71 matches
-
programa școlară pentru clasele V-VII (1952) și Istoria: programa școlară pentru clasele VIII-XI (1952). Acestea din urmă, cuprinzând instrucțiunile după care trebuie predată istoria în școli, inaugurează în tradiția învățământului românesc o explicită "pedagogie a urii". În repetate rânduri, dăscălimea este instruită spre a suscita ostilitatea viscerală a elevilor. În procesul predării Istoriei" precizează programa "profesorul educă în elevi dragostea de patrie și ura față de naționalismul și cosmopolitismul burghez" (Istoria: programa școlară pentru clasele VIII-XI, 1952, p. 5). Câteva rânduri
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
reacționare" care nu prezentau garanții de credibilitate politică. Lipsurile rezultate în urma acestor epurări au fost completate cu personal nou, lipsit de experiență dăscălicească, dar înzestrat cu fidelitate față de linia politică a Partidului. Puținii care au supraviețuit profesional epurărilor, alături de noua dăscălime, au fost reeducați, trecuți fiind prin "Cursuri de îndrumare a cadrelor didactice" organizate de Ministerul Educației începând cu 1948, cu durata de două luni (Braham, 1963, p. 159). Masivul program educațional ce presupunea îndeplinirea unei revoluții antropologice se întemeia pe
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
programa școlară pentru clasele V-VII (1952) și Istoria: programa școlară pentru clasele VIII-XI (1952). Acestea din urmă, cuprinzând instrucțiunile după care trebuie predată istoria în școli, inaugurează în tradiția învățământului românesc o explicită "pedagogie a urii". În repetate rânduri, dăscălimea este instruită spre a suscita ostilitatea viscerală a elevilor. În procesul predării Istoriei" - precizează programa - "profesorul educă în elevi dragostea de patrie și ura față de naționalismul și cosmopolitismul burghez" (Istoria: programa școlară pentru clasele VIII-XI, 1952, p. 5). Câteva rânduri
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
E „ticălos“ în cealaltă accepțiune pe care o are cuvântul în românește: jalnic, vrednic de milă, sărman. Oarecum comic, deși nu mai puțin periculos, e ticălosul pe bază de prostie. Băiat simplu, din popor, el a intrat, trudnic, în categoria „dăscălimii“. A învățat cuvinte noi și grele, cum ar fi „teluric“, „intrinsec“, „exhaustiv“, a căpătat răspunderi publice, are extaze neaoșe dinaintea unor politicieni carismatici, e pus pe căpătuială și pe carieră. De multe ori, e zdrobit de propria importanță. Nu-i
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
pisică, mă sui pe uluci și mă pui s-ascult: auzeam și vedeam cum v-auz și m-auziți, coane Fănică, știți, ca la teatru. TIPĂTESCU (interesându-se): Ei, ce? PRISTANDA: Jucaseră stos. TIPĂTESCU: Cine era? PRISTANDA: Cine să fie? dăscălimea: Ionescu, Popescu, popa Pripici... TIPĂTESCU: Și popa? PRISTANDA: Da, popa și d. Tăchiță, și Petcuș, și Zapisescu, toată gașca-n păr. Jocul era pe isprăvite... și fumărie de tutun... ieșea pe fereastră ca de la vapor. Mai juca popa și
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
și fumărie de tutun... ieșea pe fereastră ca de la vapor. Mai juca popa și cu Petcuș. Ăilalți ședeau de vorbă. TIPĂTESCU: Și Cațavencu mă-njura? PRISTANDA: Grozav, coane Fănică, pe guvern și pe dv. ... și-și număra voturile. TIPĂTESCU: Dăscălimea, popa și moflujii. PRISTANDA: Curat moflujii! TIPĂTESCU: Las’ că le dau eu voturi. PRISTANDA: Da, să vedeți ce s-a-ntâmplat... coane Fănică. Din vorbă-n vorbă, Cațavencu zice: «Mă prinz cu d-voastră că o să voteze Cel care e
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
și profesori. între timp, perspectiva s-a schimbat: azi acestea nu mai interesează aproape pe nimeni, în schimb cea care încă dă motive unor cercetători să răsfoiască publicația e literatura. Cu mici diferențe, situația se repetă și cu actualul „Ateneu”. „Dăscălimea” apreciază doar pagina de „consultații școlare” (pe care, recunosc, eu am înființat-o, ca datorie de serviciu, dar n-am agreat-o), iar față de rest e, în cele mai multe dintre cazuri, indiferentă. De altfel, după 1990, cînd a putut să-și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
primit moș Luca de la unii-alții, din hop în hop, tot înainte prin rătăcănile de pe ulițile Iașilor, am ajuns într-un târziu, noaptea, în cieriul Socolei, și am tras cu căruța sub un plop mare, unde am găsit o mulțime de dăscălime adunată de pe la catiheți, din toate județele Moldovei; uniia mai tineri, iar cei mai mulți cu niște târsoage de barbe cât badanalele de mari, șezând pe iarbă, împreună cu părinții lor, și preuți și mireni, și mărturisindu-și unul altuia păcatele!”... Tare mi se
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
cei ai sindicatelor și de toți membrii Comisiei de Învățământ, Știință, Tineret și Sport din Camera Deputaților. (mai 16, 2010) Omagiu dascălului român... Mărul... concordiei Îmi place iunie, luna lui Cireșar. Și-mi plăcea și odinioară, când, spre sfârșitul ei, dăscălimea era de-a binelea gratulată, cu flori și premii, c-un cuvânt de slavă pentru munca ei, de cele mai multe ori - răbdătoare și anonimă. La Ziua Învățătorului. Omagiu pururea Domnului Trandafir. Carevasăzică... Îmi place Iunie, zău !, pentru că e luna teilor înfloriți
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
cel mai adesea, disprețuiți pentru opțiunile lor anacronice. Care pot fi caz real, dar nu general. Sunt mulți profesori "formatori" de cititori, iar dacă poeții vor o relansare spre public, de-aici ar trebui să înceapă. De la un pact cu dăscălimea. Pe de altă parte, alarma aceasta cu holocaustul cititorilor de poezie e curată fandacsie, o spaimă născocită de oameni nevricoși. Printre tineri există un procent mai mult decât optimist de cititori. Oricum, nu mai mic decât în alte vremi. Cărțile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
te poți ascunde? Căci toți mojicii și toți țiganii, Și împreună toți hoțomanii, Din țări străine fugiți aicea, Cu izgonire, căci făcea pricea, Aceste cete împreunate Și supt obraze chip mai semnate Din boierime, din negoțime, I preoțime, călugărime, I dăscălime, profesorime, I ciocoime, și calicime, I sholărime, ș-ucenicime, Și toată ceata de slugărime Striga pe uliți: "Jos ristocrații, Ei ne mănâncă, să punem p-alții". Clopote urlă, sunet de glasuri, Pe uliți, poduri, certuri și harțuri... "Să cază neamul (zicea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
clasă - mahalaua - ori numai de anumite caractere ridicole, ori inteligenții obtuze. Aici e vorba de toate categoriile sociale care întrupează formele noi, reprezentîndu-le: profesiile liberale, intelectualii, Farfuridi, Brînzovenescu, Cațavencu, Tipătescu: proprietarii mari, Trahanache; politicienii de la centru ai partidului, Agamiță Dandanache; dăscălimea, Ionescu, Popescu; micii funcționari, Pristanda; cetățenii de ultimă treaptă, Cetățeanul turmentat; femeile care fac politică, Zoe; în sfârșit, "alegători, public", adică toate clasele orășenești. Pe de altă parte, între aceste personaje sunt și oameni deștepți, ca Tipătescu; și oameni șireți
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
bampir? Tipătescu: Unul... unul care suge sângele poporului... Eu sug sângele poporului!... Pristanda: Dumneata sugi sângele poporului!... Aoleu! Tipătescu: Mișel! Pristanda: Curat mișel! Tipătescu: Murdar! Pristanda: Curat murdar! Tipătescu: Ei! Nu S-alege! Pristanda: Nu s-alege! Tipătescu: Cu toată dăscălimea dumnealui, cu toată societatea moftologică a dumnealui... degeaba! Să-mi rază mie mustățile! Pristanda: Și mie! Tipătescu: Dar în sfârșit, las-o asta! Lasă-l să urle ca un câine! Pristanda: Curat ca un câine! Tipătescu: Începuseși să-mi spui
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
binișor, ca o pisică, mă sui pe uluci și mă pui sascult: auzeam și vedeam cum v-auz și m-auziți, coane Fănică, știți ca la teatru. Tipătescu: Ei, ce? Pristanda: Jucaseră stos. Tipătescu: Cine era? Pristanda: Cine să fie? Dăscălimea: Ionescu, Popescu, popa Pripici... Tipătescu: Și popa? Pristanda: Da, popa și d. Tăchiță, și Petcuș, și Zapisescu, toată gașca-n păr. Jocul era pe isprăvite... și fumărie de tutun... ieșea pe fereastră ca de la vapor. Mai juca popa și cu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
isprăvite... și fumărie de tutun... ieșea pe fereastră ca de la vapor. Mai juca popa și cu Petcuș. Ăilalți ședeau de vorbă. Tipătescu: Și Cațavencu mă-njura? Pristanda: Grozav, coane Fănică, pe guvern și pe dv.... și-și număra voturile. Tipătescu: Dăscălimea, popa și moflujii. Pristanda: Curat moflujii! Tipătescu: Las' că le dau eu voturi. Pristanda: Da' să vedeți ce s-a-ntâmplat... coane Fănică. Din vorbă-n vorbă, Cațavencu zice: "Mă prinz cu d-voastră că o să voteze cu noi cine
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
și puțintică diplomație! Tipătescu: (întorcându-se din fund) Infamul! Canalia! Trahanache: Ei, astâmpără-te omule, și lasă odată mofturile, avem lucruri mai serioase de vorbit. Deseară e întrunire. S-a hotărât? Punem candidaturalui Farfuridi? Ce facem? Deseară, am aflat că dăscălimea cu Cațavencu și cu toți ai lor vor să facă scandal. Trebuie să-i spunem lui Ghiță să îngrijească. Mișelul de Cațavencu o să ia deseară cuvântul ca să ne combată... Tipătescu: (fierbând mereu) Nu te teme, nene Zahario, deseară d. Cațavencu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
scrisoarea. Zoe: Și ai apucat-o? Pristanda: Nu, coană Joițico, după cât am căutat și pe dânsul și la el acasă, scrisoarea este ascunsă altundeva. Zoe: Ghiță, m-ați nenorocit! Scrisoarea o să fie publicată mâine și ați făcut și scandal degeaba. Dăscălimea o să urmeze înainte cu gazeta și în lipsa lui... Ce-o să zică la București guvernul, când o afla că ați violat domiciliul lui Cațavencu și lați restat în ajunul alegerilor, după ce guvernul era asigurat că toate au să se petreacă cu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
eu care am susținut totdeauna partidul... și d-ta, care l-ai înjurat totdeauna... ești! Cațavencu: Dă-mi voie!... Farfuridi: (furios) Ce voie! Ce voie!... Vii cu moftologii, cu iconomii, cu soțietăți, cu scamatorii, ca să tragi lumea pe sfoară... cu dăscălimea d-tale, (mișcare în grupul Cațavencu) cu moftangiii d-tale... Popescu: (violent) Domnule, retrage-ți cuvântul! Farfuridi: (continuând) Cu grupul (umflând cuvintele) inteligent,... independent,... impertinent! (pornește spre fund cu Brânzovenescu și cu grupul lor.) Toți: (din grupul lui Cațavencu) A
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
aparte) Curat nebună! Zoe: Da, sunt nebună! Și ție trebuie să-ți mulțumesc de asta. Pristanda: (căutând s-o calmeze) Nu, coană Joițico, nu e nimica, nu e nimica publicat... "Răcnetul" nici n-a apărut astăzi... După ce a fugit Cațavencu, dăscălimea s-a apucat la ceartă, s-au bătut, l-au bătut pe popa Pripici, și nici vorbă să mai scoață gazeta... S-a spart partidul independent... s-a spart! (încet Zoii, trecând spre Tipătescu.) Am să vă spun ceva secret
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
la Cetatea Albă, lunar, în două serii: octombrie 1930 - decembrie 1932 și septembrie 1935 - noiembrie 1938, sub conducerea unui comitet. C.A. dorește a înfățișa problemele de educație și învățământ, pentru a menține trează și activă grija de școală în dăscălime, pentru o viață culturală „luminoasă prin înțelepciune și bunătate” (Motive și rosturi, 1/1930). Rubrici: „Inițieri în filosofie”, „Însemnări”. Revista publică versuri semnate de D. Paltin, Ion Brădescu și proză de Gheorghe Bujoreanu, alături de numeroase medalioane dedicate unor scriitori români
CETATEA ALBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286178_a_287507]
-
aprobare de la Ministerul Instrucțiunii pentru ca lăcașul de învățământ să poarte numele pr.Vasile Lucaciu în semn de respect și recunoștere pentru meritele sale în susținerea învățământului românesc pe aceste meleaguri. Liceul Vasile Lucaciu a avut parte de nume reprezentatice ale dăscălimii de la acea dată,dintre care îi amintim pe prof.Aurel Coza,pr.Ignatie Borza,prof.Bogdan Andrei,viitor rector al UBB Cluj Napoca,pro.Matei Francis,participant ca gimnast în echipa olimpică a României la Olimpiada de la Berlin din 1936,prof.
Carei () [Corola-website/Science/296997_a_298326]