826 matches
-
iubită de spectatori, tulbură gândul lor, cu o clipă de cântec, o clipă de reflex al privirii, o clipă de zâmbet. Iubește, la rându-i spectatorii, iubește cântecul, își adoră copiii! Iubește să fie elegantă, să fie demnă, să fie dârză. Nu cade! Întâlnește drumuri de urcat și le urcă! Este o artistă fermecătoare care, deși e a muzicii folclorice românești, rămâne a fi revendicată întotdeauna de bacăuanii ei care atunci când e vorba de Vasilica Tătaru, despre o iubire colectivă și
VASILICA TĂTARU. OGLINDĂ CU PĂRŢILE DRAGOSTEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1398148048.html [Corola-blog/BlogPost/347868_a_349197]
-
cărunte. Parfumuri amărui și discrete, Aduse din lumi imperiale, Cu ale lor mistere și secrete, Se țes legende autumnale. Pe tărâmuri cu brumă și ceață Florile lor sunt regine-n palat Scânteiază-n saloane de gheață Împodobind al toamnei regat. Dârzele crizanteme au curajul De-a sta în fața brumei seci, Doar ele dau grădinilor mirajul, Când neaua se așterne pe poteci. Apoi, înfruntă freamătul de vânt Ce suflă peste toamnă cu putere, Rostul crizantemelor pe pământ Este ofranda vieții efemere. Azi
CRIZANTEME de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stefania_petrov_1475350099.html [Corola-blog/BlogPost/382368_a_383697]
-
legat întotdeauna pe Brâncuși de pământul străbun. Se pare că totul a fost predestinat. Începând cu numele său, Brâncuși, fiind considerat de specialiști a fi un cuvânt de origine traco-dacă, provenit de la “brânc”, păstrat și în greaca veche, care însemna “dârz”. O spune și Alecu Russo în lucrarea sa “Limba traco-geților”. Încă din planurile lui Brâncuși din 1936 trebuia să apară opera, care să povestească întreaga istorie a neamului, cu toate frământările străbunilor, cu ocupațiile lor. Brâncuși și-a ancorat arta
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 by http://confluente.ro/Al_xiii_lea_congres_de_dacologie_pietr_elisabeta_iosif_1340909250.html [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
zdruncinări. Pentru aceasta, rostește: „Mulțumesc Majestate!”. Iar Majestatea Sa Regele i-a conferit decorație regală, simbol și coloană sufletească, purtată pe pieptul acestei doamne gingașe, emotive, frumoase, inteligente, cu fluviu de bunătate curgând prin estuarul ei spiritual. E necrezut de dârză în principii pentru că ea vede cu ochii conștiinței și vorbește cu gura inimii, nu exprimă ceea ce se mistuie în umbra sufletească, iar pentru ea, calea e aceea pe care o vede, nu aceea care i se sugerează, așa cum, într-o
CRISTINA ŢOPESCU. TRECUT, SPERANŢĂ, STATORNICIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1442299120.html [Corola-blog/BlogPost/365619_a_366948]
-
aici în centrul și inima țării, în ținutul arcului intracarpatic al spațiului românesc al județelor Covasna și Harghita - ce alcătuiesc Sfânta Episcopie Ortodoxă Română a Covasnei și Harghitei - păstorită cu multă dragoste și jertfă, de blândul, răbdătorul dar fermul și dârzul Arhiepiscop Ioan Selejan - cu care domnia voastră colaborați atât de bine, de frumos și de eficient și care, din aceste motive, vă stimează, vă respectă și vă prețuiește atât de mult, dimpreună cu noi toți!... Iată, așadar, că în acest binecuvântat
LA MULŢI ŞI FERICIŢI ANI, MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR ILIE ŞANDRU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/La_multi_si_fericiti_ani_mult_stimat_stelian_gombos_1357651553.html [Corola-blog/BlogPost/346204_a_347533]
-
moment dat, mi s-a părut că fruntea i se încrețeste și că buzele, încă senzuale și frumoase, i se mișcă agitate. Arătătorul i se îndrepta în sus cu hotărâre și cobora lin, ca apoi să se ridice și mai dârz. Fruntea îi rămânea încruntată și amenințătoare. După câteva minute s-a dezmeticit parcă, m-a simțit și un zâmbet larg, luminos și fericit i-a înseninat chipul. - Ce faci? De când ești lângă mine? Mă uit la ceas și îi răspund
TĂLMĂCEŞTE, DRAGOMANE! de SAVETA VĂRĂREANU în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 by http://confluente.ro/Talmaceste_dragomane_.html [Corola-blog/BlogPost/342996_a_344325]
-
ci a stâncii de granit plămădită cu sufletele oamenilor acestui pământ care n-a încetat nicio clipă să existe și mai ales să trăiască ! Poporul acesta obidit de grele vremuri și dușmănoase gânduri de cotropire n-aîncetat nicio clipă să fie dârz în a-și apăra ființa și demn în arena istoriei. De veacuri a luptat pentru dreptate socială și neatârnare : CTITORIND SOARELE OMENIEI Motto : "Vreme trece, vreme vine." Chiar dacă timpul trece Prin timp noi vom rămâne, Chiar de ni-i clipa
TEZA LUI DIO de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Costel_zagan_1395346358.html [Corola-blog/BlogPost/360251_a_361580]
-
frumos la chip, cu ochii albaștri ca zorile înseninate de vară, cu o mustăcioară neagră ca pana corbului și niște zulufi ondulați de ziceai că este vreun arhanghel coborât pe pământ, nicidecum fierarul satului. În ținuta sa semeață, deținea trăsăturile dârze ale ardeleanului, care nu se lasă învins în fața greutăților, chiar dacă era născut între munții Neamțului, la poalele muntelui Ursoaica. Era priceput la multe îndeletniciri, săritor și oricând gata să-l ajute pe cel aflat în nevoi, poate că și de
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477659858.html [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
mai mare putere de sacrificiu, unul pentru celălalt.Întâlnirea cu iubirea îi metamorfozase și le salvase sufletele, dar erau pregătiți să facă față multor înfrângeri.Simțeau dragostea năpădindu-le prin toți porii în inima lor tânără, în toată ființa lor dârză, dar simțeau și nevoia de a îmbina visurile lor tinerești și ambițioase cu preocupîrile artistice și cu speculațiile filosofice. Întâlnise la Emanuel care-i apăruse încă din vis, simplitatea, firescul dar și nefirescul, pentru că el era și un estet ce
ROMANUL ,,BERNARDINA de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 by http://confluente.ro/mariana_didu_1424006069.html [Corola-blog/BlogPost/362719_a_364048]
-
ostași ai țării mele, Ați luptat învingători, Cucerind redute grele. Lupte aprige la Plevna, La Smârdan ori la Vidin, Au aprins în suflet râvna De-a-mplini un plan divin. Dacă țara vă vrea vajnici Să luptați spre libertate, Aprigi, mândri, dârji și falnici, Nu vă speriați de moarte Ziua voastră e aproape, Zi din maiul înflorit, Cerul vrea să vă adape Flori pe piept din mal ivit. Cerul vrea să vă aducă Un omagiu de culori, Să se-audă-n văi și-n
POEZII PATRIOTICE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Poezii_patriotice.html [Corola-blog/BlogPost/350910_a_352239]
-
cum trece cu oastea, îl asculți. Sanctuare, calendare, Soarele de andezit, Cicluri cosmice-nchinare, Zamolxis fiind preamărit. Gorganele și- a lor mistere, Uriașii ce aste locuri au călcat, Legendele din ancestral îi cheme Și locul fie lăudat. Cetăți, turnuri, bastioane, Sașii dârji, au construit, Când cu brațele deschise, Orăștia i-a primit. Văzând că-n astă limbă n-avem carte, Bărbați cu mintea luminată, ,,Palia” au scos-o din tipare, Au lăsat-o spre cinstire dreaptă. Cu graiul lor domol și așezați
SCRISOARE CĂTRE FIICA MEA de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 by http://confluente.ro/adriana_tomoni_1409483885.html [Corola-blog/BlogPost/360099_a_361428]
-
Publicat în: Ediția nr. 1429 din 29 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Nu-i tristă ziua-n care te plâng copacii goi! În inimi avem soare,ești pururea cu noi, Salutul de credință,noi astăzi,iar ți-l dăm, Și dârji spre biruință,jurăm ca să luptăm! Mult ți-ai iubit tu țara și neamul românesc. Onoru-ți dăm acuma,toți cei ce te iubesc. Lumină peste timpuri,credința ta ne este. Jurăm să o păstrăm și s-o-nălțăm pe creste! Prezent
OMAGIU CĂPITANULUI de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1429 din 29 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1417217891.html [Corola-blog/BlogPost/371994_a_373323]
-
pentru obținerea terenului, pentru obținerea avizelor de specialitate, a proiectului și a autorizației de construcție. Cinci ani s-a zbătut mai mult de unul singur. Mulți din administrația și biserica locală i-au fost oponenți. Dar nu s-a lăsat, dârz, tenace, cu tact și cu ajutor de la Dumnezeu a mers înainte. Pe 25 martie 2011, când creștinii ortodocși sărbătoresc Buna Vestire, o veste bună pentru d-l Fărcuța: a primit în sfârșit Autorizația de construcție a Bisericii, autorizație ce poartă
ZIDEŞTE BISERICA de IONEL CADAR în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Zideste_biserica_ionel_cadar_1351581127.html [Corola-blog/BlogPost/358079_a_359408]
-
alină, ne-ntărește și-n splendida iubire întruna se preface, când mângâie durerea și când ne înfrățește spre-a ne ura din suflet ca să trăim în pace. Dar ca să stau în pacea curată și deplină, Tu-mi ceri o luptă dârză cu răul și-ușor nu mi-i, de-aceea-Ți cer Iisuse ca blânda Ta lumină să-mi lumineze drumul spinos spre Pacea lumii. Menirea mea în lume este să n-am odihnă în căutarea păcii și să-i îndemn pe semeni
PACE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 by http://confluente.ro/anatol_covali_1462163522.html [Corola-blog/BlogPost/381793_a_383122]
-
mai mult postum, prin efortul doamnei Elenă Roșu, devotată soție. L-am cunoscut în ultimii ani ai vieții, era un om suferind fizic, o arterita gravă îl împiedică să se deplaseze mai mult decât în preajma casei. Dar era o fire dârza, optimistă, în ciuda unei biografii zbuciumate. La vârsta de 5 ani cunoaște deportarea în Transnistria, după război condițiile sale de viață nu se îmbunătățesc prea mult, este nevoit să muncească în cele mai diverse locuri, un fel de Gorki balcanic, cum
PORTRET DE POET- HORIA GANE de BORIS MEHR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Portret_de_poet_horia_gane.html [Corola-blog/BlogPost/356862_a_358191]
-
știți că, în gânduri și simțiri, Românii din America și cei de peste hotare sunt alături de acțiunile voastre pe care le urmărim îndeaproape. Nenorocirea recentă abătută asupra țării a trezit conștiința națională și i-a făcut pe români să ia atitudine dârză împotriva ciocoilor care de peste 25 de ani își bat joc de țară. Protestele voastre trebuie să aducă schimbări radicale în guvernarea coruptă și inepta pe care o suportă țara. Una din lozincile afișate de demonstranți: „“Pentru crime și hoție noi
ROMÂNII DIN AMERICA SUNT ALATURI DE PROTESTATARI de NICHOLAS DIMA în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/nicholas_dima_1446872638.html [Corola-blog/BlogPost/375045_a_376374]
-
Europă întreagă. Producția agricolă și bogăția spirituală a gospodăriei țărănești constituie cea mai mare avere a statului român. Polidor SOMMER: Nu voi încheia acest interviu-manifest cu o întrebare, ci cu o viziune peste timp... Îmi păreți a fi un om dârz, hotărât, încăpățânat în lupta în care v-ați angajat pentru onoarea și demnitatea acestei națiuni. Sunt convins că nu veți accepta trădarea și că vă veți strădui să rămâneți un exemplu pe care istoria noastră l-a dat foarte rar
INTERVIU CU DOMNUL CĂLIN GEORGESCU, PREŞEDINTELE CLUBULUI DE LA ROMA PENTRU EUROPA de POLIDOR SOMMER în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 by http://confluente.ro/polidor_sommer_1425081842.html [Corola-blog/BlogPost/374708_a_376037]
-
-i facă babei asemenea hatâr în acel moment. Disperat cum era o îmbrânci pe cotoroanța de lângă el. Baba se dădu un pas înapoi, se împiedică și căzu în colb. Însă, vitejește, nu se lăsă cu una cu două, se ridică dârză de jos și-și reveni, legându-se iarăși, și mai hotărâtă, de Nerun. - Ce-ai, băiete, ești nebun? De ce îmbrâncești o bătrână slabă și cu mâinile tremurânde? Mai bine ai da un ban babei... colea... să am pentru un colț
BALADA LUI NERUN (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1414299981.html [Corola-blog/BlogPost/379872_a_381201]
-
Măicuța și de Neamul nostru prea ales și prea des prigonit: „Primește-ți, lume, țărna înapoi,/ Că cerul nu ne-a vrut! Trufaș și rece,/ N-a vrut nici o centime să-și aplece/ Nici creștetul, nici poalele spre noi.// Pornisem dârji să dăm năvală-n el/ Și toată lumea s-o cărăm în stele,/ Dar vitregii, căderi și toate cele/ Pe suflet ni s-au pus ca un cârcel.// Dezamăgiți în primul nostru dor,/ Am vrut să poposim atunci în stele,/ Dar
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1450955721.html [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
și închină cu credință pentru cârmuirea sa pe mai departe în locul răposatului tău frate! Principele Radu îl cunoștea pe căpitan mai mult din faptele sale vitejești și îl văzuse doar de câteva ori. I se păru un bărbat hotărât, viteaz, dârz, foarte deschis, dar aprig la mânie. Îi plăcu și spera să devină unul dintre cei mai de încredere sfătuitori și conducători de oști în incursiunea sa spre marele vis, marele voievodat, Valaha! Înalții oaspeți sunt conduși în salonul de primiri
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ycdtnvareq_1412321264.html [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
2 dintr-o rădăcină de ginko-biloba MANAGEMENTUL CONFISCĂRILOR pentru Florentina-Daniela, cea dinainte de oblăduirea celor două ore da!,mai ales când confiscările-ți întunecă de tot orizontul și destăinuirile sunt uluitoare intrasem sub oblăduirea Sfintei Raluca și a Sfântului Radu (cel dârz, nu cel frumos) umflăturile nu se mai vedeau scrâșnetele se stinseseră o acalmie grozavă concura o seninătate nemaiîntâlnită străzile pustii prevesteau noi și noi zile toride în șir indian verișoare de departe ale zilelor primăvăratice și ale înserărilor purtând marca
FESTIN NE.NORMAT (POEME) de EUGENIA ŢARĂLUNGĂ în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 by http://confluente.ro/Eugenia_taralunga_festin_eugenia_taralunga_1362077709.html [Corola-blog/BlogPost/351991_a_353320]
-
poștală publicația „Formula As” la care era abonat și pe a cărei primă pagină „era figura unui pilot în uniformă care își trimitea privirea către un loc fix, o țintă, ce ar fi trebuit să fie atinsă neîndoielnic ( ... Un chip dârz, înfățisare sculptată în cremene ( ... În josul fotografiei, o subtitrare șocantă: Paul Mitu-un pensionar nesimțit” După lectura interviului din interiorul ziarului, interviu care-l tubură și mai mult și care-i răscolește niște amintiri, scriitorul se hotărăște să-i facă o vizită
RECENZIE MITU` LU MITU, ROMAN DE DRAGOŞ COJOCARU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_mitu%60_lu_mitu_roman_de_dragos_cojocaru.html [Corola-blog/BlogPost/348072_a_349401]
-
văduviți de podoaba aripilor cândva îndrăzneț spre văzduh ridicate. Și stând în vântul ce a primăvară mirosea sub zarea care ca și altădată-și trimitea tulburătoarea-i provocare rând pe rând le-am privit drept în ochi încercate erau încă dârze și cu încredere îmi susțineau privirea toate cu ușurare-am respirat așadar pe ele încă mai puteam conta pentru a putea descifra ultimul cod recent primit - plic satinat ca de felicitare - și-o pagină c-un portativ pe care-n
VIAȚĂ ÎN RATE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1496511854.html [Corola-blog/BlogPost/383675_a_385004]
-
e ultimul lor bal, Când vor vota Traian și Decebal, Să nu vă fie teamă când, la vot, Îl veți vedea pe grecul Herodot! * Poftiți, vă rog, la vot, Maică Precista, Nu sta pe gânduri, Taică Burebista, Ești un mort dârz, viteaz, cu mintea trează, Intră-n cabină deci și ne votează! * Cu mortul viu spre secție călcând, Eu vă transmit acum un ultim gând, La PSD tot mortu-i dezinvolt, Trăiască morții din județul Olt! DUMITRU SÂRGHIE Referință Bibliografică: BALADA MORTULUI
BALADA MORTULUI ELECTORAL DE DUMITRU SÂRGHIE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1441528360.html [Corola-blog/BlogPost/381907_a_383236]
-
creștine, de speranță în mai bine, de valorile noastre naționale. Ca atare, “în cuvântările și chiar în pastoralele sale simțea ca o sfântă datorie de conștiință, să demaște pericolul ateismului și să-I prevină pe credincioși, pregătindu-i pentru o dârză și neînfricată rezistență în fața vitregiilor, ce veneau necontenit, din partea stăpânitorilor fără de Dumnezeu. Vânturile care bat - scria Episcopul, nu împrăștie niciodată grâul cel greu și curat ca aurul, nici nu scot din rădăcini stejarii cei puternici, ci doar arborii cei găunoși
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PR. DR. IOAN MIRCEA GHITEA, EPISCOPUL MARTIR DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960). MONOGRAFIE ISTORICĂ, EDITURA “ROMÂNIA ÎN LUME”, 2012, 410 PAG de STELIAN by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_pr_stelian_gombos_1358255786.html [Corola-blog/BlogPost/348844_a_350173]