63 matches
-
bune erau pe front sau cărau materiale de construcții pentru clădirile în devenire. Mai mult, eram grupe de tineri și tinere care tricotam pentru front fulare, ciorapi, mânuși, flanele și le trimiteam la unitățile militare. Apoi ne duceam și curățam dărăpănăturile de la case, să înceapă reconstrucțiile. Am lucrat ani de zile la cenzura militară, eram cred trei-patru tinere care cenzuram scrisorile care plecau pe front și cele care soseau la familii. Nu pot uita ce lacrimi vărsam noi fetele și chiar
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
Simt și eu ceva. Știu ce-i în sufletul ei. (Doar are și ea un suflet, nu?) Săraca. Tare mi-e milă de ea. Trăiește lângă o ruină încă funcțională. O epavă ambulantă care încă se ține pe picioare. O dărăpănătură. O mumie. Un faraon. Da. Dar faraonul nu uită niciodată să și ia pastila albastră. Pastiluța minunată. Nu pot să zic că devin violent când îmi iau pastiluța. Ar fi o exagerare. O bombonică amărâtă poate să pună un pic
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
dictatură și umblam mai lejer prin dicționare, pentru ca să-i deschidă colțul muzeu pentru și În amintirea lui Malin și poate și a familiei sale. Oferta fictiva pentru că locuința În cauză, s-a convins Sandu, nu numai că era o mare dărăpănătura fizică, ci și juridică, cu Încurcături administrative de tot felul...Alte motive de stres? Constantin Hușanu, scriitorul cu multe cărți personale, dar și cu mai multe tipărite pentru alții, din prietenie, un prieten și al nostru, Îmi spune adesea: „Sandu
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
mi-a răspuns. Atunci m-am gândit să-l Întreb dacă nu cumva are vreo cameră În plus În care să stau atunci când ar fi primit să-l Îngrijesc. Părinte, ai vreo altă cameră? Bre, cameră? Toată coliba este o dărăpănătură. După aceea, când am intrat Înăuntru, ce să văd? Coliba era aproape În Întregime dărâmată și intra apă În ea prin toate părțile, numai un colț era puțin mai uscat, unde avea niște paturi zdrențuite. Locul unde stătea semăna mai
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
locuință. Zadarnic i-am prezentat-o În culorile cele mai vii, cu toate planurile noastre de renovare, s-a Înapoiat În Axente Sever amărâtă foc. “Oare chiar așa i-a luat Dumnezeu mintea, să și arunce munca Într-o asemenea dărăpănătură” mi-a mărturisit după câțiva ani, când a venit Împreună cu Tata, la căsătoria civilă a lui Corneluș. “Nu mi-aș fi Închipuit că poate ieși așa cum ați făcut-o. Acum sunt Împăcată. Dumnezeu să vă țină fericiți”. N-a fost
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
animalieră generală și paroxistică ce înceta brusc odată cu părăsirea perimetrului de acest reprezentant al vieții subterane. Revenind la sentimentele de antipatie colectivă manifestate față de persoana șintărului, precum și față de toți membri familiei din care făcea parte, disprețul și ura față de locatarii dărăpănăturii din marginea satului, acestea erau permanent alimentate și susținute de două zvonuri, două surse de otrăvire, două povești halucinante, neavând nicio bază reală și nefiind niciodată dovedite, probate cu martori. Se afirma, spre exemplu, că mare parte din leșurile cărate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
1930, pe băiețelul Ionel, ce avea să ajungă președinte al României. Domiciliul la acea dată era pe strada I. H. Rădulescu nr. 8, strada numită (Țigănie) în Oltenița, din pricina numărului mare de țigani care locuiau acolo În prezent, pe locul dărăpănăturii se află un bloc muncitoresc, cu patru etaje. Alexandru Iliescu a mai avut încă un fiu din relația cu Maria, pe nume Eugen, fratele mai mic al lui Ion Iliescu. Căsnicia celor doi, însă, nu a fost să devină una
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
îngrijit să ridice local nou cu șase săli de clasă, cancelarie, cameră pentru material didactic, magazie pentru lemne și toate acareturile pe un teren de două hectare bine ascunse după un gard și el nou! Cât despre autorii incendiului de la dărăpănătura de școală din Necrasovca Nouă, nimeni nu știa nimic, desigur în afară de doi: Petrică și președintele comitetului școlar comunal, un țăran lipovean cu minte bine așezată chiar și la șotii de folos. Bietul Petrică își doarme somnul de veci în curtea
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
meargă spre casă până ce pruncul nu va fi în putere pentru a face față lungului drum spre Poplaca. Traian, Romi și June se duc să vadă lotul de pământ cumpărat și își dau seama că locuința era de fapt o dărăpănătură. Deoarece pe teren nu exista nicio fântână, Romi se duce să caute un râu de unde să ia apă, dar vecinii trag asupra lui cu pușca. Traian se duce el pentru a rezolva problema cu vecinii și află că aceștia erau
Pruncul, petrolul și ardelenii () [Corola-website/Science/319420_a_320749]
-
că 20 % purtători sunt de origine etnică țigani. Multe din numele de familie la început au fost un prenume diminutiv (poreclă) și modificate de purtători să nu sune jignitor. Pe baza acestei teorii am putea presupune ca vine de la cuvântul: , dărăpănătură". O altă presupunere ar fi că vine de la ,dara", ceea ce înseamnă ,tară" sau obiectul în care se ține o marfă. Dacă luăm în calcul că lângă satul Tocuz, au fost situate două sate de nemți: Iulianca (distrus pe vremea deportărilor
Dărănuța () [Corola-website/Science/337481_a_338810]
-
an european dinamic și cinic, ne aduce aminte că suntem imperfecți pentru că, deși simțitori și orientați, ne pierdem Memoria. El ne va purta în cuhnie, lapidarium, palat și foișor pentru a ne împărtăși taină ruinei ce nu vrea să devină dărăpănătura și pentru a ne vorbi despre patru elemente ale lumii, materii din care s-a întrupat și România ca națiune, adică pasul, Biserica, chipul și coloana. Dați-mi voie că, înainte de a aduce aminte cărui fapt i se datorează prezenta
Sorin Dumitrescu () [Corola-website/Science/335204_a_336533]
-
Așa cum Casă Regală este expresia biologică și ctitorul statului român, tot așa lucrări artistice și religioase precum cea de față sunt pietre la temelia statalității românești de astăzi. Palatul acesta brâncovenesc este expresia adevărului rostit de Sorin Dumitrescu, potrivit căruia dărăpănătura nu este totuna cu ruină. Identitatea și statalitatea românească au verificat acest adevăr în istoria modernă și contemporană tot atât de mult precum cultură sau artă noastră. Palatul de la Mogoșoaia, împodobit cu operele pictorului român, folosește pentru ocazie drept labirint identitar: foișorul
Sorin Dumitrescu () [Corola-website/Science/335204_a_336533]
-
A pogorârii statalității peste România sovietizata și apoi sofitelizată. Dacă ne întâlnim astăzi, societatea civilă și regalitatea, printre coloanele Marthei Bibescu, cărămizile identitare ale Principelui Brâncoveanu, leșurile în bronz ale comunismului și tresăririle bizantine ale lui Sorin Dumitrescu, este pentru că dărăpănătura nu înseamnă ruină, pentru că inteligență nu înlocuiește înțelepciunea, pentru că politica nu substituie statalitatea, pentru că meșteșugul nu ia locul viziunii, pentru că temerarii nu sunt aventurieri și, mai presus de toate, fiindcă cel mai puternic aliat al României este răbdarea. Iar faptul
Sorin Dumitrescu () [Corola-website/Science/335204_a_336533]