Delorme, apoi Jean Bullant (aprox. 1520-1578) � care lucreaz? mai ales la castelul de la Ecouen, unde aplic? ordinul colosal la
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
dup? acest model a micului castel de la Versailles, construit de Ludovic al XIII-lea n 1631. Rapid, Le N�tre �mbun?ț??e?te starea gr?dinilor pentru șerb?ri. Apoi, �n 1668, Le Vau deseneaz? o anex? a cl?dîrîi �n partea dinspre gr?din? cu o fă?ad? maiestuoas? cu trei niveluri: un nivel de funda?ie; un etaj nobil ritmat de un ordin ionic ?i de slabe profile de fă?ad?; un etaj-atic �nco-ronat cu o balustrad? cu
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
o plasticitate ?i o plenitudine unde pot fi surprinse senzualitatea de la Val-de-Gr�ce ?i noble?ea castelului de la Maisons. Frumuse-?ea suveran? a acestui edificiu se confirm? �n opozi?ia cu orizontalitatea ?i austeritatea �ntru totul militar? a celorlalte cl?dîrî de la Invalizi, inclusiv biserică vecin? Saint-Louis (1670-1677), datorate lui L. Bruant (c?tre 1635-1697), care deseneaz? �n aceea?i epoc? ?i capelă spitalului Salp�tri�re. �n timp ce microcosmosul versaillez devine prototipul re?edin?ei regale �n Europa � vezi
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de acest baroc imperial, expresie a unui fel de patriotism, prin?îi, mai ales, �?i construiesc palate de un lux mai subtil, ca Belvedere superior (1721-1722) de L.�Von Hildebrandt pentru prin?ul Eugen. Subtilitatea com-pozi?iei corpurilor de cl?dîrî ?i a acoperi?urilor, suple?ea modenaturii �n fă?ad? ?i rolul sculpturii �n interior arăt? capacitatea arhitectului de a transcende modelele italiene �ntr-un stil baroc austriac autentic. Barocul se integreaz? de altfel programului numeroaselor, bogatelor ?i impun?toarelor aba
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Vanbrugh (1661-1726) �?i desf??oar? talentul �ntr-o impun?toare comand? a Coroanei, Castelul de la Blenheim (Oxfordshire, 1705-1724), dorit că replic? la Versailles ?i că afirmare a ambi?iilor geopolitice engleze. Dou? aripi �ncadreaz? simetric, cu o emfaz? tea-tral?, corpul cl?dîrîi centrale prev?zut cu un ordin colosal. Silueta de ansamblu este foarte contrastat?, decupat?, dar f?r? c?utarea pitorescului; dimpotriv?, o monumentalitate grav?, dac? nu chiar sumbr?, este ceea ce se remarc?, pro-venind f?r? �ndoial? din ni?te accente
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
critiques d�architecture (1702) de M. de Fr�min ?i de Nouveau Trăit� de toute l�architecture ou l�art de b�tir� (1706) a lui J.-L. de Cordemoy. Prin criticile riguroase pe care Laugier le face despre cl?dîrî, inclusiv despre castelul de la Versailles, el arăt? c? func?ionalita-tea este central? �n toat? problematică arhitectural? elaborat? cu un punct de vedere ra?ionalist. ?i legitimeaz? aceast? lucrare teoretic? raport�nd-o la evolu?ia societ?-?îi caracterizat? prin predominen?a
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
regional?. Astfel, ra?ionalitatea idealului antic ?i cea a programului industrial cad la �nvoial? pe ascuns cu gustul romantic al naturii ?i al pitorescului. Pentru Ledoux, aceast? a?ezare era germenele unui oră? ideal. �nc? din 1775, el proiecteaz? cl?dîrî destinate s? ad?posteasc? diversele func?îi sociale ale cet??îi, care ar trebui s? permit? viitorilor s?i locuitori s? tr?iasc? toate momentele existen?ei lor �n armonie cu natura. �n acest demers utopist, dar ?i �n virtuozitatea
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
1785-1819), de I. de Villanueva, �ntr-un cartier reziden?ial al Madridului, este o pies? reper pentru �nfrumuse??rile, din ini?iativ? regal?, ale capitalei. Neoclasicismul este introdus ț�rziu �n Grecia de fra?îi Hansen, danezi care construiesc principalele cl?dîrî publice din Atena: Universitatea (1839-1849), Academia (1859-1887) etc. Dar un alt Hansen, Christian Frederik, este cel care-i d? Copenhag?i edificiile cele mai marcante �n �stilul franco-prusac�: ansamblul prim?rie-palatul juști-?iei-�nchisoare (1803-1816) ?i, mai ales, catedrală (1811-1829
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
pentru porticul de acces de la Chester Castle (1810) sau al lui Th. Hamilton (1784-1858), constructor al lui High School din Edinburgh (1825) ?i care trece drept cel care �a f?cut din acest oră? Atena Nordului�. Stilul neogrec confer? cl?dîrîi, cartierului, chiar oră?u-lui, o aur? care ?ine de ordonarea monumental? a acestuia, dar ?i de �nc?rc?tură să cultural? milenar?. Aceast? va-loare simbolic? cap?ț? o dimensiune na?ional? �n dou? capitale, Berlin ?i M�nchen, �n momentul
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
a goticului istoric. Al doilea curent este constituit de practicile eclectismului, care consider? istoria stilurilor că pe o colec?ie din care iei dup? voie, un stil fiind mai �nt�i un instrument bun pentru a determina imaginea unei cl?dîrî, �n raport sau nu cu func?ia ?i cu valoarea ei simbolic?. Cel mai adesea este vorba de un formalism apropiat de academism. Aceast? afirmă?ie prive?te �ntreaga Europ?. Revenirea goticului De?i dominante �n Europa, g�ndirea ?i
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
care L. von Klenze face un joc de ordon?ri că la palatele florentine din secolul al XV-lea, ilustreaz? eclectismul monostil. Foarte repede, aceast? practic? stilistic? conduce la codificarea referin?ei stilistice �n raport cu pro-gramul ?i statutul cl?dîrîi: arhitectură clasic? este destinat? palatelor de juști?ie, muzeelor; arhitectură medieval?, la biserici ?i la dependin?ele acestora, de exemplu, P.�Abadie (1812-1884) nuan?eaz? chiar pe acest principiu: bisericile sale s�nt �n stil român din secolul al XI
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
r?it califica drept eclectic stilistico-tehnic traducerea unor construc?îi neogotice �n structuri metalice, de L. A. Boileau (1832-1896) la biserică Saint-Eug�ne din Paris (1854-1855) sau de Deane ?i Woodward la University Museum din Oxford (1855-1860), �nveli?ul acestor cl?dîrî fiind din piatr?. Arhitectură domestic? este atins? de eclectism �n oră? �n mod cert, dar ?i mai mult la ?ar?, unde diversele mode pitore?ți o �nt�lnesc pe cea a caselor de odihn? burgheze rurale suscit�nd publicarea a
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de gr�ne din Paris cu o cupol? din arce de font? (1805-1813). Apoi, �n 1813, prototipul podurilor suspendate este construit peste Tweed de S. Brown. Coloane ?i grinzi de font? s�nt folosite, �ncep�nd din 1800, la cl?dîrî industriale. Aceste elemente de construc?ie, asociate eventual cu pl?ci de sticl?, produse de-acum �nainte industrial, diminueaz? pericolul de incendiu ?i per-mit ob?inerea de spa?îi interioare mai degajate ?i mai luminoase; filatura de bumbac Philip ?i
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
simboliz�nd, �n masivitatea aparent? a volumetriei, for?a ?i siguran?a �ntreprinderii. Punerea la punct a unui nou material, betonul armat, aplicat dup? procedeul st�lpi ?i grinzi, de inginerul francez F. Hennebique (1892), măi �nt�i la cl?dîrî industriale (filaturile Barrois, Lille, 1896), contribuie la l?rgirea c�mpu-lui tehnologic al modernismului care se na?te. A. Perret (1874-1954), arhitect ?i antreprenor, folosind o osatur? de beton armat �ntr-o cl?dîre de �nchiriat pe strada Franklin, la Paris
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
din anii �20 p�n? �n �40, �n Europa, se degaj? un ansamblu stilistic puternic marcat � calificat, de altfel, drept �internațional style� de americanii H. R. Hitchcock ?i Ph. Johnson, �n 1932 � dar de asemenea larg diversificat. Dac? noile cl?dîrî ale Bauhaus-ului (Dessau, 1925-1926; vezi pliantul, foto 25), oper? a lui Gropius, �?i extrag estetică din extremă tensiune �ntre?inut? de afirmarea riguroas? a func?iilor ?i a arhitectonicii, proiectul de turn pentru Inter-na?ionala a III-a (Moscova, 1920
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de �ns?n?to?irea cartierelor insalubre din capitală britanic? ?i de construirea de cartiere noi �n regiunea londonez?. Cl?dirile de c?r?mid?, foarte �ngrijite p�n? la detalii, s�nt fie cottages �ntr-un stil neo-regional, fie cl?dîrî de locuin?e agrementate cu plantă?îi ?i �n general dispuse dup? teoria cet??ilor-gr?dini a lui Howard. Amsterdamul d? unul din primele exemple de extindere urban? planificat?. �ntr-adev?r, �ncep�nd din 1917, H. P. Berlage (1856-1934) dirijeaz
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
forme �modernizate� ?i bine dotate. Din contr?, E. Beaudouin ?i M. Lods (1891-1978), asocia?i cu inginerul Bodiansky, elaboreaz? un mod de construc?ie industrializat (osatur? metalic? ?i elemente din beton prelucrate) pentru cetatea Muette (Drancy, 1934), combin�nd cl?dîrî joase ?i turnuri de 14 etaje �n forme radical moderne. Lods, de asemenea, cu J. Prouv� (1901-1984), un maestru al construc?iei metalice, construiesc Casă Poporului (Clichy, 1937-1939), o dotare revolu?ionar?, fiind polifunc?ional? ?i transformabil?. La Villeurbanne, �n
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
locuitori ?i de politicienii ale?i (1947). �n URSS, reconstruc?ia, care coincide cu al patrulea plan cincinal (1946-1950), depinde de stat, deci de puterea stalinist?. Academia de arhitectur? este cea care furni-zeaz? proiectele-tip pentru locuin?e ?i cl?dîrî publice, ale c?ror implant?ri s�nt sistematice, iar fă?adele s�nt tratate �n diverse stiluri istorice sau �na?ionale�, dup? preceptele realismului socialist �n vigoare din 1930 ?i pentru care stă?iile de metrou din Moscova s
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
alt? parte, aceste osaturi metalice, care dau o bun? lizibilitate a sistemului de for?e aflat �n joc, exclud �n general orice ornamenta?ie, cu excep?ia policromiei (Centrul Georges Pompidou), de?i determin? esen?ialul expresiei plastice a cl?dîrîi. Centrul Georges Pompidou (Paris, 1971-1977), de R. Pino (1937), R. Rogers (1933) ?i asocia?îi acestora, concretizeaz?, cu structura omniprezent? ?i silueta să cvasiindustrial?, cu spa?iul s?u vast, complet flexibil, proiectele utopice (1960) ale lui Y. Friedman (1923
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
sau editorii eventual, specialiștii interesați de anumite aspecte ale operei hasdeiene au trecut destul de rapid, fără să emită, cel mai adesea, judecați de valoare ori fără să încerce vreo interpretare extinsă; de regulă, "evaluările" lor se rezumă doar la scurte dârî de seamă asupra conținutului articolului cu pricina. Deși au trecut 131 de ani de la momentul publicării sale, cred că studiul Un nou punct de vedere asupra ramificațiunilor gramaticei comparative păstrează suficiente elemente de interes pentru știința lingvistică actuala. În plus
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
care să înțelegem resorturile subtile ale vieții în ceea ce are ea mai frumos. Este celebru exemplul acela în care un copil, aflat într-o încăpere, aleargă după raza de soare strecurată printre jaluzelele lăsate. El încerca să prindă în pumn dâra luminoasă care plutea prin aer. Spre mirarea lui nevinovată, raza aurie nu se lăsa prinsă. De ce frumosul și binele, mult timp considerate realități metafizice, s-au reîntors în lăuntrul nostru? Întreaga poezie a naturii nu se află în noi? Îndrăznesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]