387 matches
-
școala, familia, copiii, nepoții ș.a. Un capitol din această carte poartă numele simbolic, „Petale de Lumină” ce cuprinde eseuri și reflecțiile autoarei ajunsă pe tărâmul serenității și al cunoașterii spirituale. Familistă convinsă, mamă a trei fete și trei băieți, autoarea dăltuiește cu sufletul și cu inima, numele fiecărui membru al familiei, nume ce vor rămâne, prin această carte, eternizate-dincolo de spațiu și de timp-gravate în testamentul ei literar „Rădăcini”. Trecerea ireversibilă și nemiloasă a timpului nu poate fi îndulcită decât prin
LOCUL MAGIC AL COPILĂRIEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363896_a_365225]
-
cuminecat cu pâinea Hristosului Potir. Prin iubire a urcat în conștiință Taborul să nu moară în noi, niciodată credința: veșmânt durabil al Crucii, el, luptătorul pentru cei ce nu și-au mărturisit suferința. Divin poet, al îngerilor har și suferință, dăltuit în cremenea din milenara glie, în sfântul său Stihar al inimii voință, și-a creat o nouă și-o sfântă Românie. El fiind triumf și când a fost înfrângeri, văzduhul plin de curcubeele răscrucii, i-au zămislit năprasnice furtuni și
SURÂSUL DIVIN ÎN LACRIMA LUI RADU GYR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363007_a_364336]
-
a venit vorba de măritiș. Marea ei dragoste a fost celebrul sculptor român Constantin Brâncuși. Ea avea în jur de 25 de ani, iar el 62 de ani. „Când te ascult cum le zici, Mărie, aș fi în stare să dăltuiesc pentru fiecare cântec de-al nostru câte o Pasare Măiastra!”, fragment din „Brâncuși - Amintiri și exegeze” carte scrisă de Petre Pandrea. În același volum se arată că „“Brâncuși a cunoscut-o intim pe Maria Tănase. S-au întâlnit pe linia
CENTENAR.MARIA TĂNASE, UNA DINTRE CELE MAI FRUMOASE SI TALENTATE ROMÂNCE,PASĂREA MĂIASTRĂ A CÂNTECULUI ROMÂNESC de MIHAI MARIN în ediţia nr. 998 din 24 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363239_a_364568]
-
a tuturor acțiunilor Alteței Sale Regale Principelui Radu al României, iar ceea ce se întâmplă azi și va avea consecințe în posteritate, în raportul Alteței Sale Regale cu ea, este o înnobilare directă, atât succesivă, cât și reciprocă: Alteța Sa Regală își dăltuiește numele în veacul căruia îi este contemporan, iar veacul merge în istorie cu urmele Alteței sale Regale, cel ce i-a făptuit cărări pentru pași demni și cu ideal! Poemul lumânărilor albe de nuntă Cele mai frumoase urme pe care
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363391_a_364720]
-
2015 Toate Articolele Autorului Colind Hieratic VIII de David Sofianis reeditare 20.12.2015 A.D. Tânjet de alabastru Au început colindele să cânte florale pietre de tămâie și cetine de albe gânduri împrejmuiesc a iernii taina vie Colaci de pâine dăltuiți în file ceasloave de jăretec copt în spuză cu mierea picurând din struguri asteaptă fulgii stelele de platini buze Colindatori cu flori în vise întind cununa de mirări ținând în brațe veșnicia alungă teama din cântări Calești de dalbe salbe
COLIND HIERATIC VIII- TÂNJET DE ALABASTRU de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362325_a_363654]
-
fuse cu dor de veșniciipictând pe roata vremii imaginea ce-ncântăși-o dulce nostalgie în râset de copii.... XIII. PE PAGINA INIMII, de Paula Diana Handra, publicat în Ediția nr. 1780 din 15 noiembrie 2015. PE PAGINA INIMII Pe pagina inimii am dăltuit frumos Numele sfânt, ,, mama”, atât de prețios Cu chipul ei duios ce n-are asemănare Pe drumul vieții este o dulce alinare. În sufletu-mi ca crinul ce mereu înflorește Imaginea-i divină de-a pururi dăinuiește Înfășurată-n roșu
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
scoasă din izvor De dragoste și pace, de viață dătător Și cu iubirea-i toată m-adapă ne-ncetat Astâmpărându-mi setea cu suflet cald, curat. Pe pagina inimii trăiește-o veșnicie ... Citește mai mult PE PAGINA INIMIIPe pagina inimii am dăltuit frumosNumele sfânt, ,, mama”, atât de prețiosCu chipul ei duios ce n-are asemănarePe drumul vieții este o dulce alinare.În sufletu-mi ca crinul ce mereu înfloreșteImaginea-i divină de-a pururi dăinuieșteînfășurată-n roșu sau alb de lăcrimioarăE surfilată-n
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
știu s-o facă: aveam dovada în față. Un vas de croazieră aparținând liniilor Louis era ancorat în port... Puntea luminată parcă ne aștepta pe noi să ne îmbarcăm și să ne întoarcem în timp, în locurile pline de legende dăltuite în coastele stăncoase ale insulei Afroditei... Și eu și fata mea Mădălina, gândeam la fel - era rezultatul firesc al unei zile frumoase, încărcate de bucuria cunoașterii unei bune părți a Ciprului, a unei istorii străvechi și-a miturilor lui legendare
CIPRU (2) – RELIGIE, ISTORIE ŞI MIT! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361200_a_362529]
-
dintotdeauna... „Sunt un băiat firav, cu părul de lan / Cu ochii pierduți, cu fruntea de ceață. / În fiecare dimineață / M-a fugărit fata Morgana-n Bărăgan” - spune Nichita în prima strofă a poeziei „Eu”, o adevărată radiografie a sufletului său, dăltuit din lutul Bărăganului. „Pe pieptul salcâmului plângeam în vânt / Noaptea-mi arăta Calea Robilor. Pe buze simțeam bucuria stropilor / Când sărutam flori și păpuși de pământ” - ce dovadă mai clară a legăturii cu locul în care a fost plăsmuit, vrem
NICHITA TOMESCU – REPREZENTANT JURIDIC AL CANADEI LA ONU, AVOCAT AL MAFIOŢILOR ŞI POET AL BĂRĂGANULUI! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360856_a_362185]
-
în zorii acelei zile / Edenul s-a lăsat înghițit de mare /ca mine în propriul netimp”( Povestea ca lumină) „A iubi înseamnă căutarea întregului din care ai făcut cândva parte” ( Platon). În straturile cele mai profunde ale semnificațiilor poetice este „dăltuit” sufletul poetului, peregrin între plinuri și goluri, având conștiința perisabilității lucrurilor, dar și dorința durabilității lor. Când prezența iubirii este vie și trăiește în noi, nu există niciun dubiu că viața noastră își urmează țelul și este plină de sens
EXEGEZĂ. EA TOT, EA ABSOLUT, EA UNIVERS...” , AUTOR GEORGE ADRIAN POPESCU ( EUNESCU) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364179_a_365508]
-
-se ușor. ÎN CÂTE AMURGURI În câte-amurguri sărutat-ai marea Pe câte valuri sparte-ai scris „iubire” Câte sclipiri cuprins-ai sub privire Șoptind: „Copilă, îmi auzi chemarea?” În câte-amurguri, așteptând să curgă Spre tine râu de liniște, cuminte, Ai dăltuit pe-o stâncă legăminte Și-ai lăsat visu-n mare să se scurgă? Cu-albastre unde, te-ai iubit vreodată, Ți-au plâns sub tălpi nisipurile ude Când alergai printre năluci zălude Să strângi în brațe marea despuiată? Te-ntreb așa
POEMELE AMURGULUI (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368363_a_369692]
-
numele sub chemarea-ți ce-a deșteptat harpa sufletului meu acordată acum cu a sufletului tău ín variațiuni nemaiauzite. Fiecare pas ne apropie fiecare íntindere de mână ne cuprinde și dorul a curs tot ín plăsmuiri ínalte, frisoane ale timpului dăltuind în noi forma celuilalt ce o vom păstra de acum ín fiece secundă-respirație-incantație a șipotului viață ce ne definește. Referință Bibliografică: Pirueta / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1445, Anul IV, 15 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright
PIRUETA de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367877_a_369206]
-
drenări de noi torenți pentru mărirea debitului firului principal de apă. Fără acoperiș decât în parte, lângă zidurile de cărămidă roasă stau ca niște paznici în poziție de paradă cu recomandarea legendei a ceea ce au reprezentat, afișate într-un înscris dăltuit în piatră pe un suport de lemn gros și înrămat și tighelit pe margini pentru a împiedica franjurarea și eroziunea și a deveni literalmente un reper cronologic. Două pietre de moară circulare grele de câteva sute de chile - care la
RUINELE, BUNURI NAŢIONALE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367257_a_368586]
-
distracția nebunilor, și cu gândurile inundate de țicneli de epocă,... În locuri blestemate, oameni blestemați Se topesc și se scurg în pământul mâlos , fluorescent, mustind a nenorociri terestre, Ca un iad blând și pământean Pregătit ca pentru vecie Unor spirite dăltuite în durere Și facere de rău. Doamne, deschide-ți brațele atotputernice, Dă-le aripi, gătește-i ca pe niște îngeri ai durerii Spre pildă celorlalți, din celălalt iad pământean, Cel al îmbuibării și nerușinării, Soldați ai mantrelor și manierelor de
MEDALION MARIN SORESCU (29.02.1936-08.12.1996) de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367425_a_368754]
-
cunoscută din acel minunat timp, în care am dat formă cuvintelor, frământărilor mele legate de tema cunoașterii Cuvântului. Foamea mea de cer (Aș vrea) Să botez locul și întâmplările Lângă cer Ferindu-mă de viscolul îndoielilor Al încovoielilor Ori țipetele dăltuite Pe poarta poemelor. Iubirea este foc ziditor În care dansează fulgere-n cercuri Clădind nemurirea! O voce răscolitoare se lovi De timpanul meu încins -Doar cei ce se golesc de sine devin cupe care se umplu cu focul sacru de
AUREL ANGHEL DESPRE ELENA ARMENESCU de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367510_a_368839]
-
litere, de cultură, gânduri, simțiri înalte, freamăt blajin de omenie și împlinire... Copoul, Universitatea, tramvaiele, studentele, doamnele și domnii, Teatrul Național, Opera, Filarmonica, poeții și scriitorii zilei, clădirile, pomii, florile, șoaptele și bucuriile. Iașii. Viața frumoasă. Zilnicele întâlniri cu viitorul. „Dăltuim în marmura lui Cronos,/ Cu oțelul nopților târzii”. Cam așa poetificam, pe-atunci... Studii, cărți, oameni, ziarul, radioul, jurnaliștii, lumea în mișcare, inima noastră visând la ziua de-acum, când multe nu s-au întâmplat. ...Mai sus de Biblioteca Centrală
GÂNDURI DE SUB PLEOAPE: PRIN IAŞII STUDENŢIEI MELE de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1877 din 20 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367639_a_368968]
-
Nicu Enea. Impreună cu alți băcăuani de-ai mei (chiar dacă nu-i cunosc personal pe mulți, ei tot sunt ai mei!) împreună și sprijinit frumos și onest de diriguitorii de azi ai Bacăului și ai Consiliului Județean, el și ei, dăltuiesc în marmura lui cronos, reabilitatrea cuvenită, asigurarea că numele acestui mare băcăuan - pictorul român Nicu Enea - va rămâne încrustat, așa cum se cuvine, pe firmamentul istoriei artelor plastice. Căci, trebuie să recunoaștem că dincolo de politici, mâncătorii colegiale, ticăloșii, frici, dogme, lașități
ELIBERAREA DE PREJUDECĂŢI de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1670 din 28 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367703_a_369032]
-
a îmbarcat bătrâneii în eleganta mașină și n-a oprit decât la mănăstirea Văratec. Simțea ca tot ce are mai scump pe lume sunt tot părinții. A sfințit mașina și a mai citit pentru cine știe a câta oară versurile dăltuite în crucea de marmură de la mormântul Veronicăi Micle. „ȘI PULBERE ȚĂRÎNĂ DIN TINE SE ALEGE CĂCI ASTA E A LUMII NESTRĂMUTATĂ LEGE NIMICUL TE ADUCE NIMICUL TE REIA NIMIC DIN TINE-N URMĂ NU VA RĂMÎNEA” (VERONICA MICLE - 4 VIII
ÎNGER DE FEMEIE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366916_a_368245]
-
printre cei ce-i considera prieteni putea exista răutate. Avea ochii mari căprui, adumbriți de gene lungi, negre un chip cu trăsături plăcute și linii unduioase, nu colțuroase și puternic conturate ca ale tatălui său, al cărui chip era parcă dăltuit în stâncă, având contururi puternice, foarte proieminente, emanând prin toți porii o voință de nestăvilit și un caracter făcut să domine și să nu se plece în fața intemperiilor vieții. Adeline era exact contrariu firii aprige și determinate a soțului și
PETRECERE NEFASTĂ-I de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368506_a_369835]
-
studiez poșetele. Liniștea devenea apăsătoare. Părea că mă aflam într-o casă nelocuită. Poate că ar fi fost mai bine să renunț și să vin altădată. Însă am rămas, în virtutea sfertului academic. La un moment dat, am remarcat o arcadă dăltuită în perete, mascată de o draperie roșie de catifea, lungă până în pământ. Într-un final, când începusem să simt că îndelunga așteptare mă apropiase de epuizare, draperia de catifea s-a dat la o parte, lăsând să se vadă scările
ÎNTOTDEAUNA SUNT AŞA DE SINCERĂ! (PARTEA A DOUA) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349541_a_350870]
-
Popovici este în prezent, pensionară și locuiește în Statele Unite ale Americii. - „Poezia e aura unei piese a lui Shakespeare./ E melodia cântată/ pe strunele viorii Stradivarius./ E culoarea și lumina/ dintr-un tablou a lui Rembrandt./ E marmură de Carara/ dăltuită de Michelangelo./ E o piruetă a Anei Pavlova.” Citind această definiție pe care ați dat-o poeziei, am înțeles că sunteți un om pentru care arta reprezintă un alter ego, o a doua natură. Cât din Shakespeare, din Rembrandt, din
CAND IZBANDA PREAPLINULUI DE DRAGOSTE DA CA ROADA BINELE SI RAUL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349609_a_350938]
-
nu mai pot să coboare și noi citim prin ziare: Ne mor poeții!” Dar cui îi mai pasă de un bătrân mesager?! Mi-a spus un înger odată: Poeții nu mor niciodată! Sunt mai vii, versul curat nu piere, e dăltuit pe cruce; Copii fiind, și părinți, li-i dor acut de mamă și tată; În lume nu-i leac pentru dor, de-aceea poetul se duce! Mi-a spus un înger odată: Poeții niciodată nu mor! Ei pleacă, sunt chemați
MI-A SPUS UN ÎNGER ODATĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350420_a_351749]
-
Toate Articolele Autorului MOTTO: Roadele creștine au și ele toamnele lor. Rupe-mi lanțurile, Doamne, Lasă-mă să ies din mine Și mai dă-mi vreo două toamne, Să-mi coc roadele creștine! Inimii găsește-mi cheie, Că mi-i dăltuită-n piatră Și-i închisă-n ea o zmeie Ce o ține ferecată! Și odată ce-i deschisă, Unge-mi-o cu sfanta-Ți tină, Dă-i speranța cea promisă, Umple-o, Doamne, de Lumină! Dar Te tog să ai răbdare
RUGĂ PENTRU TOAMNELE MELE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349116_a_350445]
-
spiritual. LUI EMINESCU Părinte drag, Poet iubit!.. Cu Dumnezeu poți să stai În poarta sfântă de la Rai; Că ai muncit și ai tot trudit Ca versului să-i dai mărire, Când chipul mamei-ai făurit... În aur fin, cuvântu-ai dăltuit În inimi pentru nemurire... Prin armonii seducătoare, Și-n ritmul muzicii cerești, I-ai pus arome pământești Și murmur dulce de izvoare. În simfonii nemuritoare - Cadență timpului ai dat; Spre înălțimi le-ai ridicat Spre glorie nepieritoare... Luceafărul și Luna
LUI EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348580_a_349909]
-
bolnav” de racilele prezentului său. Și, în acest sens, domnul romancier a reușit din plin! Problema este că scrisul dumnealui creează dependență, că cititorul dorește să mai citească șialtceva care să poarte aceeași amprentă scriitoricească. În calitate de simplu cititor, aștept să „dăltuiască” în cuvinte și alte „statui” literare. Îi doresc domnului Marian Malciu sănătate, multă putere de muncă și inspirație! Cu multă prețuire, Prof. Georgia Landur Vintilă Referință Bibliografică: UN ROMAN ȘI UN ROMANCIER CARE INDUC DEPENDENȚĂ DE LECTURĂ / Marian Malciu : Confluențe
UN ROMAN ŞI UN ROMANCIER CARE INDUC DEPENDENŢĂ DE LECTURĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349407_a_350736]