145 matches
-
XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Nucșoara al județului Muscel și era formată din satele Corbi și Sboghițești, cu 1553 de locuitori ce trăiau în 396 de case. În comună existau trei pive, două mori, cinci fierăstraie și o dârstă, toate pe Râul Doamnei, patru biserici și o școală mixtă. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în același plai și comunele Corbșori, Poienărei și Stănești. În comuna Corbșori, formată numai din satul de reședință, trăiau 700
Comuna Corbi, Argeș () [Corola-website/Science/300618_a_301947]
-
a condus între anii 1913-1922 minele Căpeni, Bratca, și Concordia după care a fost numit director la Căpitănia Minieră din Târgu Mureș. În prima perioadă, mina de cărbuni Concordia a fost în proprietatea magnatului Friederich Czell (Fabrica de bere de la Dârste, lichioruri și distilate alcoolice Brașov), care folosea cărbunele la centrala termoelectrică, producând energia necesară procesului de producție în fabricile sale. Ulterior, în 1948, mina a fost naționalizată și în perioada comunistă a fost numită “Colonia 1 Mai„ (corect Concordia). Acest
Colonia 1 Mai, Brașov () [Corola-website/Science/298303_a_299632]
-
In anul 1855 a fost fondat concernul Friederich Czell și Fiii. Inițial, activitatea lor principală a fost exportul de lână însă cu timpul au abandonat aceasta axându-se pe fabricarea spirtului. In anul 1892, concernul cumpără fabrica de spirt din Dârste (Brașov) și construiește o fabrică de bere modernă - pentru acele timpuri - la început cu cca. 40 de angajați. În aceeași perioadă a fost deschisă pentru exploatare și mina de cărbuni “Concordia “, care aparținea aceluiași magnat, Friederich Czell si Fiii. Prima
Colonia 1 Mai, Brașov () [Corola-website/Science/298303_a_299632]
-
cu care se făcea transportul cărbunelui din subteran la suprafață prin galeria de coastă. În apropriere s-a construit și un cântar pentru căruțele (ulterior camioane) care transportau cărbunele la destinatar. În prima fază numai la fabrica de bere din Dârste (Brașov) deținută de magnatul berii Friederich Czell si Fii (proprietarul exploatării miniere Concordia), ulterior la diferiți beneficiari din țară. Prima haldă de steril a fost amplasată între colonia de sus și cea de jos, purtând denumirea de Sturz. Următoarea haldă
Colonia 1 Mai, Brașov () [Corola-website/Science/298303_a_299632]
-
de o tehnologie mai primitivă pentru obținerea uleiului de sâmburi și pentru tescuirea fructelor și obținerea cunoscutului „liur” și „oțăt de mere”. Din cauza lipsei unor debite suficiente de apă, în Racovița tradițională nu au existat joagăre și nici pive sau dârste. Aceste instalații întâlnindu-se prin satele din jur și căutate ca atare. Privind harta localității se constată cu ușurință o structură complexă a așezării, structură cu vatra alungită pe directiile nord/est - sud/vest și nord/vest - sud/est. Rețeaua
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
fost întâlnite la preotul satului și la Pamfir Haiduc, unde, în cantități mai mari se obținea cunoscutul „liur” și „oțăt de mere”. Din cauza lipsei unor debite suficiente de apă, în Racovița tradițională nu au existat joagăre și nici pive sau dârste. Aceste instalații întâlnindu-se prin satele din jur și căutate ca atare. În perioadele de pauză dintre muncile agricole cum erau: „pusul”, „culesul”, „sapa” și „secera”, femeile confecționau din cânepă și mai rar din in, țesături subțiri pentru uzul gospodăresc
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
al erei noastre, nici un document nu pomenește de Brașov. Totuși, se remarcă o continuă locuire, mai ales în zona Șchei sau Bartolomeu. Actualul municipiu s-a format prin unirea a mai multor nuclee: Bartholomä, Martinsberg, Cetatea (Corona), Șchei, Blumăna, Noua, Dârste, Stupini. 1203: Tradiția și cronicile calendarelor brașovene îl consideră ca an „în care s-a început zidirea Brașovului”. Totuși documentele și izvoarele sigure nu confirmă această dată. 1211: Printr-o diplomă a regelui maghiar Andrei al II-lea al Ungariei
Istoria Brașovului () [Corola-website/Science/311066_a_312395]
-
Titan. Este deservit de stația de metrou , una dintre cele mai importante stații ale rețelei de metrou din București. Numele cartierului vine de la breaslă piuarilor care și-au avut satul în această parte a Bucureștilor. Meșterii piuari se numeau «darstari», «dârsta» fiind piua din piatră folosită la fabricarea postavului și dimiei. Piuarii fabricau «dârste» și pentru sutele de mori de pe cursul Dâmboviței, care timp de sute de ani au fost prezente cotidiene, de mare relevanță economică pentru târgul Bucureștilor. Limitele actuale
Dristor () [Corola-website/Science/303444_a_304773]
-
ale rețelei de metrou din București. Numele cartierului vine de la breaslă piuarilor care și-au avut satul în această parte a Bucureștilor. Meșterii piuari se numeau «darstari», «dârsta» fiind piua din piatră folosită la fabricarea postavului și dimiei. Piuarii fabricau «dârste» și pentru sutele de mori de pe cursul Dâmboviței, care timp de sute de ani au fost prezente cotidiene, de mare relevanță economică pentru târgul Bucureștilor. Limitele actuale ale cartierlui Dristor sunt: la nord - strada Babă Novac, la sud - strada Răcari
Dristor () [Corola-website/Science/303444_a_304773]
-
pe strada Dumbravei. În rest, cinci alte obiective din oraș sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local, toate clasificate ca monumente de arhitectură: complexul de instalații tehnice hidraulice din cartierul Boiștea, cuprinzând o dârstă hidraulică (datând de la sfârșitul secolului al XIX-lea), o piuă hidraulică și o vâltoare (ambele de la începutul secolului al XX-lea); biserica de lemn „Sfântul Nicolae” (1808, cu adăugiri în 1884); moara de apă Hazaparu (începutul secolului al XX-lea
Dărmănești () [Corola-website/Science/297039_a_298368]
-
Cojocarul din Turcheș. Radu Leca și Răuț Leca au achiziționat un "minerei" pentru biserică în anul 1780, iar Gheorghe Pop și Radu Leca au încheiat un act de obligativitate în fața magistratului brașovean, de terminare pe cheltuiala lor a bisericii din Dârste. De asemenea Gheorghe Leca și Ioan Leca și-au adăugat la numele lor epitetul de hagiu, semn că ar fi fost la Ierusalim. Un alt document care a rămas prin arhive aduce precizarea că ei se considerau "natione valachus", diferențiindu
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
a fost viceprimar al Brașovului în timpul guvernării liberale în anul 1935. În anul 1951, în urma resfințirii Bisericii pe motiv ca a fost profanată de comuniștii care au intrat în altar, a fost ridicat de către Securitate, tuns, anchetat și mutat la Dîrste, lângă Brașov, cu domiciliu forțat pînă în anul 1956. După anul 1956 a luat parte din ce în ce mai rar la activitatea bisericească, stingîndu-se la vârsta de 77 de ani, în Brașov la 29 septembrie 1960.
Nicolae Stinghe () [Corola-website/Science/322634_a_323963]
-
militară (de supraveghere a Pasului Rucăr-Bran) și transformat în anul 1920, în castel (când era în proprietatea reginei Maria) Muzeul satului Bran care adăpostește importante valori ale arhitecturii tradiționale din Țara Bârsei (case țărănești ce includ anexe gospodărești, joagăr, piuă, dârste) și reflectă ocupațiile străvechi ale localnicilor (prelucrarea lemnului, cultura plantelor și creșterea animalelor) Parcul Natural Bucegi ce include mai multe rezervații naturale, dintre care: Abruptul prahovean Bucegi, Peștera - Cocora (Valea Horoabei - Cocora), Munții Colții lui Barbeș, Locul fosilifer Vama Strunga
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
Gligor satul Călinești-Oaș m)14. Gospodăria Matisievici Comuna Moldovița, satul Demacușa Suceava Ecaterina m)15. Complexul gospodăresc Comuna Breaza, satul Breaza de Sus Suceava cu ocol întărit Maria Veruleac ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── n) Ansambluri tradiționale rurale ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── n)1. Dârstă cu pivă Comuna Rucăr, satul Rucăr Argeș n)2. Mori și vâltori Comuna Prigor, satul Putna Caraș- Severin n)3. Mori Comuna Ciclova Română Caraș- Severin n)4. Pivnițe de deal Comuna Bălănești, satul Glodeni Gorj n)5. Trei mori
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
30 țel. 233491 3829 GAIDARJI STELA (n. 1948) Sibiu, Str. Matei Millo nr. 22 țel. 233141 092304857 3831 GEMENEL VICTORIA (n. 1952) Sibiu, Calea Dumbrăvii nr. 30 A, ap. 15 țel. 446612 095315644 12181 GUTULESCU TUDORA (n. 1950) Sibiu, Str. Dârstelor nr. 16 țel. 212174 12184 IACOB IOAN VICENȚIU (n. 1963) Sibiu, Str. Ion Creangă nr. 47 țel. 437912 13038 ISPAS DOINA (n. 1951) Sibiu, Str. Rahova nr. 35, ap. 26 țel. 429624 3842 LECA RODICA (n. 1957) Sibiu, Str. Bârsei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Sibiu, Str. Tribunei nr. 11 țel. 217562 3780 NAN IOAN (n. 1925) Sibiu, Str. Axente Sever nr. 27 țel. 431214 3785 PATRUBANY NICOLAE (n. 1923) Mediaș, Str. Lucian Blaga nr. 6B țel. 820230 3791 ȘERBAN IOAN (n. 1925) Sibiu, Str. Dârstelor nr. 22A țel. 213916 3794 TĂTARU CONSTANTIN (n. 1932) Sibiu, Str. Bahluiului nr. 1A țel. 421643 215855 Partea a IV-a B 1198 SC ADVANCE CONSULT SRL Sibiu, sos. Albă Iulia nr. 100 țel. 221788 0663 SC ALFACONT SRL Sibiu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
nr. 27 țel. 822782 812262 18408 SAMOILA AURELIA (n. 1959) Sibiu, Str. Mihai Viteazul, nr. 16/81 țel. 447890 210043 13152 SBÂRCEA PARASCHIVA ANA (n. 1956) Sura Mică nr. 82 țel. 577063 229413 18297 ȘERBAN ANA (n. 1938) Sibiu, Str. Dârstelor nr. 22A țel. 213916 6728 SOAITA MARIANA (n. 1956) Sibiu, Str. Al. Vlahuța nr. 20 țel. 426485 436630 20743 SOIMA EUGENIA CARMEN (n. 1961) Sibiu, str. P��rului, nr. 19 țel. 219861 13163 STOIA CORNELIA (n. 1959) Sibiu, Str. Depoului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
C) Sibiu, Str. Drăgușanu nr. 6 țel. 215458 12188 MIRON IUSTINA (E. C) Avrig, Str. Cloșca, bl. 32 țel. 524046 3790 SAVA MIRCEA (E. C) Sibiu, Str. Uzinei, bl. 16/10 țel. 431086 3791 ȘERBAN IOAN (E. C) Sibiu, Str. Dârstelor nr. 22A țel. 213916 3888 SOIA AURELIA (E. C) Sibiu, Str. Intrarea Arieșului nr. 27, bl. 15/87 țel. 094472940 3896 TOADER DOINA (E. C) Sibiu, Str. Ceferiștilor nr. 1, ap. 6 țel. 431661 8759 BAJA SILVIA (E. C) Sibiu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
țel. 069/248614 CÎMPEAN MARIANA GABRIELA Sibiu, Str. Frezorilor, nr. 16 țel. 092/287462 CIUCLEA ILEANA FELICIA Sibiu, str. Rahovei, nr. 12/53 DEMIAN RAVECA Sibiu, Str. Oștirii, nr. 7, ap. 19 țel. 069/423339 DIACONESCU CAMELIA SIMONA Sibiu, str. Dârstelor, nr. 18 țel. 213274 442537 DRAGAN ANUTA Sibiu, str. Mesteacănului, nr. 13 țel. 069/219346 DRAGOTA DOINA MELANIA Sibiu, str. Ștefan cel Mare, nr. 136, bl. C, ap. 4 țel. 069/430014 232942 FAUR SOFIA Mediaș, str. Stadionului, nr. 9
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
nenorocul lui. Asta ne arată că Mihul a avut bani și averea lui ar fi sporit și mai mult, având în vedere că a primit o vamă de trecere, locul morilor domnești din Baia, unde putea să își facă pive, dârste, etc. Din cele prezentate până aici, reiese limpede că, spre deosebire de domeniul feudal din apusul Europei, domeniul unui boier moldovean nu era unitar și nu se forma în jurul unei curți întărite, de unde putea sfida puterea domnului. În ceea ce privește soarta domeniului lui Mihul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
se mai întărea mânăstirii tătarii și toți țiganii nominalizați pe sălașe și bordeie. Sunt sate întărite, care aparțineau de mai multă vreme mânăstirii, ca, de pildă, satele Caucelești și Vâlsănești (satul lui Vlăcsan). În privilegiu sunt menționate opt mori, o dârstă, șase prisăci, trei mânăstiri, mai multe poieni, iezere cu gârle și o vie. Toate acestea erau întărite să fie “de la noi uric, cu tot venitul, neclintit, niciodată, în vecii vecilor”. În 1458 și în 1462, toate câte țineau de Botna
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
doar obligația de a se prezenta cu un număr de ostași la chemarea seniorului, de a-i acorda ajutor și sfat la nevoie. Cum obține mânăstirea Bistrița imunitatea ? La 15 septembrie 1462, sunt întărite Bistriței 18 sate cu mori, iazuri, dârste, prisăci, mânăstiri, iezere, gârle, tătarii și țiganii “cu tot venitul, neclintit, în veci”. Nu se vorbește nimic despre obligațiile, pe care locuitorii acestor sate le au față de domnie, și nici nu se arată că egumenul ar avea drept de judecată
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
da seama cât de importante erau veniturile domniei. În numele domnului se percepeau dări din burdufurile de brânză și din burdufurile de cașcaval. Este meționată darea din nuci, ceea ce înseamnă că ea reprezenta o valoare. Domnul era proprietarul multor moșii și dârste. Erau supuși la dări toți meșterii și sunt menționați într-un document “fie că vor fi meșteri cojocari sau orice fel de meșteri.” Locuitorii țării erau datori cu munci față de domnie, la posadă, la podvoadă, la moară, la cetate, la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
vârtej hunic populații mai mult sau mai puțin cunoscute din vastitatea stepei euro-asiatice. Vizigoții trecuseră la sudul Dunării la anul 381, parte din ei fiind creștinați de Ulfila, în rit arian, la Dunărea de jos cu centrul episcopal la Durostorum (Dîrsta - Silistra - n.a.). Gepizii, împreună cu alte seminții germanice și iraniene locuiau în zona de nord-vest a Daciei Decebaliene. Fie că erau germanici, fie că erau iranieni sau huni (turco-mongoli - n.a.), aceste populații nu ajunseseră la stadiul de a se așeza temeinic
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
ține la curent cu toate noile noastre evenimente. Pierre, din Satulung, Augustei la București 4 august 1954 Draga mea Mămică, Află că ne-a mers foarte bine. Toată noaptea am dormit minu nat, dar de coborât am coborât nu la Dârste, ci chiar la Brașov, deoarece acolo există magazie de bagaje. La șapte și jumătate dimineața eram de-acum la Satulung și ne-am instalat în aceeași cameră în care am stat pe vremuri, la țața Chivuța. Bătrânul a murit. Fetele
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]