106 matches
-
astăzi. II Revin acum la ramura picturei cu care se îndeletniceau alți câțiva membri din "Junimea". De când eram mic îmi plăcea să mâzgălesc hârtie. Schițam caii din grajd, cânele din ogradă, motanul din casă, încercam portretul babei Maria care mă dădăcea; apoi, mai târziu, sub conducerea unui francez Cavaroc, am început să desinez de-a binelea, așa că la vârsta de 10 ani eram aproape de aceeași putere ca și profesorul meu. Aveam așa pasiune pentru desen, că uitam jocurile, mă uitam nemâncat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de domnitori și domnițe, am crede, că și ce au cusut și crestat țăranii români sunt imitații de la alții. Numai că, atunci când vine vorba de manifestări artistice, nu e nevoie de școală, de învățământ academic, de cineva care să te dădăcească; nu, simți tu, din propria ta pornire să faci un semn pe fluier, pe ciomag, pe oale, pe cămașa zilnică și, dintr-o dată, te trezești „artist”. Vreau să spun că, pentru a ajunge la rafinament și perfecțiune artistică, au trebuit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dar nu l-a găsit. Pe unde umblă?... Chingiz îi răspunde nervos că este un om liber, face ce vrea, iar aici, în Franța, unde a fost de atâtea ori și are un agent literar, chiar nu dorește să fie dădăcit. Turcoaica nu se lasă, ține să aibă ultima replică și să puncteze decisiv. Spune ceva de genul: voi, cei din Est, chiar trebuie să fiți urmăriți. Veniți dintr-o zonă în care KGB-ul a racolat rodnic și printre scriitori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
răspunse cu un zâmbet neperturbat. § Porfiri bătu repede în ușă, ținând cadoul pe care-l cumpărase pentru Vera în cealaltă mână. Tot într-un zâmbet, îi reaminti lui Salitov: ă Nu uita, fii aspru. ă Chiar simți nevoia să mă dădăcești? rosti Salitov înroșindu-se. ă Dragă Doamne, Ilia Petrovici! Glumești? Îți arde de glume? ă Ai măcar bunăcuviința și nu... Salitov se opri, nervos. Un fel de tremur agitat puse stăpânire pe el. Își întoarse privirea de la Porfiri și continuă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
se chinuia zadarnic și comic să-l dea de-a rostogolul. Astfel, femeie fiind, Luana lăsa vorbele cu miez ale soțului ei să treacă pe lângă ea și tânjea după înșelătoarele dulcegării zilnice. Radu era incapabil de așa ceva. În schimb, o dădăcea zilnic, stându-i în coastă când făcea mâncare, îngrijea copilul sau se ocupa de alte activități gospodărești. Unde înainte tânjise după un bărbat care să-i fie aproape, acum Luana se simțea sufocată de prezența sâcâitoare a soțului ei în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
a celor din urmă generează această atitudine. 2 Participarea provoacă sentimente de jenă, rușine, disconfort S1: Nu. Nu mă simt în largul meu, nu-mi place. S2: Eu îi rețin să vină. Să nu mă facă de rușine. S3: Mă dădăcesc în fața colegilor și mă fac de rușine. S4. În generală veneau mai des și mă făceau să mă simt prost. S5. Nu-mi convine să mă facă de rușine, să spună la profesori tot ce fac eu acasă, cînd și
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
a desemna știință exprimării elegante, potrivirea fericită a vorbelor, percutanta mesajului, elegantă și capacitatea să de a convinge. Spre deosebire de alte cărți ale lui Gracian, care prescriu norme de comportament interior și exterior, în Ascuțimea și arta ingeniozității Gracian nu își dădăcește direct cititorul cum să vorbească ales, ci îi oferă exemple celebre, pilde ale unor mari scriitori și oratori din trecut. Reflectînd la aceste vîrtuți retorice, spaniolul încearcă totodată să descopere anumite tipare teoretice, mecanisme de construire a discursului persuasiv ce
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
iese din cameră. "Doria Mihailovna privi în urma ei și se gîndi: "Îmi seamănă... va fi pătimașă... Mais elle aura moins d^abandon..." Deci ea fusese și mai și! Avem certitudinea imediat. Căci iată ce face Doria Mihailovna după ce-și dădăcește fiica. Îndată ce guvernanta plecă, îl chemă pe Pandelevski./.../ Pandelevski o liniști... se pricepea atît de bine s-o facă!" Această ultimă frază, cu echivocul celor trei puncte din mijloc și aluzia libidinoasă de cuvinte ce-o încheie, e edificatoare. Ce
"Natalia se îmbujoră toată și tăcu" by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13841_a_15166]
-
fix aceleași drepturi. Au stabilit că doar ei sunt importanți. În momentul ăsta protestele sunt pentru natură, sau împotriva mea? După ce ma înjură și fac ticăloșii și abjecții care ma țintesc, măi au pretenția să fie mângâiați pe cap și dădăciți de mine?!?! Da, cam asta inseamna tupeu băsist". Sunt evident niște “tineri frumoși și liberi”!" Mircea Badea constată ironic: "Sunt evident niște “tineri frumoși și liberi”!". Adaugă: "Le doresc din toată inima acestor scursuri să-și cumpere lumânări din toți
Mircea Badea, supărat pe "ecologiști": Niște propagandiști ticăloșiți by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/71532_a_72857]
-
ei? Ați folosit două cuvinte pentru a-mi caracteriza relațiile cu doctoranzii (în realitate, cu mult mai numeroși decît cei menționați, cîteva zeci): "îndrumare" și "colaborare". Termenii sînt oportuni, dar trebuie explicitați. A îndruma nu înseamnă în nici un chip a dădăci, a ține lecții ori a încerca să-ți impui propriile opinii. Singurele merite de care se poate prevala profesorul sînt că are o experiență mai bogată de lectură și că dispune de o practică mai întinsă a cercetării academice. Pe
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
în avantajul său și câștiga. De prisos să spun că era o îndeletnicire pe cât de inocentă, pe atât de nevătămătoare, căci nu cu multă vreme înainte practica un joc cu mult mai imprudent: o punea pe biata femeie care-l dădăcea să se așeze capră iar el își lua avânt, se sprijinea de ea și o sărea, cum fac copiii când se zbenguie." (p. 241) Autorul nu-i nici el străin de apucăturile naratorilor săi. Se eschivează și el cât cuprinde
Stilistica eschivei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6419_a_7744]
-
bun de polojănii... Numai că voi veți vedea dacă Pavel Puicuță - că așa îl cheamă pe năzdrăvan - îi bun și de treabă... Și acum... ia mai duceți-vă și la treaba voastră, că mi s-o uscat gâtlejul de când vă dădăcesc. Să fiți sănătoși și să aveți spor în toate, copii! Și să ne întâlnim cu voie bună! Să nu uitați - a început să vorbească și moș Dumitru către cărăuși - că Hliboceanu și Ogaș au rămas în locul nostru, dar, dacă cândva
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
o doară: „Vrei să te duci cu calul la adăpat? I-o fi sete, săracul...De dimineață până acum”... Când am auzit acestea, îmi venea să sar în sus. O făcusem de atâtea ori și îmi plăcea... Mama însă mă dădăcea: „Îi dai drumul să meargă singur, doar îi băiat mare și știe drumul. Tu iei găleata cea mică și”... O ascultam pe mama doar cu o ureche... Gândul îmi era la drumul pe care aveam să-l fac până la fântână
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
și nici cultură. Se crede-mpăratul lumii, Pentru că-i poruncitor; Dar, de fapt, copilul este Impulsiv, nerăbdător. Nu iubește-nvățătura, E obraznic, prost crescut; Hai s-o zicem pe-ndelete: Băiatul e chiar incult. Mamițica îl iubește Și mam’ mare-l dădăcește; Mătușica-l îndrăgește D-l Goe le jignește! Damele se simt jignite De comportamentul lui; Dar nu-i vina noastră!... Nu-i! Dacă este prost crescut, Nu e tocmai vina lui!... Chiriac Florina - Mădălina Clasa a X-a PRIMELE SEMNE
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
neliniște (care fusese agravată În ultima vreme de muzica swing de la etajul superior) Îi reînviase palpitațiile la inimă. Erau deja o prezență zilnică. Cu toate acestea, În perimetrul acestei neliniști Desdemona rămânea un focar de activitate, gătind făcând curat Încontinuu, dădăcindu-și copiii sau dădăcindu-i pe ai altora zbierând Întotdeauna din toți bojocii, plină de zgomot și viață. În ciuda lentilelor cu dioptrii ale bunicii mele, lumea Îi rămânea neclară. Desdemona nu Înțelegea pentru ce se băteau atâta. În Smirna japonezii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
În ultima vreme de muzica swing de la etajul superior) Îi reînviase palpitațiile la inimă. Erau deja o prezență zilnică. Cu toate acestea, În perimetrul acestei neliniști Desdemona rămânea un focar de activitate, gătind făcând curat Încontinuu, dădăcindu-și copiii sau dădăcindu-i pe ai altora zbierând Întotdeauna din toți bojocii, plină de zgomot și viață. În ciuda lentilelor cu dioptrii ale bunicii mele, lumea Îi rămânea neclară. Desdemona nu Înțelegea pentru ce se băteau atâta. În Smirna japonezii fuseseră singura țară care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
de la mână, Însă discret e puțin zis. Șeful Șantierului vigilent, opservând manevra. „Te grăbești...? „A, nu Șefule...Am privit ceasul din lipsă de ocupație...” Fără a mai ciocni paharele, Șeful Șantierului Îl bău pe al său dintr’o singură sorbire, dădăcindu-l. „Asculta la mine inginerule, zilele omului sunt numărate. Astăzi existăm, mâine cine poate ști...? Privește la omul din fața dumitale, ajuns la apogeul drumului.Parcă ieri am pășit În lume cu iluzii, având speranțe nemărginite ca după o viață Întreagă
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
poți pleca liniștită...!” “Chiar, pot pleca...?” - murmură ea emoționată și fericită În acelaș timp presupunând scăparea din ghiarele diavolului. “Înainte de-a păși afară pragul acestei instituții doresc să-ți intre bine În cap...!” - socoti inchizitorul necesar s’o mai dădăcească. “Așa dar, deocamdată ești În afara oricărui pericol, cu condiția să ți-i gura Închisă. Nu ai voie să spui nimănui cele petrecute aici desigur, nici măcar soțului dumitale. La timpul potrivit, vei fi confruntată cu șoferul și cu Tony Pavone În
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
prisosință apetitul mesenilor către o Îmbuibare peste măsură, o dovadă În plus: sticlele numeroase de vin golite În care unele pe jumătate consumate Își risipea restul conținutului pe sub masă, În timp ce Mingoti așezat În scaun confortabil, picior peste picior, Încerca să dădăcească interlocutorii. “Uitați-vă la mine...! Mare minune să fiu profet mincinos dar, vă asigur eu, are să scape nesuferitul de Tony Pavone!!” Amețit de băutură,Maiorul Huzum holbă ochii la el. “Nu vorbi prostii colega...! Maistrul gândește acționând cu o așa
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
dispoziție s-a terminat, de aceia, penetenciarul va fi Încunoștiințat când veți avea un nou termen de recurs...!” Gândindu-se mai bine, Tony Pavone realiză istețimea Șefului de Șantier ce cu felul lui virulent reușise să contacteze și să-l dădăcească pe Marele Avocat Pora Încât acesta să preia acest dosar a unui acuzat ce de fapt era o persoană ce nu făcea parte din anturajul de vârf al nomenclaturei de partid ori guvern. Această mare realizare, Tony Pavone o atribui
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
în care trăia, pentru ceea ce ea poseda ca recuzită sofisticată în acest domeniu. Când suna de intrare, noua colegă se îndrepta prima spre ușa clasei, cu mișcări foarte iuți, "înțepate", mișcări de fată vioaie, obișnuită să poarte toc înalt și dădăcită în privința ținutei în mers. Pantofiorii ei, de măsura cea mai mică la femei, făceau întotdeauna zgomot, un țocăit caracteristic, după care mai târziu o recunoșteam imediat, înainte s-o văd, încă din capătul culoarului cu mozaic alb și roșu. Mă
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
să le-o deschid, își aduceau și păpușile cu leagăne cu tot, cu plăpumioarele de satin, trusele medicale de jucărie, stetoscop și seringă de plastic, suzetele și zornăitoarele de bebeluși. Ne suiam în remorca mașinii și improvizam acolo o grădiniță. Dădăceam păpușile, le învățam să se poarte cuviincios, le dezbrăcăm și le îmbrăcam. Când ne plictiseam, le lăsam acolo și mergeam în spatele casei, unde dădea ușa de la bucătărie. Acolo se afla o platformă de ciment, lustruită bine, cu latura de vreo
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
a nu fi apelată mereu cu titlul de „domnișoara Jeni”. Mariajul nu a durat, profesorul întorcându se la prima sa soție mult mai tânără decât el. Tanti Jeni nu a avut copii, singurul copil al ei am fost eu. Mă dădăcea de la un an, făcându-mi plăcerea de a mă da huța-huța pe picioare sau aruncându-mă în sus cu mâinile și prinzându-mă cu multă siguranță. Era de o bunătate rară, niciodată nu se supăra pentru năzbâtiile și șotiile făcute
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
Nu degeaba mă tot îmbie să citesc și nu mă va ierta de nu voi fi la înălțimea așteptărilor lui” - gândeam eu cu îngrijorare, fiindcă îl știam că nu trece cu vederea nici-un amănunt... Cu bunătatea lui părintească, m-a dădăcit așa o săptămână întreagă. De multe ori, seara, mă lua la vecernie... Îl admiram cum îi ședeau odăjdiile. Parcă era născut în ele! Arăta ca un sfânt de pe icoană. Câtă armonie în el!... Când cânta, parcă dispărea bătrânul pe care
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
în așa fel ca divinul - dacă există - să se arate de la sine, să-și facă singur apariția, fără să fie constrâns la pătimirea de a se conforma la mintea îngustă a celor care-l iubesc ca pe un prunc de dădăcit, ca pe un idol ținut în fașă, nematur; un prunc ținut în lanțuri și supus declarațiilor de transcendență ale celor care nu se pot ridica la înălțimea apariției divinului în lume; la transfigurarea lumii ca lume, și nu ca realitate
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]