388 matches
-
suficient în „a vedea”, existențial, semantic sau ideatic, dublul sens al unui cuvânt. „Evanghelia Apocalipsei - Epifanii” este intitulat cel de al patrulea volum (din greaca veche - evanggelion - bună vestire; iar Epifanii, din aceeași limbă - epiphania), unde poetul Theodor Răpan a „dăltuit cuneiformele frigului” (ce frumos!, cu atât mai mult, cu cât este nespus până acum în lirica autohtonă ... ), cunoaștere sau ... epifanie a reacțiilor spirituale despre care vorbeam mai înainte. Interesantă mi se pare la poetul Theodor Răpan tehnica îmbinării/încorporării poemului
THEODOR RĂPAN ŞI POEZIA „EVANGHELIILOR” SALE de IOAN MAZILU CRÂNGAŞU în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 by http://confluente.ro/Ioan_mazilu_crangasu_theod_ioan_mazilu_crangasu_1392612351.html [Corola-blog/BlogPost/347311_a_348640]
-
noroi Cu toată mârșăvia! Ne-am zvârcolit în săbii cu tărie Pentr-o lumină veșnică și clară, Și inimi mari arzând în beznă seculară Am strâns cu îndrăzneală ca să fie Și am sădit în calea urmașilor MÂNDRIE Să răsară! Am dăltuit DREPTATEA la Sarmizecetusa Brodând-o cu-ADEVĂRUL luminii din văpaie, PUTEREA de-a învinge am dat-o la bătaie Lui Mircea și lui Ștefan, să fie călăuza Viteazului Mihai, s-o ducă pân' la Cuza, Să-mbrace alte straie! Mergi
CĂLĂTORIND NOCTURN PRINTR-O LUME de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ursu_1438360885.html [Corola-blog/BlogPost/370315_a_371644]
-
care acesta trăiește. Una din ele este și Ciocănești, județul Suceava, localitate situată pe malul râului Bistrița Aurie, la poalele munților: Suhard, Giumalău, Obcinele Bucovinei, Rodnei, Maramureșului, într-un peisaj natural de o mare frumusețe și noblețe, cu pante line, dăltuite în stâncă parcă de o mână măiastră, aer răcăros și pur, o mare de verde vara și de alb iarna. Festivalul organizat de Primăria Ciocănești, ajuns anul acesta la ediția a IX-a, a avut loc în zilele de 15-19
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
un veac apus împrăștiind în jur iz de ierburi uscate de toamnă târzie de sânge ostatic de lacrimi sărate De unde venise nu voia să îi spună dar îi povesti despre anii petrecuți cândva în casa unui artist ce știa să dăltuiască suferința în piatră să modeleze iubirea din lut și să încrusteze pe buze reci de ulcioare cald și cast sărut de fecioare Poetul ar fi vrut să-i spună să-și vadă de drum dar și să rămână parcă-ar
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_glodean/canal [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
ridcât o urmă adâncă de plugpărea rătăcită dintr-un veac apusîmprăștiind în jur iz de ierburi uscatede toamnă târziede sânge ostaticde lacrimi sărateDe unde venise nu voia să îi spunădar îi povestidespre anii petrecuți cândvaîn casa unui artist ce știasă dăltuiască suferința în piatrăsă modeleze iubirea din lutși să încrustezepe buze reci de ulcioarecald și cast sărut de fecioarePoetul ar fi vrut să-i spună să-și vadă de drumdar și să rămână parcă-ar fi vrutde parcă-l citi din
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_glodean/canal [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
13.06.15.). Pentru acest Simpozion, avem ca piatră-a temeliei Anu-Omagiu-al Mânăstirii, dar și acas' al Parohiei ! În Casa DOMNULUI se-Învață, Slujitul și călăuzirea Spirituală, Creștinească și pregustăm ce-i Mântuirea ! Să nu uităm Ierarhul care, ne-a dăltuit, precum un faur Omilii și alte Scrieri : Sfântul Ioan Gură de Aur ! Prin viața și Slujirea lui, a fost zelos Apărător Al Bisericii conduse, de MESIA-Mântuitor ! Predicator al Pocăinței ! un Monah Luminător, Al familiei Creștine și filantrop Dăruitor ! În Locaș
ISTORIE, CULTURĂ, BISERICĂ-LUCRARE-SLUJIRE ! (RELIGIA ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ !) de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1434551147.html [Corola-blog/BlogPost/352872_a_354201]
-
știu s-o facă: aveam dovada în față. Un vas de croazieră aparținând liniilor Louis era ancorat în port... Puntea luminată parcă ne aștepta pe noi să ne îmbarcăm și să ne întoarcem în timp, în locurile pline de legende dăltuite în coastele stăncoase ale insulei Afroditei... Și eu și fata mea Mădălina, gândeam la fel - era rezultatul firesc al unei zile frumoase, încărcate de bucuria cunoașterii unei bune părți a Ciprului, a unei istorii străvechi și-a miturilor lui legendare
CIPRU (2) – RELIGIE, ISTORIE ŞI MIT! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Cipru_2_religie_istorie_si_mit_.html [Corola-blog/BlogPost/361200_a_362529]
-
tău pentru a descoperi cine ești și încotro te îndrepți". Citiți această carte cu stiloul în mână. Printre paginile ei veți cunoaște un adevărat prieten care o să vă dea sfaturi, și va trebui să vi le notați, ori să le dăltuiți în inimile domniilor voastre ca pe niște învățăminte rare. Vă asigur că veți găsi lucuri de care nu ați auzit și învățăminte ce vă vor ajuta în viața de toate zilele. Domnule gen. Gheorghe Dragomir, autor al acestei cărți (bine venite
EUROPA CU CAPUL ÎN STELE ŞI TRUPUL ÎNSÂNGERAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Europa_cu_capul_in_stele_si_trupul_insangerat.html [Corola-blog/BlogPost/350644_a_351973]
-
volumului pe marele Brâncuși: „Părinte drag, oltean vestit! Cu Dumnezeu te văd că stai În poarta sfântă de la Rai; Atîta ai muncit și ai trudit Ca marmorei să-i dai mărire, Când Somnul dulce ai cioplit, În bronz, Măiastra-ai dăltuit I-ai dărui din suflet, nemurire. Prin forme vii, nepieritoare, Și-n ritmul muzicii cerești, Le-ai pus arome pământești Și murmur dulce de izvoare. Și-ai tot zburat spre infinit Însoțit de Pasărea Măiastră, Din munți la marea-albastră, Pământu-ntreg
DUBLĂ LANSARE DE CARTE: „NE VEDEM LA PARIS” de GEORGE BACIU în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 by http://confluente.ro/George_baciu_dubla_lansare_de_carte_george_baciu_1344587199.html [Corola-blog/BlogPost/358029_a_359358]
-
printre cei ce-i considera prieteni putea exista răutate. Avea ochii mari căprui, adumbriți de gene lungi, negre un chip cu trăsături plăcute și linii unduioase, nu colțuroase și puternic conturate ca ale tatălui său, al cărui chip era parcă dăltuit în stâncă, având contururi puternice, foarte proieminente, emanând prin toți porii o voință de nestăvilit și un caracter făcut să domine și să nu se plece în fața intemperiilor vieții. Adeline era exact contrariu firii aprige și determinate a soțului și
PETRECERE NEFASTĂ-I de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1466890928.html [Corola-blog/BlogPost/368506_a_369835]
-
a topit Psaltirea în versuri, a luat Poemele nemuririi din Șoaptele Îngerilor înmiresmând cu sufletul său ales Divina Zidire. Prigoana i-a întărit credința, persecuțiile i-au zidit nădejdea, torturile i-au adâncit crezul naționalist, iar în Suferință și-a dăltuit catapeteasmă Iubirii celei Mari. Pleacă cu pașaport ceresc direct din închisoarea Ocnele Mari la 8 Iulie 1958, spre a se închina cu recunoștiință Maicii Domnului: ÎNCHINAREA MAICII PREACURATE Maică Preacurată pururea Fecioară, / Floare-nmiresmată, lumii întregi Comoară, / Oare cu ce
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1410229746.html [Corola-blog/BlogPost/377926_a_379255]
-
și în iubire, armonia își așterne veșmântul ei, asupra sufletelor celor care se iubesc. Ele pot fi ființe, sau o ființă alături de ceva neînsuflețit, pe care ființa, cu iubirea ei o însuflețește. Exemplu - pictorul care realizează un tablou, sculptorul care dăltuiește o statuie etc. Explica un important filozof român, că atunci când ești îndrăgostit de „ceva” sau de „cineva”, toată puterea ta se concentrează asupra acelui „ceva” sau „cineva”, iar tu devii cel ignorat, ești „altcineva”, care poți deveni „nimic” în fața acelui
ARMONIE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1458344237.html [Corola-blog/BlogPost/368972_a_370301]
-
1970- 20 sept 1974. Este cel mai frumos și spectaculos drum transmontan din România și printre cele mai frumoase din lume. Noi militarii geniști de ieri, demni urmași ai lui Constantin Brâncuși sprijiniți de celelalte arme ale armatei române, am dăltuit în stânca Făgărașului un drum de vis și am lăsat în urma noastră măreața Epopeie a Transfăgărășanului. Iar voi tinerii care veți veni după noi, aveți datoria sacră de a continua ceea ce noi am început, pentru prosperitatea României de azi și
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1476780548.html [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
aprinsă-n în piept, A strâns o mână de femei Cu care-a alungat mișei. Pământul apărat de moți Și moștenit azi de nepoți Păstrează aerul străbun Din vremea moțului tribun, Cu forța unui uragan, Îngrozitor pentru dușman. Un nume dăltuit în piatră, O jertfă sacră pentru vatră, E semn sublim de vitejie Și de iubire pentru glie, Nestinsă pildă pentru moți, Imbold de-a pururi pentru toți! La crucea lui, în vârf de munte, Mi-am aplecat și a mea
LA CRUCEA IANCULUI ÎN MUNŢI de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gentiana_groza_1484373735.html [Corola-blog/BlogPost/380391_a_381720]
-
admirabilă, cu munți din a căror îmbrățișare se năștea, unde și unde, câte-un sătuc marcat doar de acoperișurile roșiatice și pereții albi ca laptele ai caselor. La un moment dat am zărit Lefkara, așezată pe coasta muntelui, cu străzile dăltuite în rocile calcaroase și o arhitectură greu de uitat. Privind-o de la câțiva kilometri, de pe șoseaua tăiată și ea în munte aveam impresia că ne aflăm în fața unei minunate pânze măiestrite de Luchian, doar că noi, din fericire pătrundeam treptat
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_10_lefkara_georgeta_resteman_1344246131.html [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
toate coboară spre Kato Lefkara, adică Lefkara de Jos, care este așezată în același fel, pe coasta muntelui dar înspre baza lui, alături de alte câteva sate din împrejurimi. Parcă sunt niște terase pe care în loc de butași de viță sunt case dăltuite în pântecele munților și răsfirate până jos la poale, unde se oglindesc cu toată frumusețea lor în apele unui lac: „Dhypotamos Dam” - o amenajare hidrotehnică datând de prin anii '80, unde pe parcursul anotimpurilor în care mai și plouă se adună
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_10_lefkara_georgeta_resteman_1344246131.html [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
Lefkara este Muzeul de artă și folclor, un conac din secolul al XIX-lea (reședința Patsalos), unde dacă intri simți că timpul s-a oprit undeva în trecut. Tot ansamblul de mobilier vechi, sculptat, oglinzi înrămate în cadre de lemn dăltuite cu măiestrie, costume populare și nobiliare alături de colecția inedită de broderii dantelate sunt zestrea culturală a localității de care, mărturisesc cu toată sinceritatea, eu m-am îndrăgostit. Împrejurimile Lefkarei sunt numai bune pentru relaxare, cu sate frumoase, curate și ademenitoare
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_10_lefkara_georgeta_resteman_1344246131.html [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
Amintind de-un alt potop Cu ciocanul și cu dalta Parcă-alergi dup-o statuie Care e și parcă nu e În muzeul de la Malta Bine potrivită-n cuie Într-un bloc amorf de piatră L-am văzut pe sculptor orb Dăltuindu-și un alt corp Pe când câinii nopții latră Zborul fiecărui corb Fulgerele se țin lanț Iar cioplitul e o taină Armonia, doar o haină fericită. Un bilanț Pe o frescă din Bizanț Referință Bibliografică: Sculptorul orb / Ion Untaru : Confluențe Literare
SCULPTORUL ORB de ION UNTARU în ediţia nr. 697 din 27 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Sculptorul_orb_ion_untaru_1354083995.html [Corola-blog/BlogPost/359261_a_360590]
-
a poetului nostru național. Cea de-a doua, tot din marmură, de dimensiunea 60x100 cm, este așezată sub basorelief, pe care au fost încrustate simplu numele și datele astrale: Mihai Eminescu, 1850-1889. Urmează un text testamentar a lui Eminescu, scris, dăltuit în limbile română și italiană: „Dumnezeul Geniului m-a sorbit din popor cum soarbe soarele un nour de aur din marea de amar”. ,,Il Dio del Genio mi ha tratto a se dal popolo, com il sole trae a se
EMINESCU POET NAŢIONAL ŞI UNIVERSAL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 531 din 14 iunie 2012 by http://confluente.ro/Eminescu_poet_national_si_universal_elena_armenescu_1339722036.html [Corola-blog/BlogPost/357561_a_358890]
-
credinței, ordinii și disciplinei pe care o reprezintă oastea. Drapelul este întotdeauna trecutul, prezentul și viitorul țării, întreaga istorie a României. Într-un cuvânt, steagul național reprezintă toate victoriile și toate virtuțile militare care se cuprind în cele două cuvinte dăltuite pe vulturii români: onoare și patrie. Și așa cum bine spunea primul domn român al Principatelor Române, Alexandru Ioan Cuza: Steagul este România! Astăzi, 26 iunie, în jurul orei 11.00, în Piața Avram Iancu, se va desfășura un ceremonial militar-religios, oganizat
26 IUNIE – DRAPELUL NAŢIONAL NE ADUCE AMINTE CĂ AVEM O ŢARĂ DE APĂRAT de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1403771725.html [Corola-blog/BlogPost/371069_a_372398]
-
o melodie pe măsura versurilor sale. Eu sper că se va ivi acel compozitor inspirat cât mai curând. Închipuiți-vă emoția ce ar cuprinde pe cei care ar auzi acest imn, dacă s-ar simți strănepoți ai dacilor. Iată versurile dăltuite-n marmura Istoriei: „Dacii nu-mblânzesc orașe,ei numai în sate mor,/Cu trecut bolnav în oase, încă mai au viitor./ Dacii merg spre niciodată, dacii plâng în nicăieri,/ Să mai nască înc-odată țara lor din zi de ieri./ Dacii
POEZIA CREDINŢEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1411411161.html [Corola-blog/BlogPost/375141_a_376470]
-
litere, de cultură, gânduri, simțiri înalte, freamăt blajin de omenie și împlinire... Copoul, Universitatea, tramvaiele, studentele, doamnele și domnii, Teatrul Național, Opera, Filarmonica, poeții și scriitorii zilei, clădirile, pomii, florile, șoaptele și bucuriile. Iașii. Viața frumoasă. Zilnicele întâlniri cu viitorul. „Dăltuim în marmura lui Cronos,/ Cu oțelul nopților târzii”. Cam așa poetificam, pe-atunci... Studii, cărți, oameni, ziarul, radioul, jurnaliștii, lumea în mișcare, inima noastră visând la ziua de-acum, când multe nu s-au întâmplat. ...Mai sus de Biblioteca Centrală
GÂNDURI DE SUB PLEOAPE: PRIN IAŞII STUDENŢIEI MELE de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1877 din 20 februarie 2016 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1455951082.html [Corola-blog/BlogPost/367639_a_368968]
-
să scoți din buzunar, pentru doar 2-3 ore, câteva sute de euro ... Sunt și alte locuri minunate care merită vizitate în Pafos și împrejurimi, cum este biserica bizantină din Ayia Paraskevi, sau o interesantă biserică la Ayios Neofit, o mănăstire dăltuită în munte de către un pustnic, sacralizat și ridicat la rang de sfânt, pe nume Neofit; mănăstirea Sfântul Neofit deține o colecție superbă de fresce bizantine, datând din secolele XII-XV. În partea de nord, la patru kilometri de Pafos, în localitatea
PAFOS de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_8_pafos_georgeta_resteman_1340498061.html [Corola-blog/BlogPost/358344_a_359673]
-
Adevăr, Credință, Libertate și Iubire. Altfel, spus: toate darurile duhovnicești să rodească în el ca un spic bogat de virtuți creștine în fața ispitelor torențiale ale vieții, zămislind Luptătorul creștin al lumii Ortodoxe. Gândurile sale albe cu reflexe albăstrii de azur, dăltuiesc fruntea de zenit cuprinzând soarta sa sub povârnișurile destinului Neamului. Viețuirea Luptătorului creștin în această lume trebuie să fie eonul ceresc al dăruirii sale pentru Crucea lui Hristos, întrupându-se harului hristic al Piramidei Fericirilor, ca taină mistică a Axis
MĂRTURISITORUL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1437039372.html [Corola-blog/BlogPost/357743_a_359072]
-
Eroii Martiri, care le veghează amintirea, alături de îndureratele rude, se află permanent și primarul Elena Nandriș, grație căreia a și fost organizat, marțea precedentă, parastasul de pomenire al Eroilor Neamului ce s-au întors acasă doar prin numele de familie, dăltuite în piatra memoriei și înscrise cu sânge pe crucea simbolică din această parte a localității ce le înveșnicește neuitarea. „O mică rugăciune pentru jertfa cea mare pe Altarul Neamului tuturor Eroilor căzuți în numele Patriei-mamă”, după cum a mărturisit, a înălțat la
ÎN MEMORIA CELOR CE AU FĂCUT SĂ DĂINUIE CREDINŢA, LIMBA ŞI NEAMUL by http://uzp.org.ro/memoria-celor-ce-au-facut-sa-dainuie-credinta-limba-si-neamul/ [Corola-blog/BlogPost/93523_a_94815]