466 matches
-
natură statică”), Curriculum Vitae Prosodic („Pharmakon”), Curriculum Vitae Abisal („Impostorul”), Curriculum Vitae Isihastic („După „înviere”), Curriculum Vitae Teleologic („Caii mei cei netroieni”), Curriculum Vitae Anti-Oedip („Diptic semiologic”), Curriculum Vitae Ne-Oficial („Geo-deontologie”). La aceste scenarii „intangibile”, deci care au șansa dăinuirii dincolo de „biografia” efemeră, s-ar putea alătura oricînd un „Curriculum vitae” improbabil („Quintia esentia”: Materialism intangibil”, de exemplu) sau alte două autoficțiuni cosmice: „Introducere la „principiul compensării” și „Eikos” („O lecturare a lui Ion Creangă, neprevăzută de Curricumul școlar”), care
TAINA SCRISULUI (4): PATRU IPOSTAZE de IGOR URSENCO în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 by http://confluente.ro/Igor_ursenco_taina_scrisului_patru_ip_igor_ursenco_1342967753.html [Corola-blog/BlogPost/366574_a_367903]
-
poate fi considerată o strădanie arheologică și istorică încercată și reușită a etnicului românesc. Problema și ideea de identitate este abordată de către el în mod analitic și din mai multe puncte de vedere, insistând asupra tensiunii: mutilare, deteriorare, degradare versus dăinuire și eternizare ori permanentizare și înveșnicire, apoi exterminare și excludere versus tăria și icluziunea credinței creștine. Națiunea și neamul ori poporul în cuprinsul acestui discurs sunt una și împreună, sinergetice, fac o valoare supremă pentru noi, dar care poate fi
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 by http://confluente.ro/Actorul_si_regizorul_crestin_dan_puric_intre_curajul_de_a_apara_si_demnitatea_de_a_marturisi.html [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
discuție absurdă dintre Lenin și Felix Edmundovici în care răsună frânturi de lozinci, care în mintea copilului se transformă în fantasme de eroism sau de teamă. La un moment dat, faptul că iepurii nu mor devine la fel de evident ca și dăinuirea Uniunii Sovietice. Există oameni care încă mai cred că iepurii nu mor. - Vă gândiți des la moarte? - Da. - De ce? Vă este frică? - Și da, și nu, dar asta mă face să fiu om. Omul este singurul „animal” care se gândește
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_parintele_ieromonah_savatie_bastovoi_p_i_.html [Corola-blog/BlogPost/355417_a_356746]
-
profunde, prestigioase, ale artei dintr-o perioadă mai îndepărtată sau mai apropiată și cei care au făptuit-o. Sunt în această țară așezări omenești strămutate cu totul în alte locuri, în timp ce altele au dispărut definitiv, în anumite conjuncture istorice. Dar, dăinuirea de veacuri a celor care nu au trecut prin distrugere sau pieire aduce azi o mărturie deplină despre cei care le-au construit și păstrat, înfruntând vremurile cu cea mai veritabilă armă: credința în dreptul la viață, artă și cultură. Dincolo de
MIHAI DRIMBE. A ÎNVEŞNICIT MUZICA PE FRUNTEA UNUI ORAŞ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_drimbe_a_invesnicit_m_aurel_v_zgheran_1386841623.html [Corola-blog/BlogPost/363287_a_364616]
-
Ediția nr. 1814 din 19 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului TRADIȚII ȘI RITUALURI DE IGNAT Din tradiții precreștine, La Nașterea Domnului, Obicei păgân revine Cu praznicul Ignatului. Iar prin tradiții creștinești Se practică ritualuri Ce vin din datini strămoșești, Să dăinuire peste vremuri. Se coc turte ce-s numite Scutecele lui Iisus. Cu miere și nuci stropite, Se-mpart celor ce-n veci s-au dus. În tot Postul Crăciunului, Oameni cu credință în gând Amână grija trupului, Suflet prin post
TRADIȚII ȘI RITUALURI DE IGNAT de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1814 din 19 decembrie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1450527508.html [Corola-blog/BlogPost/346122_a_347451]
-
însigurat/ Cu viața amânată!”. O cumpătată dar nețărmurită dragoste de țară, de oameni, de pământul străbun, își face loc, spre exemplu, în poezia „Foșnetul gândului”: „Pământu-i leagăn de iubire/ Colț de rai, prietenos și cald/ Pe el stau așezate-n dăinuire/ Iarba și pietrele pe care calc” ori în „Nu râd, nu plâng”: „Stau aici împietrită/ Pe piatră/ Nestrămutata/”. Poeta ne amintește că-n noi stă puterea de înălțare spirituală și de trezire a neamului față de care avem o datorie morală
O POEZIE A CĂUTĂRII FIINŢEI de LOLA NOJA în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/lola_noja_1450269768.html [Corola-blog/BlogPost/369889_a_371218]
-
să si la nime” (Doniga, 1980:11). Ce fapt al neajunsului vieții îi impune personajului imaginar să ia o astfel de decizie, de îndepărtare a eului de tumult. Se știe că fiecăruia dintre noi îi revine o sumă existențială de dăinuire, în afara singularității vieții personale, care poate fi formată din oameni, animale sau plante. Poetul popular scoate în evidență, prin versul: Câtă lume-i pentru mine...” o idee cu un conținut filosofic remarcabil, aceea a legăturii existențelor, a cercului teluric al
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1440008846.html [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
poienițele erau pline cu mici plante cu floarea albăstrie înecate în firele de iarbă verde și mlădioase. O natură de basm care a dăruit din totul ei tainic inspirație românului de la munte, oferindu-i izvor nesecat de imagini împletite spre dăinuire cu imaginația și naivitatea lui. Dinspre Săliștea Sibiului am Podul casei baciului Ioan urcat, la un moment dat, pe firul unui râuleț care apoi ne-a părăsit, adâncindu-se în desișuri. Cu mine se învoise să urce și nea Mărin
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1440008846.html [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
vorbindu-i peste timp, prin întruchiparea unei făpturi pure, alături și împreună cu cele prin care statuează o existență mai curată, care încearcă să îl asigure: „... bine, dar... să știi...” printr-o obstinație prin care memoria încearcă să smulgă neantului iluzia dăinuirii: „Eu sunt prezentă-n anotimp..., „Te priveghez în orice timp,”... Autorul Marian Malciu stabilește, însă, foarte bine diferența, separația între trecutul (plin) și prezentul (gol) unei existențe nedrepte, prin decesul prematur al celei ce i-a fost parteneră de viață
DIALOG MUT...& DIALOG SACRU ... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1425638344.html [Corola-blog/BlogPost/382711_a_384040]
-
însă de glasul cu sonorități de fierăstrău al doamnei Arivița Klkn, născută Oblete, o doamnă rurală, de felul ei din Fâlfani, actualmente văduvă, dar care, la o adică, spărgea nuca-n buci, frate (folosirea trimilenarei expresii dovedește încă o dată puterea dăinuirii marilor tradiții)! Adică, muiere tăticu’, nu glumă, cuscra unei surori de-a doamnei Supreme. Nu era de ignorat! - Marinică, muică, iartă-mă dă vorbă proastă, că-s doar o biată muiere, da’ de ce nu faci tu ceva să le înghețe
RĂCIREA GLOBALĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Racirea_globala_mihai_batog_bujenita_1385136569.html [Corola-blog/BlogPost/372330_a_373659]
-
semn este o insulă” cred că, se datorește parcursului rodnic pe urma atâtor semne lăsate de oameni iar dacă ne referim la cele rămase de la cei răstigniți pe crucea verbului „a fi”, răsplătiți cu acest har de a crea întru dăinuire a ajuns, cred, la concluzia că, acest tip de om posedă în sine unirea dintre cer și pământ, rezumând în ființă cele trei regnuri, așadar întreaga Creație divină. Capabilitatea de a crea sub zodia perenității și a lăsa astfel semne
GEO CĂLUGĂRU ”ORICE SEMN ESTE O INSULĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1441127756.html [Corola-blog/BlogPost/370293_a_371622]
-
durerile neîduplecate. Așa se întâmplă și acum când scriu aceste rânduri la primirea zguduitoarei știri, strecurată ca fapt divers pe ecranul de televiziune, despre plecarea forțată dintre noi a unui martir. Nu doar opera maestrului este mărturia peste timp a dăinuirii sale ci sacrificiul sinelui pentru dobândirea adevărului națiunii române, adesea deposedată de drepturile sale istorice. Maestrul Gheorghe Buzatu, cumintele Om din Iașul memoriei culturii românilor, a plecat în Timpul Înălțării, luând cu el propria-i Cruce. Mulți își spun istorici doar
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul by http://uzp.org.ro/prof-gheorghe-buzatu-a-plecat-la-intalnirea-cu-maresalul/ [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
cetinii de brad, îți curățește respirația, pregătindu-te într-un fel să preguști din viață altfel: cu sentimentul nemuririi. Căci această trăire pune stăpânire pe suflet de cum ajungi la Săpânța. Aici, simți trecutul și viitorul, metamorfozate în sentimentul ancestral al dăinuirii veșnice, viu și liniștitor. Vremurile nu țin pasul cu oamenii. Uneori, împotriva lor, vremurile ridică dureros granițe de apă sau de piatră, întristând neamul. Dar ele nu pot înstrăina sufletul. Chiar dacă este străpuns uneori de linia imaginară a graniței, acesta
MĂNĂSTIREA SĂPÂNŢA PERI DIN MARAMUREŞUL VOIEVODAL ŞI ISTORIC – OAZĂ A ISTORIEI, CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 by http://confluente.ro/Manastirea_sapanta_peri_d_stelian_gombos_1375959552.html [Corola-blog/BlogPost/364299_a_365628]
-
Arhangheli Mihail și Gavriil) se adună mulțime mare de credincioși, dimpreună cu preoțime multă și cu episcopul (arhipăstorul) lor spre a cinsti cum se cuvine această sfântă și binecuvântată așezare monahală, precum și pentru a-I mulțumi lui Dumnezeu, pentru rezistența, dăinuirea, trăinicia și statornicia acestui sfânt locaș - oază a istoriei, culturii și spiritualității ortodoxe și românești, autentice, din aceste binecuvântate ținuturi. „Mănăstirea fiind așa de frumoasă și înaltă, m-am străduit și eu să fiu la înălțimea acestei lucrări. Nu știu cât am
MĂNĂSTIREA SĂPÂNŢA PERI DIN MARAMUREŞUL VOIEVODAL ŞI ISTORIC – OAZĂ A ISTORIEI, CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 by http://confluente.ro/Manastirea_sapanta_peri_d_stelian_gombos_1375959552.html [Corola-blog/BlogPost/364299_a_365628]
-
Acasa > Stihuri > Momente > TAINA DĂINUIRII Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 400 din 04 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Taina dăinuirii Dezlegarea legământului Cu sărăcia și jertfa Nu s-a împlinit! Că ne-am născut creștini O spun pietrele scrise La Basarabi, neiscălite, Sau
TAINA DĂINUIRII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 by http://confluente.ro/Taina_dainuirii_elena_armenescu_1328352784.html [Corola-blog/BlogPost/346657_a_347986]
-
Acasa > Stihuri > Momente > TAINA DĂINUIRII Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 400 din 04 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Taina dăinuirii Dezlegarea legământului Cu sărăcia și jertfa Nu s-a împlinit! Că ne-am născut creștini O spun pietrele scrise La Basarabi, neiscălite, Sau mărturiile albe, neprihănite Ca prima ninsoare Ale martirilor întru Hristos De aceea, când mergeți în munți Urcați
TAINA DĂINUIRII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 by http://confluente.ro/Taina_dainuirii_elena_armenescu_1328352784.html [Corola-blog/BlogPost/346657_a_347986]
-
Ne dau tăria creștinilor dintr-u`nceput Și răbdarea semănată de Apostolii Sfinți cum știm de la Sfinții Părinți. Doamne dă-ne răbdare și Har! Să-i lăsăm să treacă și pe cei din ultimul val! Elena Armenescu Referință Bibliografică: Taina dăinuirii / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 400, Anul II, 04 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Elena Armenescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
TAINA DĂINUIRII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 by http://confluente.ro/Taina_dainuirii_elena_armenescu_1328352784.html [Corola-blog/BlogPost/346657_a_347986]
-
vârsta copilăriei ca prima treaptă a cunoașterii creștine: ” Mă pregătisem de o săptămână/( Pentru că sunt copil curios)/ Să merg cu bunica de mână/ S-ascult învățătura lui Hristos/. Urmează apoi să învețe Alfabetul luminii și principalele dominante ale ființei creștine: dăinuirea, înflorirea, jertfa,răbdarea, ascultarea. Apoi, întreaga natură reprezintă un manual de îndrumare în viață, încât copilul poate să învețe câte ceva și de la vița de vie, de la măslin , de la bobul de grâu și sămânța de floare până la piatra de râu.Cine
LANSAREA VOLUMULUI DE POEZII CONSTELAȚIA INIMII” AUTOR ELENA ARMENESCU de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1495526907.html [Corola-blog/BlogPost/370591_a_371920]
-
poate fi considerată o strădanie arheologică și istorică încercată și reușită a etnicului românesc. Problema și ideea de identitate este abordată de către el în mod analitic și din mai multe puncte de vedere, insistând asupra tensiunii: mutilare, deteriorare, degradare versus dăinuire și eternizare ori permanentizare și înveșnicire, apoi exterminare și excludere versus tăria și icluziunea credinței creștine. Națiunea și neamul ori poporul în cuprinsul acestui discurs sunt una și împreună, sinergetice, fac o valoare supremă pentru noi, dar care poate fi
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_neam_si_demnitate_in_viziunea_lui_dan_puric_p_i_.html [Corola-blog/BlogPost/348977_a_350306]
-
-se în arta teatrului, în arta pedagogiei teatrale, în arta retoricii verbale și aceea a omului public, gratificându-le cu excelență, dar fără să se împartă. Crede nezdruncinat în puterea germinativă a spiritualității noastre românești de tip răsăritean și în dăinuirea sa valorică demnă, angajată în dialogul cu alte viziuni asupra lumii, și deplânge precaritatea ei de azi, produsă de o istorie inumană” - conform afirmațiilor Profesorului Gheorghe Ceaușu din postfața cărții. Incoruptibil și răsunător, glasul lui se aude din ce în ce mai mult și
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_neam_si_demnitate_in_viziunea_lui_dan_puric_p_i_.html [Corola-blog/BlogPost/348977_a_350306]
-
-i frumoase, dulci, croită,I-alintă păru-i lung și mătăsos, vrăjită,I-atinge buzele-i fierbinți, topită...Cu șoapte tainice, de ne-nțeles, e ispitită, În pași de dans, lin, să plutească fericită,Pe nesimțite-i prinde talia ... VIII. DĂINUIRE..., de Gheorghița Durlan, publicat în Ediția nr. 2045 din 06 august 2016. DĂINUIRE... Mai e nevoie uneori să te ascunzi În picurii mărunți de ploaie și rotunzi... Va trebui, cândva, să te mai contopești Cu limpezimile oglinzilor cerești... Mai poți
GHEORGHIȚA DURLAN by http://confluente.ro/articole/gheorghi%C8%9Ba_durlan/canal [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
atinge buzele-i fierbinți, topită...Cu șoapte tainice, de ne-nțeles, e ispitită, În pași de dans, lin, să plutească fericită,Pe nesimțite-i prinde talia ... VIII. DĂINUIRE..., de Gheorghița Durlan, publicat în Ediția nr. 2045 din 06 august 2016. DĂINUIRE... Mai e nevoie uneori să te ascunzi În picurii mărunți de ploaie și rotunzi... Va trebui, cândva, să te mai contopești Cu limpezimile oglinzilor cerești... Mai poți, vremelnic, frunză-n vânt hai-hui să fii Pe creanga toamnei bântuită de stihii
GHEORGHIȚA DURLAN by http://confluente.ro/articole/gheorghi%C8%9Ba_durlan/canal [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
stânci Și-n marea vieții aspre cu-avânt să te arunci... Și-arzând ca flacăra, să te prefaci în scrum, Să te înalți spre ceruri, agale, ca un fum... Iar dac-ai învățat în toate să trăiești, ... Citește mai mult DĂINUIRE...Mai e nevoie uneori să te ascunziîn picurii mărunți de ploaie și rotunzi... Va trebui, cândva, să te mai contopeștiCu limpezimile oglinzilor cerești...Mai poți, vremelnic, frunză-n vânt hai-hui să fiiPe creanga toamnei bântuită de stihii...E necesar, în
GHEORGHIȚA DURLAN by http://confluente.ro/articole/gheorghi%C8%9Ba_durlan/canal [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
și-n toată românimea, și-ar face cruce creștinul auzind o păsărească pe care poporul, vorbitorul de căpetenie și păstrul limbei, n-o mai înțelege". Legătura dintre Biserica Ortodoxă și neamul românesc Mihai Eminescu o considera a fi fundamentală pentru dăinuirea în istorie a poporului din care și el făcea parte. Rolul pe care Biserica l-a avut în dezvoltarea culturii și identității naționale este incontestabil și aceasta pentru că "Biserica răsăriteană e de optsprezece sute de ani păstrătoarea elementului latin de lângă
DESPRE MIHAI EMINESCU, CREDINŢA CREŞTINĂ ŞI BISERICA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_mihai_eminescu_credinta_crestina_si_biserica_ortodox_stelian_gombos_1326809445.html [Corola-blog/BlogPost/361274_a_362603]
-
la mine, la tine, la el stârnind tainițele memoriei înscrise în fiecare picătură de sânge care ne scaldă și ne hrănește interioarele inimii, sufletului. LA INTRARE Gânditoare statui te invită să urci în furtuna coșmarului sau în rugăciunea neterminată pentru dăinuire a unui get, zvârlit brutal spre nemurire Sub împovărate lespezi Sub valuri de neuitare Zac amarele noastre oglinzi! --------------------------------------------- Elena ARMENESCU București 25 august 2013 Referință Bibliografică: Elena ARMENESCU - MEMORIA STATUILOR (POEME) / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 972
MEMORIA STATUILOR (POEME) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_memoria_stat_elena_armenescu_1377763603.html [Corola-blog/BlogPost/364394_a_365723]