8,894 matches
-
și sub alte denumiri, cum ar fi: arimi, arimani, arimaspi, arimphaei, rami sau râmi. În acest context afirma Grigore Ureche: „Noi de la Râm ne tragem”; de la Râm și nu de la Roma, după cum sper că ați observat! Adevărat, acest cult al dacilor era altfel decât religia creștină, decât religia în general. Religia s-a născut la popoarele semitice, care erau mai slab dotate intelectual, spiritual. Celelalte popoare aveau forme de spiritualitate mai înalte decât formele religioase semitice. Deci religia este forma pe
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ . de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1450465454.html [Corola-blog/BlogPost/368493_a_369822]
-
Ov. Densușianu et. comp. mă contrazice cu dispreț savant. Mai ales profesorul G.Ivănescu cu a sa „Istorie a limbii române” în care afirmă că geto-dacii, după retragerea aureliană, au vorbit numai latina populară pe care au transmis-o și dacilor liberi din celelalte regiuni care nu fuseseră ocupate de romani. Atunci, când i-au auzit pe frații lor (care trăiseră sub ocupație romană) ce limbă frumoasă vorbeau au renunțat și ei la limba lor strămoșească și au început cu toți
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414529518.html [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
i se rupse. Ochii i se încețoșară și-l usturară. Mintea-i culegea furtună. E aproape... E tot mai aproape! Trebuie să isprăvesc odată cu asta. După care voi fi liber să mă întâlnesc pe câmpiile Marelui Spirit cu strămoșii mei daci. Încredințat de asemenea lucru își spuse ultimul gând cu luciditate-învingătoare: A treia și ultima mea dorință este ca mâinile să-mi atârne în afara coșciugului ca să poată fi văzute de toți... Unul dintre generalii săi, surprins de aceste dorințe neobișnuite l-
RUGUL de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Rugul_alexandru_craciun_1381062981.html [Corola-blog/BlogPost/352367_a_353696]
-
EL DORADO (EL ZORAB) Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 280 din 07 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului El Dorado (după Gergely Kozsbuk) La Vodă vine un secui, Cu o palinca și un pui. - Nu sunt, mărite, neam de dac, Nici de maghiar, dar tot un drac, Eu asta vrei să spui. Secuii toți la mine vrut Să vin la București marșrut, Ca la Harghita și Covasna S-aude c-ai luat-o razna. Și asta m-ai durut. Eu
EL DORADO (EL ZORAB) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/El_dorado_el_zorab_.html [Corola-blog/BlogPost/355572_a_356901]
-
totală Este o absurditate În istorie, în carte. Nu trebuie să uităm Copiii să-i învățăm Că strămoșii noștrii sunt Dacii pe acest pământ. Cetăți în munții Oraștiei Tăblițele Tărtăriei Toate ne vorbesc acum Despre poporul român. Acolo între Carpați Dacii au fost organizați Și un stindard au avut Trup de șarpe, cap de lup. Este clar ca bună ziua Dacii n-au cunoscut ura, A Carpaților cunună Este Dacia străbună. DINCOLO DE TIMP De unde vin in acest colț de lume Ce-i
DIN VOLUMUL “ HAOS”, EDITURA ANAMAROL, 2010 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 by http://confluente.ro/Din_volumul_haos_editura_anamarol_2010.html [Corola-blog/BlogPost/349010_a_350339]
-
cantități moderate înveselește, iar un consum mare și îndelungat determina leziuni cerebrale și hepatice. Prin implicațiile sale psihice și sociale, încă din Antichitate, autoritățile au vrut să limiteze consumul de alcool. Se citează regele Burebista care a distrus viile vitejilor daci sau Coranul, care interzice total alcoolul. Mai interesant a fost experimentul Inhibiției din UȘĂ, prin care sub presiunea protestanților fanatici, consumul de alcool a fost interzis în perioa-da 1920 - 1933. Consecințele au fost dezastruoase, prin intoxicări accidentale cu alcool metilic
ALCOOLUL, INSOTITORUL FIDEL AL OMENIRII de RADU OLINESCU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/radu_olinescu_1452674443.html [Corola-blog/BlogPost/340331_a_341660]
-
cu scene specifice din viața Moldovei; --câteva cărți bisericești, în care strălucește credința ortodoxă a românilor; --volumul intitulat „Pravila lui Vasile Lupu”, cuprinzând legile și rânduielile juridice din „obiceiul pământului”, adică acele legi și rânduieli juridice alcătuite de pelasgi, strămoșii dacilor, numite „legile Belagine”, transmise de mii de ani prin cântec și viu grai, din generație în generație. Acest volum a circulat și s-a aplicat multă vreme, atât în Moldova cât și în Țara Românească. - După tipărirea Pravilei, activitatea tipografiei
CELE TREI AURE ALE BISERICII TREI IERARHI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413169068.html [Corola-blog/BlogPost/383707_a_385036]
-
să descoperim, să găsim acea soluție, acea Cale prin care poporul român ar putea să-și rezolve Problema sa esențială și Fundamentală, PROBLEMA ROMÂNEASCĂ. Salvându-se astfel în istorie ! Așadar poporul român de la înfrângerea Regelui Decebal și de la DISPARIȚIA STATULUI DAC, ȘI PÂNĂ ASTĂZI, ANUL 2012, A AVUT cu câteva excepții, de scurtă durată, NUMAI ȘI NUMAI O ISTORIE CHINUITĂ. O ISTORIE DE POPOR NĂPĂSTUIT, DE POPOR UMILIT, JEFUIT, CHINUIT, SĂRAC, STRESAT, CARE A REUȘIT CU GREU SĂ SUPRAVIEȚUIASCĂ ÎN ISTORIE
SCRISORI POLITICE ADRESATE POPORULUI ROMÂN, CLASEI INTELECTUALE ŞI CLASEI POLITICE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_scrisori_politice_a_stefan_dumitrescu_1355603462.html [Corola-blog/BlogPost/351605_a_352934]
-
din Europa: goții, hunii, avarii, slavii, pecenegii, cumanii, turcii, tătarii etc. Românii au fost urmașii vechior traci, numiți de istoricul antic Herodot “cei mai viteji și cei mai numeroși”. Tracii erau răspândiți în aproape toată Europa. O ramură a tracilor, dacii, au fost cuceriți de romani și din îngemănarea celor două popoare s-a născut poporul român. Cel puțin așa se crede deocamdată! Bizantinii au numit urmașii daco-romanilor „vlahi”, „volohi” sau „valahi” și așa au rămas în documente și în cronici
COLONIZAREA VALAHĂ de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_coloniz_alexandru_stanciulescu_barda_1346633869.html [Corola-blog/BlogPost/343894_a_345223]
-
mai bine taci! Când dintr-o clipire spuneai ca după...vânt, Ce-am pățit și câte zile mai sunt ... Scena 2. DECEBAL (Intră grăbit și tulburat împreună cu Vezinas. Înlături cu voia bună! Și minciuna vracilor! Nu sunt date acestea regelui dacilor. Oh! Cum de cincizeci și atâția ani am avut numai necaz, Parte n-am avut de-o fărâmă de răgaz!? Străjeri de departe din Barodina, aman Ne-a trimis vorbă că imperatorul Traian Trece podul cetatic de peste Istru construit colan
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, TABLOUL 4 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_tabloul_4.html [Corola-blog/BlogPost/357390_a_358719]
-
credincioase ale zeului sfânt Vom apăra până la moarte al Daciei pământ.” DECEBAL ( Către Zada.). Zada noastră, cum te iubim aici și-acolo te vom iubi! 24 Ai fost preoteasă lui Vezinas, dincolo mireasa lui Zalmoxis vei fi. Spuneai că faptele dacilor și gândurile lor Sunt împotriva dușmanilor. ZADA Socotesc că până mâine seară chiar îi voi spune Înțeleptele-ți cuvinte, slăvite stăpâne! DECEBAL Temnicier! Pe meșterii romani închiși nu-i mai lăsăm în viață, Îi trimitem lui Zalmoxis dis-de-dimineață! Să-i
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, TABLOUL 4 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_tabloul_4.html [Corola-blog/BlogPost/357390_a_358719]
-
slăvitei mele mame Tata m-a crescut departe de lume. Iubită sunt și acum când sunt mare Să-i aduc în viață tulburare!? (După o mică pauză. ). Noi mergem înainte, doar nu suntem raci, Împotrivire nu încape din partea femeilor la daci. Și atunci, cel sortit, Tehomir îmi este Chiar dacă în inimă a încolțit o altă poveste. Voinței tatălui meu a mă împotrivi Eu nici în gând nu ași îndrăzni. Nunta poate, deci, să urmeze ... Tehomir să fie vesel, să viseze ... Înainte de
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, TABLOUL 2 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_tabloul_2.html [Corola-blog/BlogPost/358013_a_359342]
-
nr. 1631 din 19 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Azi e ziua în care s-a născut În cultul nostru ortodox, Prorocul Ioan,ce-i cunoscut Că botezat-a pe Hristos. Tot în ale noastre datini Ce-s moștenite de la daci, E ziua-n care fără patimi Drăgaica,vine ca un vraci. Din cultul soarelui,ea vine Cu a iubirii sărbătoare. Noi s-o cinstim cum se cuvine Sânziana,zâna floare. Drăgaicele sunt zâne bune Ce prin păduri și câmp trăiesc
DRĂGAICA-SÂNZIENELE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1434720493.html [Corola-blog/BlogPost/352925_a_354254]
-
te amețesc, De îți uiți și al tău nume. Dar asta-i o altă legendă, Și o voi spune mai târziu, Căci nu-i trecută în agendă, Iar astăzi,eu nu o mai scriu. Datini străbune și-nțelepte Ce de la daci v-am moștenit, Prin ele vrem să se respecte Credința-n Domnul mult iubit. Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: DRĂGAICA-SÂNZIENELE / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1631, Anul V, 19 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gabriela Zidaru
DRĂGAICA-SÂNZIENELE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1434720493.html [Corola-blog/BlogPost/352925_a_354254]
-
Acasa > Poeme > Emotie > ZILE PLUMBURII Autor: Daniel Dac Publicat în: Ediția nr. 2229 din 06 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Demult uscat, covorul moale, Nu-ți mai foșnește sub picior, Nici ale noastre inimi goale, Când se-mpleteau, oftând ușor. Și parcă focul firii tale S-a domolit
ZILE PLUMBURII de DANIEL DAC în ediţia nr. 2229 din 06 februarie 2017 by http://confluente.ro/daniel_dac_1486410614.html [Corola-blog/BlogPost/344177_a_345506]
-
îți aștept glasul, Să mă trezești încet, șoptind, Că două stele și-au frânt pasul, Să ne priveacă licărind. Acum doar Soarele răsare, Prin pleoapa zorilor târzii, Sfios, venind din depărtare, Să-nfrunte zile plumburii. Referință Bibliografică: ZILE PLUMBURII / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2229, Anul VII, 06 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de
ZILE PLUMBURII de DANIEL DAC în ediţia nr. 2229 din 06 februarie 2017 by http://confluente.ro/daniel_dac_1486410614.html [Corola-blog/BlogPost/344177_a_345506]
-
Acum doar Soarele răsare, Prin pleoapa zorilor târzii, Sfios, venind din depărtare, Să-nfrunte zile plumburii. Referință Bibliografică: ZILE PLUMBURII / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2229, Anul VII, 06 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Daniel Dac Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și
ZILE PLUMBURII de DANIEL DAC în ediţia nr. 2229 din 06 februarie 2017 by http://confluente.ro/daniel_dac_1486410614.html [Corola-blog/BlogPost/344177_a_345506]
-
cumpăna fântânii plânge lemnul Noi am plecat dar nicicând n-am uitat Bătaia coasei, cum mugește cerbul Și cum apune soarele pe sat. Trecut-a timpu-așa cum este dat Dar port în mine o comoară-aleasă În inimă mândria că sunt dac, Bundița mea și ia strămoșească. Referință Bibliografică: DOR DE SATUL MEU / Maria Bălăcianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2269, Anul VII, 18 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Maria Bălăcianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
DOR DE SATUL MEU de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 2269 din 18 martie 2017 by http://confluente.ro/maria_balacianu_1489866228.html [Corola-blog/BlogPost/370146_a_371475]
-
acasă, Nu o lăsați pierdută prin străini; Aduceți Basarabia acasă, Să nu cerșească milă prin vecini! Aduceți Basarabia acasă, Nu o lăsați imperiului rusesc; Aduceți Basarabia acasă, Căci este plai cu suflet românesc. Aduceți Basarabia acasă, Pământ străbun din zestrea dacilor; Aduceți Basarabia acasă... Cu un trecut din vremea tracilor. Aduceți Basarabia acasă, E sora noastră care sângerează; Aduceți Basarabia acasă, Porunca care binecuvântează. Aduceți Basarabia acasă, Nu o lăsați să moară prin străini; Aduceți Basarabia acasă Și aruncați coroană ei
27 MARTIE 1918-2017, UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1490604737.html [Corola-blog/BlogPost/379446_a_380775]
-
cercetările ulterioare. Ele ne vor arăta de asemenea și alte aspecte ale moștenirii lingvistice; de pe acum se specifică că aparțin acestei moșteniri sufixele atât de folosite și caracteristic românești:-esc,-ește( omenesc, crăiesc, bărbătește, trupește ). Ni s-au păstrat de la daci câteva nume de ape: Dunmărea care derivă din Dunaris dacic, Argeșul din Arges-sos, la Herodot deformat în Ordessos, Bârzava, al cărui nume se regăsește în orașul dacic Berzobis. Someșul, o inscripție latină vorbește de Samus. La fel Oltul- Aluta în
LIMBA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_al_florin_tene_1385194262.html [Corola-blog/BlogPost/347266_a_348595]
-
ai Italiei, după cum am văzut au fost prea puțini. Au venit, în schimb, traci, illiri, panoni, răsăriteni, vorbind limba română. Au mai venit: greci, în măsură mai mică. Toți acești coloniști nu au depășit ca număr pe locuitorii autohtoni, pe daci. Am făcut această incursiune în istorie pentru a exemplifica faptul că limba română, fondul ei lecsical, este format nu numai din cuvinte dacice, ci și dintr-un număr destul de însemnat de cuvinte împrumutate de la coloniști,de la alte limbi, prin interferența
LIMBA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_al_florin_tene_1385194262.html [Corola-blog/BlogPost/347266_a_348595]
-
un moldovean. Românu-i cult și tenace, adevărat pentr-un ardelean. Toți cei menționați sunt români iar calitățile menționate se pot extinde prin generalizare. Dar sintagma „Așa-i românul” se referă în general peiorativ. Cu excepția Columnei lui Traian din Roma unde Dacii sunt prezentați falnici și drepți sub căciulile lor ascuțite, într-atât că, prin apropiere zilele noastre, Badea Cârțan, care a înnoptat sub columna de care auzise și voia neapărat s-o vadă, a speriat dimineața trecătorii care, adunându-se ca
PREZUMŢIA DE NEVINOVĂŢIE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1470037312.html [Corola-blog/BlogPost/382535_a_383864]
-
într-atât că, prin apropiere zilele noastre, Badea Cârțan, care a înnoptat sub columna de care auzise și voia neapărat s-o vadă, a speriat dimineața trecătorii care, adunându-se ca la o pomană (românească) se impacientau: „A coborât un Dac de pe columnă!” În cultura sa românul admite pe Azorel care, prins cu rața-n gură, se jură că nu fură. Neamțul „pedepsește” vulpea care răpește gâsca cerând-o înapoi sub sancțiunea oferită de vânător cu pușca sa. Este un minor
PREZUMŢIA DE NEVINOVĂŢIE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1470037312.html [Corola-blog/BlogPost/382535_a_383864]
-
înțeles, s-a înțeles, pe parcursul și la sfârșitul acestei admirabile Lecții. “Ce frumoasă Patrie este Limba Română! Limba Română este Patria mea!” (Nichita Stănescu). Și: “Slav aș fi fost de nu eram latin / Latin eram de nu mi-ar zice dac / Dar a ieșit așa, să fiu român / Și eu cu soarta asta mă impac” (Geo Dumitrescu). O astfel de lecție de românitate, la care mâinile mele au plâns în hohote; am primit în vara anului 1989 - la Grădina de vară
UN OM FASCINANT ŞI LEC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1397592427.html [Corola-blog/BlogPost/347816_a_349145]
-
apoi trecem peste podul Ogașului Mare cum îi spun localnicii, micului pârâu al Cralievățului, important izvor care alimentează satul cu apă potabilă. În fața pe un vârf ce străjuiește împrejurimile se ridică Cula, celebra cetate care este construită încă de pe vremea dacilor, având un caracter strategic de a lungul istoriei. Legende despre această cetate sunt multiple unele conținând și adevăruri care nu au fost probate în timp. La ieșirea din sat Dunărea se ivește în toată splendoarea sa, iar din apele acum
PLECAREA DIN MOLDOVA VECHE...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 by http://confluente.ro/Plecarea_din_moldova_veche_autor_mihai_leonte.html [Corola-blog/BlogPost/367362_a_368691]