96 matches
-
deschis calea gravurii în dăltiță în Germania. Maestrul Cabinetului din Amsterdam este primul care s-a servit de pointe sèche. Martin Schongauer (1450-1491) (Fig. 29) a ameliorat procedeul de gravare în adâncime, demonstrând o îndemânare nemaiîntâlnită până la el în folosirea dăltiței. Tot el a introdus în compozițiile sale un sens al spațiului care anunța Renașterea. Faima lui a depășit hotarele Germaniei, iar numele său a fost alăturat, lui Dürer și Holbein, aceștia fiind trei mari artiști care rezumă calitățile esențiale ale
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
aquaforte, Claude Lorrain și Robert Nanteuil. În Țările de Jos, tehnica aquaforte a înregistrat un adevărat triumf cu lucrările lui Rembrandt (Fig. 36), cel mai mare gravor al secolului al XVII-lea. El a recurs și la procedee combinate cu dăltița și acul. În Franța, gravura în aquaforte a creat o adevărată școală a ilustratorilor de carte: Philippe Choffard, Charles-Nicolas Cochin fiul, Jean-Michel Moreau le Jeune (Fig. 37) etc., care gravau viniete personal sau după desenele lui Charles Eisen, Gravelot, Pierre
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
1965 - Michael Rothenstein folosește suprafețele mari colorate în linogravură METALOGRAFIA 1500 - Franța, Cărțile orelor 1825 - William Blake, „Book of Job” GIPSOGRAVURA 1890 - Sculptorul Pierre Roche experimentează această manieră prin colarea gipsului cu mai multe materiale GRAVURA ÎN ADÂNCIME GRAVURA ÎN DĂLTIȚĂ 1430 - Apar primele gravuri în dăltiță în Germania 1470 - Pollaiuolo „La battaglia dei nudi” 1548 - În Antwerp (Belgia) încep primele distribuții comerciale ale stampelor 1572 - Primul catalog de gravuri de Pianta Lafrery 1657-1764 - William Hogarth, primele picturi făcute special pentru
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
colorate în linogravură METALOGRAFIA 1500 - Franța, Cărțile orelor 1825 - William Blake, „Book of Job” GIPSOGRAVURA 1890 - Sculptorul Pierre Roche experimentează această manieră prin colarea gipsului cu mai multe materiale GRAVURA ÎN ADÂNCIME GRAVURA ÎN DĂLTIȚĂ 1430 - Apar primele gravuri în dăltiță în Germania 1470 - Pollaiuolo „La battaglia dei nudi” 1548 - În Antwerp (Belgia) încep primele distribuții comerciale ale stampelor 1572 - Primul catalog de gravuri de Pianta Lafrery 1657-1764 - William Hogarth, primele picturi făcute special pentru gravură 1719 - Jacques-Christophe Leblon brevetează procesul
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
Semnul plastic este asemănător celui din tehnicile xilogravurii. Este de preferat să se folosească hârtie subțire specifică în tehnicile xilogravurii. Etapele tehnice ale gipsogravurii: (Fig. 42), desenul cu tuș negru pe placa de gips; (Fig. 43, 48), gravarea cu o dăltiță; (Fig. 44), încerneluirea cu ruloul; (Fig. 45), așezarea hârtiei pentru imprimare; (Fig. 46), presarea hârtiei cu ajutorul unei linguri de lemn; (Fig. 47), stampa imprimată. METODE MODERNE AlE GRAVURII ÎN RELIEF (cologravura) În cursul secolului XX gravura în relief revine în
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
țesături, sfori, bucăți de carton sau materiale organice, cum ar fi frunzele ori pielea unui pește uscat. Odată cu apariția materialelor noi, tehnicile în relief au căpătat noi denumiri, cum sunt cologravura sau colografia. GRAVURA ÎN ADÂNCIME (pointe sèche, aquaforte, aquatinta, dăltiță, maniera creion, maniera verniului moale) Tiparul adânc reprezintă totalitatea procedeelor de tipar cu forme a căror suprafață activă este adâncită față de suprafața lor neutră (Fig. 1), elementele imprimabile fiind dispuse într-un plan inferior față de cele neimprimabile. În timpul încerneluirii, culoarea
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
cu o racletă sau cu un tampon din pânză tare (canafas). Venind în contact cu forma, prin presiune, hârtia absoarbe cerneala din părțile adâncite ale formei. III. Gravura în adâncime. Etapele premergătoare imprimării: 1: decalcarea desenului, 2: gravarea (incizie cu dăltița sau acul), 3: placa gravată cu dăltița, acul sau cu acid, 4: dăltiță plină de formă rombică pentru gravura în dăltiță, 5: incizie cu dăltița, 6, 7, 8, 9, 10, 11: structuri rezultate în urma suprapunerilor în diferite unghiuri ale liniilor
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
din pânză tare (canafas). Venind în contact cu forma, prin presiune, hârtia absoarbe cerneala din părțile adâncite ale formei. III. Gravura în adâncime. Etapele premergătoare imprimării: 1: decalcarea desenului, 2: gravarea (incizie cu dăltița sau acul), 3: placa gravată cu dăltița, acul sau cu acid, 4: dăltiță plină de formă rombică pentru gravura în dăltiță, 5: incizie cu dăltița, 6, 7, 8, 9, 10, 11: structuri rezultate în urma suprapunerilor în diferite unghiuri ale liniilor și punctelor, 12, 13: secțiune în tabla
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
contact cu forma, prin presiune, hârtia absoarbe cerneala din părțile adâncite ale formei. III. Gravura în adâncime. Etapele premergătoare imprimării: 1: decalcarea desenului, 2: gravarea (incizie cu dăltița sau acul), 3: placa gravată cu dăltița, acul sau cu acid, 4: dăltiță plină de formă rombică pentru gravura în dăltiță, 5: incizie cu dăltița, 6, 7, 8, 9, 10, 11: structuri rezultate în urma suprapunerilor în diferite unghiuri ale liniilor și punctelor, 12, 13: secțiune în tabla metalică cu tipurile de incizie specifice
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
din părțile adâncite ale formei. III. Gravura în adâncime. Etapele premergătoare imprimării: 1: decalcarea desenului, 2: gravarea (incizie cu dăltița sau acul), 3: placa gravată cu dăltița, acul sau cu acid, 4: dăltiță plină de formă rombică pentru gravura în dăltiță, 5: incizie cu dăltița, 6, 7, 8, 9, 10, 11: structuri rezultate în urma suprapunerilor în diferite unghiuri ale liniilor și punctelor, 12, 13: secțiune în tabla metalică cu tipurile de incizie specifice fiecărei tehnici în parte, respectiv: gravura cu acul
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
formei. III. Gravura în adâncime. Etapele premergătoare imprimării: 1: decalcarea desenului, 2: gravarea (incizie cu dăltița sau acul), 3: placa gravată cu dăltița, acul sau cu acid, 4: dăltiță plină de formă rombică pentru gravura în dăltiță, 5: incizie cu dăltița, 6, 7, 8, 9, 10, 11: structuri rezultate în urma suprapunerilor în diferite unghiuri ale liniilor și punctelor, 12, 13: secțiune în tabla metalică cu tipurile de incizie specifice fiecărei tehnici în parte, respectiv: gravura cu acul (pointe sèche), dăltiță (burin
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
cu dăltița, 6, 7, 8, 9, 10, 11: structuri rezultate în urma suprapunerilor în diferite unghiuri ale liniilor și punctelor, 12, 13: secțiune în tabla metalică cu tipurile de incizie specifice fiecărei tehnici în parte, respectiv: gravura cu acul (pointe sèche), dăltiță (burin), apă tare (aquaforte). Spre deosebire de tiparul înalt și plan, tiparul adânc se caracterizează prin elemente imprimabile cu aceeași suprafață și cu adâncituri diferite, datorită cărora cantitatea de cerneală transferată pe hârtie va fi și ea diferită, iar în funcție de aceasta se
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
necesară descompunerea în puncte raster pentru semitonuri, acestea fiind realizate prin transferarea unor cantități de cerneală mai mari sau mai mici, corespunzătoare adânciturilor gravate. Aici găsim o altă categorie de semne specifice, mai fine și mai libere (nu și la dăltiță), prin care se pot obține tonuri și semitonuri și prin atributele de adâncime a șanțurilor, astfel încât materialitatea este redată mult mai nuanțat (Fig. 3). Odată cu apariția gravurii în adâncime (metal), varietatea de semne plastice a crescut, făcând posibilă apariția unor
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
imprimat al gravurii este întodeauna mai plăcut, chiar seducător față de proiect. Din punct de vedere al redării materialității, este tehnica cu cel mai mare potențial. Poate că cea care o egalează, ca mod de redare a materialității, este gravura în dăltiță (burin). Posibilitatea de a lucra sub lupă a permis nuanțarea unor detalii imposibil de realizat în alt chip. După cum se poate observa, semnele figurate în tehnica aquaforte permit o serie de intersectări și de mișcări sinuoase ale liniei, reușind să
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
lucru este accentuat de perspectivă și de interesul acordat unor zone de detaliu. Și aici Rembrandt găsește un tip de structură proprie care îi definește specificul artistic în gravura pointe sèche. Ca și în tehnica aquaforte, în tehnica gravurii în dăltiță (burin) semitonurile nu pot fi rezolvate decât prin hașurări, prin suprapuneri de linii. Este genul de gravură căruia dictonul „maximum de expresie, minimum de mijloace” i se potrivește în totalitate. Linia urmărește reliefurile formei și le dă adâncime prin valori
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
în care liniile figurate au fost incizate. Moliciunea părului sau a pielii este redată prin linii și puncte care urmăresc ductul formei până în cele mai mici detalii. Astfel, putem vedea cu ușurință firul de păr sau reliefurile tegumentului. Gravura în dăltiță este tehnica ce a suplinit cel mai bine clișeul tipografic, fiind des folosită în reproduceri ale picturilor sau în ilustrații evocatoare și documentare. Același tip de redare a materialității a fost rezolvat mai târziu prin perfecționările aduse tehnicii xilografie - lemn
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
în reproduceri ale picturilor sau în ilustrații evocatoare și documentare. Același tip de redare a materialității a fost rezolvat mai târziu prin perfecționările aduse tehnicii xilografie - lemn în cap. Fig. 43. Jan Saenredam după Hendrik Goltzius. „Pallas Athena”. Gravură în dăltiță. 1590. AQUATINTA Dacă în cazul aquafortei și al tehnicii în dăltiță semnul plastic definitoriu îl constituie linia și jocul de intersectări stabilite cu ajutorul ei, de data aceasta, în tehnica aquatinta, semnul specific este pata. După cum sugerează și numele, este vorba
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
tip de redare a materialității a fost rezolvat mai târziu prin perfecționările aduse tehnicii xilografie - lemn în cap. Fig. 43. Jan Saenredam după Hendrik Goltzius. „Pallas Athena”. Gravură în dăltiță. 1590. AQUATINTA Dacă în cazul aquafortei și al tehnicii în dăltiță semnul plastic definitoriu îl constituie linia și jocul de intersectări stabilite cu ajutorul ei, de data aceasta, în tehnica aquatinta, semnul specific este pata. După cum sugerează și numele, este vorba despre un tip de gravură ce se bazează pe corodarea cu
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
valoric. În general, în manierele gravurii, mai puțin în maniera neagră în adâncime, vom găsi mai puțin lucrări de gen. Tipurile de maniere au fost folosite mai mult pentru a îmbogăți materialitățile tehnicilor care definesc gravura în adâncime, ca: aquaforte dăltiță, pointe sèche sau aquatinta. MANIERA VERNIUlUI MOALE (engl. soft ground, fr. vernis mou) Procedeu de gravură care imită semnele trasate cu un creion pe hârtie. Dacă specificul manierei creion este determinat de semnul lăsat de creion pe hârtie, în cazul
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
traseul unei penițe sau de tușa unei pensule pe hârtie. În cazul peniței sau al penei, semnele sunt figurate printr-o serie de țesături sau puncte apropiate de tipurile de semne grafice proprii tehnicilor gravurii în adâncime (aquaforte, pointe sèche, dăltiță). În cazul laviului, semnele figurate se apropie de tehnica în adâncime, aquatinta (Fig. 12). Sugestia materială a formelor figurate se bazează în mare măsură pe gestul neintermediat, ajutat de textura tușului litografic și a pensulei. Chiar dacă formele care compun suprafața
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
artiști preferă termenul de monoprint pentru a face diferența față de lucrările imprimate comercial în tehnica monotipului. Mai târziu, în 1975, David Kiehl sugerează diferențele între monotip și monoprint. Monoprintul după Kiehl, este o imagine unică, după o gravură în adâncime (dăltiță sau aquaforte). Mult mai exact, Jane Farmer în 1978, în catalogul unei expoziții de monotip, definește cele două tehnici astfel: 1. monotipul este o imagine unică, executată cu ajutorul unei tehnici sau maniere specifice de imprimare; 2. monoprintul este o imagine
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
realizând tonurile întregii game cromatice percepute de om. În egală măsură, aceste tonuri mai pot fi obținute prin amestec direct al pigmenților pe placa gravată (camaieu), cu ajutorul unor perii, bureți, sau pensule (tehnica japoneză). Gravura în adâncime (aquaforte, gravura în dăltiță, aquatinta) folosește cele două modalități de mai sus, atât doar că suprafața activă se află în adâncime, în liniile și petele rezultate în urma acțiunii mecanice sau chimice (incizare sau corodare cu acid). La gravura plană (litogravura, serigravura) se păstrează cele
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
prin gravurile documentare de sfârșit de secol al XIX-lea, a reușit să aducă gravura la rang de artă majoră. Bogăția de semne grafice pe care o găsim în această tehnică nu a mai fost egalată decât de gravura în dăltiță în metal. Metalul este un material care a precedat lemnului și care s-a impus datorită orfevrilor destul de ușor în tehnicile gravurii. Semnele grafice care până nu demult erau săpate cu grijă în lemn printr-o muncă mai mult specifică
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
docil și mult mai lesne de folosit. Metalul, prin apariția sa, a creat o serie de tehnici și maniere de lucru noi, cum ar fi: aquatinta, pointillé, sucre, mezzotinta etc. Dacă la început metalul a fost folosit pentru incizările în dăltiță, mai apoi, acidul a preluat rolul dăltițelor, sporind posibilitățile artistului gravor de a folosi desenul cât mai liber fără a-și mai pune problema cât de adânc a săpat șanțul, lăsând această acțiune pe seama mordantului. Linoleumul este un material mai
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
Metalul, prin apariția sa, a creat o serie de tehnici și maniere de lucru noi, cum ar fi: aquatinta, pointillé, sucre, mezzotinta etc. Dacă la început metalul a fost folosit pentru incizările în dăltiță, mai apoi, acidul a preluat rolul dăltițelor, sporind posibilitățile artistului gravor de a folosi desenul cât mai liber fără a-și mai pune problema cât de adânc a săpat șanțul, lăsând această acțiune pe seama mordantului. Linoleumul este un material mai recent care a încercat să preia rolul
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]