4,270 matches
-
o victorie a naturalului și, după caz, o corijare a artificialului. Așezat sub bolta unor atît de elevate considerații, scrisul lui C. D. Zeletin răsfrînge, în chip specific, tocmai aspectul comun al artei și medicinii pe care l-a evidențiat, dăruirea, slujirea aproapelui. Dl Zeletin încearcă a-și depăși demonia prezumțioasei afirmări proprii, a categoricei, intolerantei personalizări, lăsîndu-se pătruns de vocația medicului ideal ce se distinge, precum și un anume tip de artist, în manieră stoică, prin "sacrificiu, tăcere, renunțări, solitudine". D-
C. D. Zeletin - 70 by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11836_a_13161]
-
la sfârșitul unei vacanțe memorabile. Oricum, nu vreau să vă dezvălui toată povestea. Ceea ce a contat pentru mine a fost, cum spuneam, scena cea mai frumoasă a filmului, miezul lui: cei doi copii se pornesc pe râs și râd cu dăruire, cu dărnicie, râd din toate fibrele trupului, cu tot sufletul în hohote senine, înalte, de fântână arteziană, preluăndu-și și prelungindu-și baletul sonor al glotei, balansul de vibrații din aer, ca și cum întreaga lume e adunată în apele hohotirilor proaspete, ca și cum
Hearts in Atlantis by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12885_a_14210]
-
umbrit pajiștile, bălăriile au supt seva florilor, urzicile au năpădit aleile. Fii tu grădinarul spiritului meu” (p. 146). O fire dostoievskiană își caută zadarnic o modalitate de armonizare interioară a contrariilor. Elanul de început al îndrăgostitului are o puritate a dăruirii căruia ar fi greu să-i găsești un echivalent într-o altă declarație de dragoste: „Eu am 18 ani. N-am cunoscut nici o femeie. Plăcerile dragostei nu m-au încercat decât în vis când forme nelămurite și dragi îmi chinuiau
Viața amoroasă a tânărului Dimov (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13062_a_14387]
-
Popescu se putea desluși veșnica Întrebare: A fi sau a nu fi... Încă pe scena târgumureșeană, căruia Îi fusese credincios timp de 38 de ani. Și-a Închinat Întreaga viață Teatrului. Teatrului cu T mare, Teatrului care Înseamnă artă, pasiune, dăruire, sacrificiu, uitare de sine, Teatrului În care se regăsesc Îngemănate valoarea operei de artă, modestia adevăratului creator și respectul permanent față de spectatori, Teatrului pe care-l faci, desigur, și pentru bucuria și Împlinirea ta, dar, mai ales, pentru desfătarea și
Un ultim omagiu Omului, Actorului, Profesorului... Cornel Popescu (06.09.1944 – 10.03.2011). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Daniela Gîfu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1543]
-
Miron Kiropol 6 decembrie 2000 * E locul pustiit de amintire. Prea multe sfărmături de oase Pe orice prag își află dăruirea. Stăpânii tremură pentru ei înșiși La fel ca slugile, goniți într-o lume ce am putea să o numim cealaltă. Dacă mai rămâne ceva, E îngenuncherea pentru a cerși o lacrimă. Nu e durerea împlinirea fericirii? O fericire abia acum
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/9179_a_10504]
-
neapărat. SINUCIGAȘUL, piesa care l-a costat pe dramaturgul Nikolai Erman ani grei de Gulag, este pusă În scenă de Felix Alexa. Personajul principalSemion Semionovici Podsekalnikov este interpretat - cum altfel decât magistral, de «Eminescul» teatrului românesc, genialul Dan Puric. Atâta dăruire pe scenă, atâta profesionalism, numai În spectacolele cu Dan Puric se pot observa. Ileana Olteanu, Adela Marculescu, Tania Popa apoi Costel Constantin, Marius Bodochi, Silviu Biriș și absolut toți actorii - inclusiv copilul Nikita Dembinski joacă magistral, alături de Maestrul Dan Puric
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
decît poezie tradițională. Dacă respingerea armoniei formelor, plasticității, muzicalității, a oricărei sintaxe este regula scrisului postmodern, atunci Cioclea, considerat poet postmodern, dezavuează postmodernismul. Se confirmă, astfel, a cîta oară!? regula că, în artă, moda, preceptele, clasificările nu înseamnă nimic - doar dăruirea și, în baza ei, lucrul făcut temeinic contează cu adevărat. În Impertinența poetului, un manifest antisămănătorist abia disimulat programatic, citim, între altele și aceste cuvinte despre țăranii rătăciți în smiorcăiturile cutărui poet, care-și dă duhul în orice clipă pentru
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
alături de ea îi vor păstra o vie și pioasă recunoștință; pentru cei care nu au cunoscut-o, evocarea vieții și operei profesor academician Raluca Ripan poate constitui pilda vie a unei vieți de muncă perseverentă și creatoare, de pasiune și dăruire dedicate dezvoltării chimiei în țara noastră, un îndemn la muncă pentru atingerea celor mai înalte țeluri.
Raluca Ripan. In: În pas cu Știința by Narcis Borș () [Corola-journal/Science/1312_a_2896]
-
moraliști scriitori moderni, Artur Silveștri va dăinui printre pământeni, fiindcă scriitura să vă fi totdeauna un univers de cunoaștere și de inițiere pentru generațiile viitoare. Tot ce a scris este ca un strigăt către cei iubitori de cuvânt scris cu dăruire, cu seriozitate și cu folos Intru Înfăptuirea destinului. De aceea, cei care l-au cunoscut, care i-au fost colaboratori, prieteni, camarazi În lupta Împotriva nimicniciei noastre că Neam..., acum Îndoliați, au datoria să se opună Întreruperii cutezătoarelor sale proiecte
Artur Silvestri s-a reîntors Acasă. In: Editura Destine Literare by Daniela Gifu () [Corola-journal/Science/76_a_310]
-
din nou, nu este niciodată completă), este necesar să insistăm puțin asupra înțelegerii capadociene a procesului de θέωσις sau îndumnezeire. Sfântul Grigorie de Nyssa presupune că acest proces de îndumnezeire este unul care permite și acompaniază, în același timp, actul dăruirii. În timp ce nu trebuie să presupunem că învățații capadocieni ar poseda o înțelegere identică a procesului de θέωσις, discuția lansată de Verna Harrison asupra relației θέωσις-ului cu implicarea socială și caritatea identificată la Sfântul Grigorie de Nazianz, într-unul din articolele
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
mimi ai Dumnezeirii, nu întreprindem o activitate mimică exterioară, doar de fațadă, ci cunoașterea lui Dumnezeu și urcușul în virtuți și în viața duhovnicească este o realitate interioară ce nu se face decât în Dumnezeu. footnote> și reciprocitatea. În actul dăruirii, persoana participă la atributele divine de putere, generozitate etc. ; capacitatea de a participa, ne amintește Harrison, „este un dar, un dar al lui Dumnezeu ... în și printr-o situație particulară”<footnote Verna E. F. Harrison, „Poverty, Social Involvement and Life
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
Harrison, „Poverty, Social Involvement and Life in Christ ...”, p. 151-164. footnote>. Alegem să acceptăm acest dar al participării corecte la acest atribut divin prin imitarea utilizării aceluiași atribut de către Dumnezeu. Astfel, deși există o mare diferență în scală între actele dăruirii umane în comparație cu dăruirea divină, se conservă totuși o „afinitate de caracter”. În sfârșit, Harrison scrie că această „sinergie a harului și libertății umane, sau participare și imitare, actualizează o reciprocitate și sălășluire mutuală între Dumnezeu și om”, ceea ce constituie îndumnezeirea
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
Involvement and Life in Christ ...”, p. 151-164. footnote>. Alegem să acceptăm acest dar al participării corecte la acest atribut divin prin imitarea utilizării aceluiași atribut de către Dumnezeu. Astfel, deși există o mare diferență în scală între actele dăruirii umane în comparație cu dăruirea divină, se conservă totuși o „afinitate de caracter”. În sfârșit, Harrison scrie că această „sinergie a harului și libertății umane, sau participare și imitare, actualizează o reciprocitate și sălășluire mutuală între Dumnezeu și om”, ceea ce constituie îndumnezeirea<footnote Ibidem, p.
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
nu a fost cândva când nu erau<footnote Ibidem, cap. 88, p. 480. footnote>. Deci Tatăl, Fiul și Sfântul Duh sunt ca Persoane în fiecare lucrare, ilustrând raporturile Sfintei Treimi cu creația; acesta este domeniul iconomiei, al lucrării sau al dăruirii dumnezeiești<footnote Pr.Lect.Dr. Ștefan Buchiu, art. cit., p. 7. footnote>. Așadar, zice Sfântul Grigorie, ieșirile și lucrările lui Dumnezeu sunt necreate, dar nici una dintre ele nu este ființă, nici ipostas<footnote Sf. Grigorie Palama, op. cit., p. 480. footnote
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
transpare ca τέλος-ul<footnote Scopul adică. footnote> prin excelență al Sfintei Liturghii. Domnul Hristos este prezent real În Sfânta Euharistie cu trupul Său jertfit. Prin prezența Sa reală În Sfânta Euharistie, Hristos ne ÎmpărtășeȘte nouă, prin Duhul Sfânt, starea de dăruire Și de Îndumnezeire a firii Sale umane, ca rod al jertfei Sale de pe Cruce: „În Sfânta Euharistie este concentrată toată mântuirea noastră, pentru a ne-o Însuși personal. Euharistia - unindu-ne cu Hristos, ne face asemenea Lui, imprimând Și În
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
care poate fi În același timp o poveste despre frumusețea amară a existenței și despre nimicitoarea căutare a ei, despre moarte, realitate interioară, incongruență a sinelui cu ceilalți, despre artă și egoism, despre formele pe care le Îmbracă spaima și dăruirea și căutarea unei soluții și despre speranță și pasiune și cât de aproape se află toate acestea de egoism, nimicnicie, mizerie. O piesă despre Înfrângere, dar și despre gramul de nebunie cu care fiecare Își urmărește visul, rămânând prizonierul propriei
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92891]
-
scria maestrul - se puteau apropia de orchestra Scalei), în schimb nivelul corului rămânea singular, la o ștachetă mondială. Operele lui Verdi, Puccini, Rossini, le cântă toți instrumentiștii aproape fără partituri, fiindcă „le visează”. „Rigoletto” ți-l cântă și în somn! Dăruirea instrumentiștilor este ca o femeie frumoasă, senzuală, înamorată, care se dăruiește toată! Imaginea privind înaltul nivel artistic al italienilor, care se desprinde din corespondența lui Ionel Perlea, se citește la fiecare rând, iar dirijorul trăiește - poate - cea mai sublimă și
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
care omul reîntărit spiritual se reunește cu Dumnezeu și cu semenii săi prin iubire. Moartea suportată de Hristos creează în noi, dacă ne unim cu El, o stare de încetare a alipirii egoiste și pătimașe de cele lumești și de dăruire Tatălui și voinței Lui de a ne iubi unii pe alții. Aceasta ne dă tăria de a birui moartea (Filip., 3, 10)<footnote A. Lemmonger, L. Cerfaux, Théologie du Nouveau Testament, Paris, 1963, p. 34. footnote>. Când vorbește despre pătimirile
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
răspunsul la dragostea care ni s-a dat. Răspuns care vine târziu, căci lucrarea lui Dumnezeu în Hristos, lucrare de a ne curăți păcatele, s-a înfăptuit întâi, adică înaintea oricărui răspuns posibil, înaintea oricărei previziuni de răspuns, într-o dăruire deplină, ceea ce dovedește dragostea pură și nelimitată. Iubirea Lui de oameni nu are justificare în vrednicia acestora, nici nu vine ca răspuns la iubirea oamenilor față de Dumnezeu, căci Dumnezeu și-a arătat dragostea Lui față de noi oamenii prin aceea că
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
cât și subiectiv (iubire și valorizare)<footnote William R. Clough, art. cit., pp. 25, 26, 29. footnote>. Iubirea nu ar putea să rămână ascunsă în străfundul inimii, autenticitatea ei descoperindu-se din manifestările sale, din puterea sa de expresie și dăruire și mai întâi într-o renunțare totală sau mai binezis o dăruire deplină de sine pentru aproapele. Acesta este agape-le de care vorbește Sfântul Apostol Pavel și pe care-l vedem ca adevărat prin devotamentul (statornicia) în încercări și
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
pp. 25, 26, 29. footnote>. Iubirea nu ar putea să rămână ascunsă în străfundul inimii, autenticitatea ei descoperindu-se din manifestările sale, din puterea sa de expresie și dăruire și mai întâi într-o renunțare totală sau mai binezis o dăruire deplină de sine pentru aproapele. Acesta este agape-le de care vorbește Sfântul Apostol Pavel și pe care-l vedem ca adevărat prin devotamentul (statornicia) în încercări și care, prin urmare, reflectă dragostea lui Hristos răstignit. Iubirea și milostenia (mila
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
care omul reîntărit spiritual se reunește cu Dumnezeu și cu semenii săi prin iubire. Moartea suportată de Hristos creează în noi, dacă ne unim cu El, o stare de încetare a alipirii egoiste și pătimașe de cele lumești și de dăruire Tatălui și voinței Lui de a ne iubi unii pe alții. Aceasta ne dă tăria de a birui moartea (Filip., 3, 10)<footnote A. Lemmonger, L. Cerfaux, Théologie du Nouveau Testament, Paris, 1963, p. 34. footnote>. Când vorbește despre pătimirile
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
răspunsul la dragostea care ni s-a dat. Răspuns care vine târziu, căci lucrarea lui Dumnezeu în Hristos, lucrare de a ne curăți păcatele, s-a înfăptuit întâi, adică înaintea oricărui răspuns posibil, înaintea oricărei previziuni de răspuns, într-o dăruire deplină, ceea ce dovedește dragostea pură și nelimitată. Iubirea Lui de oameni nu are justificare în vrednicia acestora, nici nu vine ca răspuns la iubirea oamenilor față de Dumnezeu, căci Dumnezeu și-a arătat dragostea Lui față de noi oamenii prin aceea că
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
cât și subiectiv (iubire și valorizare)<footnote William R. Clough, art. cit., pp. 25, 26, 29. footnote>. Iubirea nu ar putea să rămână ascunsă în străfundul inimii, autenticitatea ei descoperindu-se din manifestările sale, din puterea sa de expresie și dăruire și mai întâi într-o renunțare totală sau mai binezis o dăruire deplină de sine pentru aproapele. Acesta este agape-le de care vorbește Sfântul Apostol Pavel și pe care-l vedem ca adevărat prin devotamentul (statornicia) în încercări și
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
pp. 25, 26, 29. footnote>. Iubirea nu ar putea să rămână ascunsă în străfundul inimii, autenticitatea ei descoperindu-se din manifestările sale, din puterea sa de expresie și dăruire și mai întâi într-o renunțare totală sau mai binezis o dăruire deplină de sine pentru aproapele. Acesta este agape-le de care vorbește Sfântul Apostol Pavel și pe care-l vedem ca adevărat prin devotamentul (statornicia) în încercări și care, prin urmare, reflectă dragostea lui Hristos răstignit. Iubirea și milostenia (mila
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]