71 matches
-
nivel aveai nevoie de răbdarea, tenacitatea, hărnicia, înțelepciunea și norocul Berecheților ăstora, pupa-le-aș mâna și sufletele curate! Rău îmi pare de toate, dar pentru bolmojeala din învățământ nu-i pot ierta și pace! Doar de câteva lucruri avea dăscălimea nevoie: un cadru legislativ simplu, coerent și stabil, o retribuire decentă pe criterii de calitate, fără imixtiunea politicului în școală, unde și femeia de serviciu se impunea a fi membru al partidului de guvernământ. Și reforma asta mult trâmbițată nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
fi pe plac, celor din conducere. Au trecut la decapitarea integrală a societății primită, drept dar, de la actuala opoziție. Opoziție, am zis? Vax, oameni buni, nu opoziție! De aruncat la canal, nu alta! Rând pe rând, au fost distruse salariile dăscălimii, ale oamenilor din domeniul sănătății, învățământului superior și educației, tagmei funcționărimii, ale altor categorii, în lumea de atunci a României. Căpătaseră o avidă poftă de bani. și nu se mai săturau, domnule, nu se mai săturau, de colectat, în timp ce ei
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
în șosea. Ori de cîte ori, pe deal, se deschidea ușa bodegii, în jos se prăvăleau niște zbierete care îți înghețau inima. Părea că cineva a înjunghiat doi porci dintr-o dată. Un om ne-a dumerit că acolo se întrunise dăscălimea. Deodată, izbucni afară o namilă cu fața roșie și cozi înnodate pe creștet. În taior verde, părea, la fiecare pas, că se prăvale dintr-un pod. Șovăind către mocirla din șanț, femeia se prăbuși brusc. S-au repezit s-o
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
bampir? Tipătescu: Unul... unul care suge sângele poporului... Eu sug sângele poporului!... Pristanda: Dumneata sugi sângele poporului!... Aoleu! Tipătescu: Mișel! Pristanda: Curat mișel! Tipătescu: Murdar! Pristanda: Curat murdar! Tipătescu: Ei! Nu S-alege! Pristanda: Nu s-alege! Tipătescu: Cu toată dăscălimea dumnealui, cu toată societatea moftologică a dumnealui... degeaba! Să-mi rază mie mustățile! Pristanda: Și mie! Tipătescu: Dar în sfârșit, las-o asta! Lasă-l să urle ca un câine! Pristanda: Curat ca un câine! Tipătescu: Începuseși să-mi spui
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
binișor, ca o pisică, mă sui pe uluci și mă pui sascult: auzeam și vedeam cum v-auz și m-auziți, coane Fănică, știți ca la teatru. Tipătescu: Ei, ce? Pristanda: Jucaseră stos. Tipătescu: Cine era? Pristanda: Cine să fie? Dăscălimea: Ionescu, Popescu, popa Pripici... Tipătescu: Și popa? Pristanda: Da, popa și d. Tăchiță, și Petcuș, și Zapisescu, toată gașca-n păr. Jocul era pe isprăvite... și fumărie de tutun... ieșea pe fereastră ca de la vapor. Mai juca popa și cu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
isprăvite... și fumărie de tutun... ieșea pe fereastră ca de la vapor. Mai juca popa și cu Petcuș. Ăilalți ședeau de vorbă. Tipătescu: Și Cațavencu mă-njura? Pristanda: Grozav, coane Fănică, pe guvern și pe dv.... și-și număra voturile. Tipătescu: Dăscălimea, popa și moflujii. Pristanda: Curat moflujii! Tipătescu: Las' că le dau eu voturi. Pristanda: Da' să vedeți ce s-a-ntâmplat... coane Fănică. Din vorbă-n vorbă, Cațavencu zice: "Mă prinz cu d-voastră că o să voteze cu noi cine
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
și puțintică diplomație! Tipătescu: (întorcându-se din fund) Infamul! Canalia! Trahanache: Ei, astâmpără-te omule, și lasă odată mofturile, avem lucruri mai serioase de vorbit. Deseară e întrunire. S-a hotărât? Punem candidaturalui Farfuridi? Ce facem? Deseară, am aflat că dăscălimea cu Cațavencu și cu toți ai lor vor să facă scandal. Trebuie să-i spunem lui Ghiță să îngrijească. Mișelul de Cațavencu o să ia deseară cuvântul ca să ne combată... Tipătescu: (fierbând mereu) Nu te teme, nene Zahario, deseară d. Cațavencu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
scrisoarea. Zoe: Și ai apucat-o? Pristanda: Nu, coană Joițico, după cât am căutat și pe dânsul și la el acasă, scrisoarea este ascunsă altundeva. Zoe: Ghiță, m-ați nenorocit! Scrisoarea o să fie publicată mâine și ați făcut și scandal degeaba. Dăscălimea o să urmeze înainte cu gazeta și în lipsa lui... Ce-o să zică la București guvernul, când o afla că ați violat domiciliul lui Cațavencu și lați restat în ajunul alegerilor, după ce guvernul era asigurat că toate au să se petreacă cu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
eu care am susținut totdeauna partidul... și d-ta, care l-ai înjurat totdeauna... ești! Cațavencu: Dă-mi voie!... Farfuridi: (furios) Ce voie! Ce voie!... Vii cu moftologii, cu iconomii, cu soțietăți, cu scamatorii, ca să tragi lumea pe sfoară... cu dăscălimea d-tale, (mișcare în grupul Cațavencu) cu moftangiii d-tale... Popescu: (violent) Domnule, retrage-ți cuvântul! Farfuridi: (continuând) Cu grupul (umflând cuvintele) inteligent,... independent,... impertinent! (pornește spre fund cu Brânzovenescu și cu grupul lor.) Toți: (din grupul lui Cațavencu) A
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
aparte) Curat nebună! Zoe: Da, sunt nebună! Și ție trebuie să-ți mulțumesc de asta. Pristanda: (căutând s-o calmeze) Nu, coană Joițico, nu e nimica, nu e nimica publicat... "Răcnetul" nici n-a apărut astăzi... După ce a fugit Cațavencu, dăscălimea s-a apucat la ceartă, s-au bătut, l-au bătut pe popa Pripici, și nici vorbă să mai scoață gazeta... S-a spart partidul independent... s-a spart! (încet Zoii, trecând spre Tipătescu.) Am să vă spun ceva secret
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
și profesori. între timp, perspectiva s-a schimbat: azi acestea nu mai interesează aproape pe nimeni, în schimb cea care încă dă motive unor cercetători să răsfoiască publicația e literatura. Cu mici diferențe, situația se repetă și cu actualul „Ateneu”. „Dăscălimea” apreciază doar pagina de „consultații școlare” (pe care, recunosc, eu am înființat-o, ca datorie de serviciu, dar n-am agreat-o), iar față de rest e, în cele mai multe dintre cazuri, indiferentă. De altfel, după 1990, cînd a putut să-și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
încălcând acel jurământ nescris pe care un pedagog autentic îl face mereu, în sinea lui, de a sluji numai valorile susceptibile să dezvolte umanitatea din jur. Nici o altă breaslă, poate, n-a fost mai atinsă în prestigiul ei ca această dăscălime, pe care puterea a redus-o programat la condiția de simpli funcționari. Buni la toate, de la propaganda cotidiană la insidioasa formare a "omului nou", de la recensăminte periodice la nesfârșite campanii agricole, corpul didactic abia mai putea năzui să se ocupe
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
străzi: Noi muncim, nu gândim!" Gândul (și cine era să-l întruchipeze mai deplin, mai simbolic, decât studenții?) devenea primejdios pentru un regim care conta mai mult pe vechile reflexe totalitare decât pe promisa uvertură liberalizantă. Să fi înțeles atunci dăscălimea, după tragedia de la idele lui iunie, că locul său nu putea fi lângă bâta distrugătoare de valori? Va fi trăit ea salutarul frison, capabil a-i înlesni regăsirea vechii demnități profesionale? Ar fi fost, poate, pentru comunitatea noastră, evenimentul cel
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
mai aleasă cinste a lor conștiința că au contribuit, fiecare după putință, la aducerea întru îndeplinire a mântuirii neamului" (Ibid., 120). Ce îndemn mai înalt, mai persuasiv, mai fierbinte ar putea să urmeze acum, la un ceas de nouă primenire, dăscălimea acestui tulburător sfârșit de veac? Îndrumări mai concrete, expuse analitic și cu o bună cunoaștere a realităților noastre, se pot găsi în această epistolă deschisă a cărei actualitate de program regenerativ e neîndoielnică. Cronica, XXV, 33 (17 august 1990), p.
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
structură și de compoziție Aceste personaje sunt polarizate pe criteriul grupurilor de interese, evidențiate încă din „lista de persoane“: aripa conservatoare, care deține puterea (Tipătescu, Trahanache, Dandanache, Farfuridi, Brânzovenescu) și aripa reformatoare, care aspiră la structurile de putere (Cațavencu și „dăscălimea“). Relația conflictuală dintre cele două grupări vizează lupta pentru putere (conflict de interese); ea este reliefată chiar din prima scenă a piesei. Incipitul „ex abrupto“ este focalizat asupra prefectului Tipătescu, care, citind un articol vehement al lui Cațavencu, decide: Nu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
reacționare" care nu prezentau garanții de credibilitate politică. Lipsurile rezultate în urma acestor epurări au fost completate cu personal nou, lipsit de experiență dăscălicească, dar înzestrat cu fidelitate față de linia politică a Partidului. Puținii care au supraviețuit profesional epurărilor, alături de noua dăscălime, au fost reeducați, trecuți fiind prin "Cursuri de îndrumare a cadrelor didactice" organizate de Ministerul Educației începând cu 1948, cu durata de două luni (Braham, 1963, p. 159). Masivul program educațional ce presupunea îndeplinirea unei revoluții antropologice se întemeia pe
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
programa școlară pentru clasele V-VII (1952) și Istoria: programa școlară pentru clasele VIII-XI (1952). Acestea din urmă, cuprinzând instrucțiunile după care trebuie predată istoria în școli, inaugurează în tradiția învățământului românesc o explicită "pedagogie a urii". În repetate rânduri, dăscălimea este instruită spre a suscita ostilitatea viscerală a elevilor. În procesul predării Istoriei" - precizează programa - "profesorul educă în elevi dragostea de patrie și ura față de naționalismul și cosmopolitismul burghez" (Istoria: programa școlară pentru clasele VIII-XI, 1952, p. 5). Câteva rânduri
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
te poți ascunde? Căci toți mojicii și toți țiganii, Și împreună toți hoțomanii, Din țări străine fugiți aicea, Cu izgonire, căci făcea pricea, Aceste cete împreunate Și supt obraze chip mai semnate Din boierime, din negoțime, I preoțime, călugărime, I dăscălime, profesorime, I ciocoime, și calicime, I sholărime, ș-ucenicime, Și toată ceata de slugărime Striga pe uliți: "Jos ristocrații, Ei ne mănâncă, să punem p-alții". Clopote urlă, sunet de glasuri, Pe uliți, poduri, certuri și harțuri... "Să cază neamul (zicea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
clasă - mahalaua - ori numai de anumite caractere ridicole, ori inteligenții obtuze. Aici e vorba de toate categoriile sociale care întrupează formele noi, reprezentîndu-le: profesiile liberale, intelectualii, Farfuridi, Brînzovenescu, Cațavencu, Tipătescu: proprietarii mari, Trahanache; politicienii de la centru ai partidului, Agamiță Dandanache; dăscălimea, Ionescu, Popescu; micii funcționari, Pristanda; cetățenii de ultimă treaptă, Cetățeanul turmentat; femeile care fac politică, Zoe; în sfârșit, "alegători, public", adică toate clasele orășenești. Pe de altă parte, între aceste personaje sunt și oameni deștepți, ca Tipătescu; și oameni șireți
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
reacționare" care nu prezentau garanții de credibilitate politică. Lipsurile rezultate în urma acestor epurări au fost completate cu personal nou, lipsit de experiență dăscălicească, dar înzestrat cu fidelitate față de linia politică a Partidului. Puținii care au supraviețuit profesional epurărilor, alături de noua dăscălime, au fost reeducați, trecuți fiind prin "Cursuri de îndrumare a cadrelor didactice" organizate de Ministerul Educației începând cu 1948, cu durata de două luni (Braham, 1963, p. 159). Masivul program educațional ce presupunea îndeplinirea unei revoluții antropologice se întemeia pe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
programa școlară pentru clasele V-VII (1952) și Istoria: programa școlară pentru clasele VIII-XI (1952). Acestea din urmă, cuprinzând instrucțiunile după care trebuie predată istoria în școli, inaugurează în tradiția învățământului românesc o explicită "pedagogie a urii". În repetate rânduri, dăscălimea este instruită spre a suscita ostilitatea viscerală a elevilor. În procesul predării Istoriei" precizează programa "profesorul educă în elevi dragostea de patrie și ura față de naționalismul și cosmopolitismul burghez" (Istoria: programa școlară pentru clasele VIII-XI, 1952, p. 5). Câteva rânduri
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]