4,428 matches
-
Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2043, Anul VI, 04 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Daniel Dac Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă
STELE CĂZĂTOARE de DANIEL DAC în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 by http://confluente.ro/daniel_dac_1470320440.html [Corola-blog/BlogPost/383835_a_385164]
-
1. Prăbușirea celui mai mare rege dac: Burebista În vremea lui Burebista, care a domnit pe la jumatatea secolului I i.Hr., statul dac a ajuns în culmea puterii sale. În urmă victoriilor repurtate de acest rege, statul dac - cu capitala la Argedava - a ajuns să se întindă pe
REVISTA DE RECENZII - Part 48 by http://revistaderecenzii.ro/category/dms/page/48/ [Corola-blog/BlogPost/339909_a_341238]
-
1. Prăbușirea celui mai mare rege dac: Burebista În vremea lui Burebista, care a domnit pe la jumatatea secolului I i.Hr., statul dac a ajuns în culmea puterii sale. În urmă victoriilor repurtate de acest rege, statul dac - cu capitala la Argedava - a ajuns să se întindă pe un teritoriu imens, cuprins între Alpii nordici, Munții Balcani, Marea Neagră și Nistru. Până și împăratul
REVISTA DE RECENZII - Part 48 by http://revistaderecenzii.ro/category/dms/page/48/ [Corola-blog/BlogPost/339909_a_341238]
-
Până și împăratul român Cezar se temea de marea putere a regelui dac și, în jurul anului 44 i.Hr., pregătea un război împotriva lui. A murit însă - asasinat, după cum se știe, în urma unui complot - înainte de a apuca să pornească spre regatul dac. Continuă să citești → Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
REVISTA DE RECENZII - Part 48 by http://revistaderecenzii.ro/category/dms/page/48/ [Corola-blog/BlogPost/339909_a_341238]
-
dacii au avut timpul lor, și-au făcut din plin datoria istorică față de ei ca popor și față de noi ca urmași. A auzit cineva că Germania vrea să se numească Prusia ? Nu numele te schimbă, în loc de român să te cheme dac ci : gena, educația, cultura, mediul în care ai trăit și tot ce ai dat și primit cât timp ai stat pe pământ. Mai bine ne-am gândi cum să scăpăm de țigănismele și turcismele care ne-au năpădit, de excesul
DACIA ŞI DACII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1434641149.html [Corola-blog/BlogPost/352910_a_354239]
-
izvorul în cultura vremii și a fost inițiat tot din spațiul carpatin. „Zalmoxe s-a reîntors din morți după trei ani, așa cum o va face mai târziu Iisus Hristos după trei zile, și a propovăduit mesajul vieții veșnice tuturor popoarelor dace”. Cu mențiunea că nu îmbrățișez stricto-sensu susținerea potrivit căreia „Creștinismul a apărut pe cultura vremii”, în sensul în care aceasta l-ar fi generat, că ar fi fost izvorul culturii creștine, rog cititorii să mă ierte pentru că îmi permit să
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1444131660.html [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
de când s-a pomenit, nu a fost sub dominarea slavă....[...] Numirile sunt dacice și nu rusnece: Cernăuți, Craiova, Brăila. Mănăstiri cu denumiri slave: Vorona (în Moldova), Cernica (în Muntenia), Dobrovățul. Numiri grecești: Agapia, Agatonul, Stavropoles. Numirile râurilor și orașelor sunt dace: Bistrița, Siretul, Prutul. Numele satelor sunt românești: Frasinul, Ulmul, Șipotul, Sulița. Bucovina, asemenea Daciei întregi...” Am mai semnalat, cândva, în scrierile mele, faptul că după ani întregi de cercetare și verificare a arhivelor despre Mihai Eminescu, renumitul eminescolog, astăzi în
CU DORUL „LUCEAFĂRULUI” O ÎNTREAGĂ NAȚIUNE A RĂMAS! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1621 din 09 iunie 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1433818370.html [Corola-blog/BlogPost/383306_a_384635]
-
mică, am crezut că l-am întâlnit pe Făt-Frumos, nu mai aveam ochi pentru altul, relația era perfectă, fără certuri, fără neînțelegeri ... Citește mai mult Ce știu bărbații despre femei? Nimic.Ce știu femeile despre bărbați? Nimic.Sunt sigură ca daca as rosti în public aceste două propoziții s-ar ridică toată lumea în picioare și dacă ar avea la îndemână cofraje de ouă ar începe unul câte unul să arunce asupra mea. Dar așa e. Dacă ne-am cunoaște nu ar
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/diana_ilia/canal [Corola-blog/BlogPost/354333_a_355662]
-
Ori de câte ori am avut nevoie de cineva, cu care să împărtășesc bucuria mea cineva, care să mă strângă-n brațe atunci când lumea mea se destramă Tu, ai fost acolo și știu că vei fi... acum, și pentru întotdeauna. EU ȘI EL Daca as fi constrânsa să spun că-l iubesc cred că singurul răspuns ar putea fi: că el a fost el... și, eu am fost eu... Dar, dragostea este că talismanul, Face din această lume o Grădină. DRAGOSTEA TA Să ai
LIRICA IUBIRII de SIMONA PUŞCAŞ în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 by http://confluente.ro/Simona_puscas_lirica_iubir_simona_puscas_1392613140.html [Corola-blog/BlogPost/347310_a_348639]
-
Buzău a relevat aspecte ale prieteniei cu Christian Mocanu pe care l-a cunoscut la congresele de tracologie, legăturile cu județul Prahova și, în mod deosebit, cu manifestările de la Tabla Buții, a exprimat păreri proprii despre unele aspecte ale civilizației dace și a recitat un colind, creație proprie. Ana Crisanta Mocanu i-a mulțumit tatălui ei pentru versurile frumoase care i-au inspirat grafica. O lansare apoteotică, ce ne-a plasat sufletele în lumină, încununând clipe îndelungate de iscodire intelectuală și
ZILELE BIBLIOTECII JUDEŢENE “NICOLAE IORGA”, PLOIESTI, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1491071680.html [Corola-blog/BlogPost/368896_a_370225]
-
lui Licinius să atârne sfâșiat pe ziduri, gol! Se cade cu arc de triumph înfingător 38 Și această nenorocire s-o vadă ochii mei!? Iubită Sarmisegetusă altădată ocrotită de zei!? Ooo! Nu este cu putință Să fie dată unui rege dac atâta umilință! Licinius, semeț sol, general roman să ști Că Decebal în ultima clipă mișel și laș nu va fi! Eu nu voi cădea cu resemnare în robie. În viață dacul nu știe decât liber să fie! Iubită spadă, simbol
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_3_.html [Corola-blog/BlogPost/358961_a_360290]
-
Ionuț beau. Pentru inima curată! (Bea.). DECEBAL Baldobal, iată! La cine rămâne spada ta? BALDOBAL Spada mea? La porțile cetății o îngropai. Jurământ în scris alăturai, Acela ce o va găsi s-o moștenească. De ar avea ceva din sângele dac, neamul să-l dezrobească. În mâinile dușmane te las țară, a mea iubire! Dacă odată liberă vei fi, din locul de odinioară, Lui Zalmoxis voi cere îngăduire, Să-mi petrec veșnicia în Dacia și-n a ei sfințire. ( Bea. ). DECEBAL
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_3_.html [Corola-blog/BlogPost/358961_a_360290]
-
făceau parte din marea populație a tracilor, cu adânci rădăcini în întregul spațiul carpato-danubiano-pontic. Influieța puternică asupra dezvoltării materiale și culturale a Daciei au avut-o contactele largi cu cele mai avansate civilizații ale antichității greacă, romană și persană. Statul dac a cunoscut o puternică inflorire economico-socială în sec. I d.Hr. sub conducerea regelui DECEBAL (84-106 d.Hr.), care a reușit unirea triburilor geto-dacice care se răspândiseră pe întreg teritoriul după fărămițarea imperiului geto-dac, oadată cu moartea lui BUREBISTA. Bogata moștenire
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_american_antirach_marin_voican_ghioroiu_1338400579.html [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > NEAMUL DAC,NU VA PIERI! Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1674 din 01 august 2015 Toate Articolele Autorului În țară e căldură mare Și râde soarele pe cer Dar el nu știe ce ne doare, La el durerea-i un
NEAMUL DAC,NU VA PIERI! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1438450364.html [Corola-blog/BlogPost/371893_a_373222]
-
El țara duce la pieire Jucându-și ultima carte. Pe fruntea țării a pus cunună De spini,ce nu o merita, Și lași se scaldă în minciună, Crezând că astfel va scăpa. Dar peste toate noi vom trece Și neamul dac va dăinuii Justiția o să-i ferece Pe hoți,în fundul temniții.. Strămoșii daci să fie mândrii Căci azi le facem jurământ, Din țară să-i gonim pe lotrii, Să-ne-apărăm pământul sfânt. Iar țara își va crește pruncii Doar ei îi vor
NEAMUL DAC,NU VA PIERI! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1438450364.html [Corola-blog/BlogPost/371893_a_373222]
-
Căci azi le facem jurământ, Din țară să-i gonim pe lotrii, Să-ne-apărăm pământul sfânt. Iar țara își va crește pruncii Doar ei îi vor fi viitor, Căci vor avea tăria stâncii Și demnitatea dacilor! Gabriela Zidaru Referință Bibliografică: NEAMUL DAC,NU VA PIERI! / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1674, Anul V, 01 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gabriela Zidaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
NEAMUL DAC,NU VA PIERI! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1438450364.html [Corola-blog/BlogPost/371893_a_373222]
-
muncim în echipă și cu puțină știință ce să ne spună cu exactitate ce am construit. O copie, un derivat sau exact palatul noi am clădit?! Dacă aș conduce această operație de reconstrucție, nu aș construi palatul, ci tot orașul dac, cărămidă cu cărămidă, pai cu pai, dac cu dac. Cu ce se ocupau oamenii de atunci? Ce purtau? Cum se jucau copiii? Ce sărbători aveau? Asta aș întreba știința, dar mai e mult până aș avea șansa să pot conduce
VIITORUL TRECUTULUI de EMANUEL ENACHE în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 by http://confluente.ro/emanuel_enache_1446314253.html [Corola-blog/BlogPost/353950_a_355279]
-
vreo importanță. Dar acum îi observase privirea ațintită asupra lui în timp ce dansa cu Andreea și acest lucru îi atrăsese atenția. ,,Ce-o avea cu mine? E clar că are ceva cu mine, dar ce? Nu i-am făcut nimic și dac' o salut când o văd, pot spune c-o știu mai mult din vedere. Sper să n-o fi supărat-o cu ceva fără să vreau, nu-mi dau seama. E simpatică așa, are niște ochi superbi. În fine, ce-
PARTEA A DOUA de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 by http://confluente.ro/Cobra_partea_a_doua_mihaela_mosneanu_1394541698.html [Corola-blog/BlogPost/353509_a_354838]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > ROMÂNIA MARE Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1542 din 22 martie 2015 Toate Articolele Autorului Burebista,întâiul rege Unit-a triburile făcândntr-un stat. E statul Dac, se înțelege Și în istoria e consemnat. Din a Panoniei câmpie, Până-n Urali,fost-al dacilor stat. Dar nu a fost așa să fie. Căci liftele păgâne l-au furat. Ei au tot smuls din tine țară Și te-au
ROMÂNIA MARE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1427055161.html [Corola-blog/BlogPost/341016_a_342345]
-
făceau parte din marea populație a tracilor, cu adânci rădăcini în întregul spațiul carpato-danubiano-pontic. Influieța puternică asupra dezvoltării materiale și culturale a Daciei au avut-o contactele largi cu cele mai avansate civilizații ale antichității greacă, romană și persană. Statul dac a cunoscut o puternică inflorire economico-socială în sec. I d.Hr. sub conducerea regelui DECEBAL (84-106 d.Hr.), care a reușit unirea triburilor geto-dacice care se răspândiseră pe întreg teritoriul după fărămițarea imperiului geto-dac, oadată cu moartea lui BUREBISTA. Bogata moștenire
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400793.html [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2101, Anul VI, 01 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Daniel Dac Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă
DIMINEAȚA LUMINII de DANIEL DAC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_dac_1475308381.html [Corola-blog/BlogPost/382482_a_383811]
-
a II-a, anul XLIII, nr. 1, Ianuarie-Februarie, 1991) Seva excepționalei noastre culturi populare și harul hristic au odrăslit și s-au concretizat în Profetul Neamului prin subtilitatea și bogăția spiritului, prin covârșitoarea forță de creativitate, prin demnitatea aristocrației sale dace, prin rafinamentul gândirii,al erudiției sale creștin-ortodoxe enciclopedice. Mihail Eminescu rămâne pentru Neamul protodac, pe care l-a iubit și l-a slujit cu sfințenie întreaga sa viață: trecutul, prezentul și viitorul spiritualității dacoromâne, așa cum inspirat afirma Patriarhul Teoctist Arăpașu
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1452840547.html [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
bază de texte și de surse autorizate>>(ibid, p. 8), știindu-se de altfel și de fapt că textul nu are doar literă, ci și har. Mai ales Har! Păi, dacă iubești Neamul tău așa cum l-a iubit Profetul nostru dac, cu toată ființa sa, cu toată inima sa și cu tot cugetul său, oare pe Dumnezeu: „Din Care își trage numele orice neam în cer și pe pământ ”(Sf. Ap. Pavel, Epist. către Efeseni 3,15), Care este Părintele ceresc
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1452840547.html [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
în care se oglindește cerul desfăcut în focși aur.”( ibid. p.26) Părintele Constantin Voicescu, fost deținut politic și mărturisitor, mărturisea că Imnul „Rugăciune”, poeziile Eminului pentru cei din temnițele regalo-comuniste erau considerate <>, iar o altă demnitate a Neamului nostru dac, la rându-i deținut plitic, eseist creștin de înaltă spiritualitate ortodoxă, Aspazia Oțel-Petrescu, indignată de mișelia lașilor denigratori întreabă: „... ce fel de mână are acel ce cutează să ridice piatra ca să lovească în sufletul lui Mihai Eminescu, mai bine zis
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1452840547.html [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
Virgil Mateiaș Poetul creștin susură ca un Cuvânt legănat de cer în ode de lumină, prelins ca o rugă ce se aprinde de mireasma destăinuirilor zămislite ca odinioară în cântecul Dochiei. Soarta i-a țâșnit ca un sâmbure din pământul dac primenit de sângele sfânt martiric ce a proptit pentru veșnicie Crucea biruinței întru Hristos. Culegând cu sufletul nectarul luminii strămoșilor care au creat veacuri și milenii de duh, devine un întremător al cântecului în care se zămislesc ierurgiile frumosului românesc
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1410229746.html [Corola-blog/BlogPost/377926_a_379255]