806 matches
-
românilor și împotriva țiganilor?", a spus Vadim Tudor, adăugând că va nega Holocaustul până la moarte, pentru că își iubește poporul. "Poporul meu i-a salvat pe evrei. Poporul nu greșește, poporul e sfânt. E primul popor născut creștin, pentru ca in osmoza daco-romană s-a împletit creștinismul trupelor aduse de Traian". După afirmațiile referitoare la holocaust, Dan Șova și-a cerut scuze și a retras afirmațiile jignitoare, explicând că intenția sa nu a fost de a insultă. ”Regret și retrag afirmațiile făcute. În
Corneliu Vadim Tudor: "În România n-a existat Holocaust" () [Corola-journal/Journalistic/41716_a_43041]
-
Albă Iulia Music & Film Festival”, ajuns la cea de-a doua ediție, va debuta joi seara, în Piața Cetății, printre personaje istorice, flăcări și efecte pirotehnice, printr-o festivitate de deschidere realizată de Gardă Română Apulum, care va reconstitui lupte daco-romane, si de trupă Crispus, specialiști în acrobații cu focul. Va urma un concert în premieră pentru Albă Iulia, susținut de orchestră de suflători ‘Valahia’, care va interpreta teme de pe coloanele sonore ale unor filme celebre. Seară se va încheia cu
Alba Iulia Music amp; Film Festival, la a doua ediţie [Corola-blog/BlogPost/93090_a_94382]
-
rândul lor, alți episcopi, preoți sau diaconi pentru noile comunități creștine de la Pontul Euxin, ca să se asigure „succesiunea” neîntreruptă a preoției, si care au devenit propovăduitori ai noii credințe, - prin predică și botez - în rândul autohtonilor geto-daci, iar mai tarziu daco-romani. Având în vedere caracterul misionar al creștinismului din primele veacuri, se poate susține că unii dintre cei increstinati de Sfanțul Apostol Pavel și ucenicii săi în Peninsula Balcanică, dar și dintre cei increstinati de Sfanțul Apostol Andrei în zona apuseana
30 noiembrie – Ziua Sfântului Andrei [Corola-blog/BlogPost/93341_a_94633]
-
cei din rândul localnicilor, învățătură creștină și-a câștigat noi adepți, încât din secolul al IV-lea se poate vorbi de o generalizare a învățăturii creștine, nu numai în provincia Sciția Mică, ci și în teritoriile nord-dunărene, locuite acum de daco-romani, deveniți apoi români. în provincia Sciția Mică, vigoarea creștinismului este dovedită de numărul mare de martiri de la sfârșitul secolului III și începutul celui următor, ca și de organizarea bisericească temeinică ce există aici în secolul IV, cu o episcopie la
30 noiembrie – Ziua Sfântului Andrei [Corola-blog/BlogPost/93341_a_94633]
-
suficient de bine reprezentată prin monede, tezaure, resturi de cultură romană în numeroase așezări denotă un contact permanent cu stăpânirea romană, chiar și pentru așezările mai puțin accesibile. Pentru zonele centrale și nordice ale Moldovei nu se punea problema continuității daco-romane, deoarece aici nu a existat o stăpânire romană, ci a continuității dacice, a dacilor și carpilor. Printr-un proces complex și îndelungat, în aceast parte a teritoriului românesc, și-a făcut simțită prezența „Sigiliul Romei”. în perioada prefeudală, în Moldova
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de către întreaga populație, lăsând în urmă un vid demografic. O problemă de interes științific a devenit, datorită unor cercuri interesate, o problemă politică de justificare a stăpânirii asupra unor teritorii românești. Deși puține, documentele istorice care dovedesc continuitatea dacică și daco-romană nu lipsesc în totalitate. Popoarele din jur i-a numit pe români volohi, vlahi, blacus, olah, ulac (termen german desemnând vorbitorii de limbă latină), deși ei, românii, s-au numit dintotdeauna cu singurul nume pe care-l cunoșteau: romanus - rumân
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
războaie (101-102; 105-106 d. Hr.) a însemnat un puternică avânt dat economiei și atragerea în orbita Romei și a dacilor liberi. Retragerea strategică a stăpânirii romane la sud de Dunăre în anul 271 d.Hr. nu au întrerupt legăturile populației daco-romane, formată în procesul de romanizare, cu Imperiul Roman, chiar dacă pe teritoriul fostei provincii Dacia și al dacilor liberi au pătruns populațiile migratoare. Ruralizarea populației și a vieții economice, confirmată prin descoperirile arheologice, revenirea la vechile forme de organizare socială - obștile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
confecționării vaselor ceramice a trecut asupra bărbaților, probabil atunci când femeilor și fetelor le-au fost atribuite alte munci în cadrul diviziunii muncii în familia monogamă. Roata olarului, invenție venită din Orient, încă din antichitate, a fost folosită și de daci, de daco-romani și de români, dar nu s-a renunțat nici la ceramica lucrată cu mâna. Tehnica olarului nu se rezum doar la prelucrarea lutului, confecționarea vaselor de diverse forme și mărimi, în funcție de utilitate, ci și la arderea vaselor în cuptoare special
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lungul timpului, poporul român a acumulat un tezaur spiritual materializat în creația populară, în obiceiuri, tradiții și practici legate de anumite zile din an cărora le-a atribuit o semnificație deosebită. Unele practici magicoreligioase, sunt moștenire din fondul dacică și daco-roman, au fost acceptate de biserică și încreștinate, devenind din sărbători și practici păgâne, sărbători creștine. Vom aminti numai de Rusalii, o sărbătoare păgână a florilor la romani, pătrunsă în Calendarul creștin. O mențiune specială se acordă Sânzienelor, sărbătoare legată de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
scrise mai ample despre modul de organizare a societății patriarhale românești vechi, face mai dificilă descifrarea acelor elemente de putere și administrație care au făcut posibilă dăinuirea societății românești în spațiul ei ancestral. Timp de mai multe secole, viața societății daco-romane și românești a continuat „sub forma aproape exclusivă a obștilor teritoriale libere”. Continuitatea obștilor înseamnă continuitatea poporului român în Dacia, ca popor așezat, teritorializat, permanent legat de pământ. Existența termenului „moș” și „bătrân” lângă altele ca sat, seminție, gint (cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
aici stupida neânțelegere (ori substituirea frauduloasă?) cuprinsă în recenta biografie romanțată Viața lui Anton Pann a celor doi publiciști. Din geniul impersonal și fermecător al înțelepciunii târgovețe au făcut, printr-un inoportun zel de romantism, un călușar, fiu de baci daco-roman. Un lucru de silă... - Credeți într-o revenire a clasicismului, care să aducă viață nouă poeziei? - ... - Sau credeți - cum s-a dat țipătul de alarmă în străinătate - în moartea, dispariția poeziei? - E posibil, în văzduhurile Cetății Vecinice, îngerul din Apocalips
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
mistic al individualității lui, voi căuta să comentez portretul de pe copertă, să-l fac mai vorbitor. Un om blond, foarte blond, de blondul idilic al stelei de seară sau al urbei pe munți, în apus. O față românească, dar străveche (daco-romană) încoronată de o calviție venerabilă, semnul climatului special ai ideii. Smerenia și pacea luminoasă a acestei figuri (ceva din ortodoxia rațională a starețului Zosim, din Frații Karamazov) la catedră și tablă se însuflețește. Gestul, mai larg, arată rândurile oștirilor de
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
la calitatea domnului Acad. Nicolae Dabija de redactor șef al revistei „Literatură și Artă”, sublinia că meritul primordial al acesteia constă în faptul că „a impus o conștiință națională”, a contribuit la conștientizarea populației românești din Basarabia, asupra originii sale daco-romane, a latinității limbii, culturii și a legitimității idealului secular de unitate național-statală. O contribuție remarcabilă asupra cunoașterii operei literare, îndeosebi a prozei Acad. Nicolae Dabija, a adus recent tot neobositul literat Mihai Cimpoi, într-un studiu intitulat Nuvelistica lui Nicolae
NICOALE DABIJA, UN EXPONENT DE MARE PRESTIGIU AL LITERATURII ROMÂNE DIN BASARABIA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363924_a_365253]
-
Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 906 din 24 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Sfântul Niceta a fost episcop al cetății Remesiana, înființată de împăratul Traian în Dacia Mediterranea, astăzi satul Bela Palanka, provincia Voivodina din Serbia. De origine daco-romană, face dovada unei erudiții deosebite și își aduce contribuția la răspândirea creștinismului în stânga și în dreapta Dunării. S-a născut în jurul anului 340, și faptul că a rămas în conștiința contemporanilor cu apelativul ,,de Remesiana”, îndreptățește ideea că acolo s-a
NICETA DE REMESIANA de ION UNTARU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364026_a_365355]
-
ocupanților vremelnici, a fost un aprig luptător pentru unirea Transilvaniei cu Țara devenită, la maturitatea sa, Regatul României. Ca să-și completeze studiile sale istorice a mers la Roma spre a admira columna lui Traian, o istorie în piatră a războiului Daco-Roman. O istorioară preluată din Wikipedia caracterizează primirea sa la Roma: „Dorind să vadă cu propriii săi ochi momentele care erau mărturii ale istoriei poporului român, Badea Cârțan s-a hotărât să plece pe jos la Roma. Ajuns acolo, Badea Cârțan
BADEA CÂRŢAN ŞI SUTANA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362973_a_364302]
-
un material ca urmare a participării sale, în urmă cu mai bine de 20 de ani, la săpăturile arheologice care au scos pentru prima dată la iveală vestigiile cetății dacice a Cheudului, una dintre cele mai vechi construcții din perioada daco-romană din Nordul României. Dr. Geo Stroe le-a oferit celor doi băimăreni câte o diplomă de "doctor și conducător de doctorat în dacoromânistică". ----------------- A consemnat , Anca GOJA Baia Mare mai 2011 Referință Bibliografică: Evenimente culturale la Baia Mare (mai 2011) / Anca Goja
EVENIMENTE CULTURALE LA BAIA MARE (MAI 2011) de ANCA GOJA în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361186_a_362515]
-
poalele horbotei se franjurează, iau apă, iar pentru a salva aparențele ținuta fermă de „sacerdot” este sumețită și rearanjată pentru a nu se uda, murdări sau șifona. Invocă și cultivă apartenența la un naționalism moderat și de bună factură, strămoșii daco-romani ocupând prim-planul tuturor obârșiilor, din oricare spectru al manifestărilor omenești de pe plaiurile mioritice. Încheie înfierând orice deviațiune iar „distanțarea”, o oricât de mică „cârmire” în lături sunt taxate drept trădări, abdicări de neiertat. Contează prima impresie, atrage și încolonează
RISC DE SIMULARE POLITICIANISTĂ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366966_a_368295]
-
I din cele IV tomuri ale vastei sale lucrări- Cultul păgân și creștin. I. Datinile și sărbătorile Românilor vechi, II. Sărbătorile și datinile creștine, III. Urme de sărbători și datini păgâne în sărbătorile și datinile creștine de azi, IV. Mitologia daco-romană, lucrare, din păcate, rămasă neterminată de autor! În perioada studiilor de la Pesta este un cercetător pasionat și neobosit al arhivelor și bibliotecilor, de unde culege date istorice și topografice, dovezi ale originii și continuității poporului român. În anul 1970, la Editura
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA I) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367259_a_368588]
-
împăduriți, dealuri blînde îi înconjurau, acoperite de covoare verzi de iarbă, unde climă era blîndă și... în timpul nopții a populat acest spațiu sacru cu primii 10,000 de fii, fii lui iubiți Dacii „the chosen people". "Bun e Dyaus"domnilor daco-romani, treziti-va și va redescoperiți trecutul pînă nu vi-l fură or distruge alții, daca nu o veți face voi înșiși. Dr. Napoleon SĂVESCU New York, SUA http://dacia.8m.net Referință Bibliografica: CUIUL DACIC / Napoleon Săvescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593
CUIUL DACIC de NAPOLEON SĂVESCU în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348709_a_350038]
-
românesc, cu mana'n șold, caută cu privirea fulgerătoare pe cel care ar voi să le stea în cale. Două tablouri ! Le-a găsit aici, acum o săptămână, cel care a scris năvalnic despre pământul moștenit : "De-acest mănos pământ daco-roman, Cine-ar putea, mai mult ca noi, să spue c'al lui e ?! Cine l-a arăt Din începutul vremilor, neîncetat ? Cin'l-a sămănat ? Cine i-a fost slugă și stăpân ? Care dintre neamurile vechi și noui Are îngropați
SCRISOARE DIN STRĂINĂTATE (1935) de ION CHIŢIMIA în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344553_a_345882]
-
Acasa > Literatura > Comentarii > REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 859 din 08 mai 2013 Toate Articolele Autorului REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII Clisura Dunării un teritoriu plin de famec natural dar și de istorie se întinde oficial de la
REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348027_a_349356]
-
Acasa > Literatura > Comentarii > REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 859 din 08 mai 2013 Toate Articolele Autorului REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII Clisura Dunării un teritoriu plin de famec natural dar și de istorie se întinde oficial de la intrarea Dunării pe teritoriul României la Baziaș până la Gura Văii după unii sau până la ieșirea Dunării din așa-zisele Cazane. Însuși
REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348027_a_349356]
-
despre acest ierarh al arheologiei românești, pe care am avut onoarea să-l cunosc personal în anii când, cu bastonul în mână, cerceta peșterile din zona Coronini. Recenzie realizată de poetul Mihai LEONTE din Moldova Noua Referință Bibliografică: REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 859, Anul III, 08 mai 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348027_a_349356]
-
mi-au fost străini cu desăvârșire. L-am cunoscut anul trecut pe domnul Aurel Dîncșoreanu, reprezentantul Consiliului Local al Orașului Geoagiu, o adevărată enciclopedie vie, care a reușit să trezească în fiecare participant al festivalului, amorțitele semințe ale originilor noastre daco-romane și dorința de a cunoaște mai amănunțit istoria unor locuri bogate în amprentele vechilor civilizații, așa cum este Geoagiu-Băi, dar și împrejurimile sale. Anul acesta, cu aceeași proaspătă dorință de a împărtăși tainele descoperite în studiile sale, Nea Relu, a fermecat
JURNAL DE FESTIVAL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365907_a_367236]
-
legile nu mai sunt aceleași, a ieșit din lumea fatalității pentru a intra în cea a gratiei. Îl evocam azi pe Brâncuși pentru comorile de suflet pe care le-a dăruit el umanității în numele neamului sau de obârșie, adică cel daco-roman, pentru că de aici au fost extrase acele forme spiritualizate, din cultura acestui popor, au trecut prin mintea să unde au fost metabolizate până la sublimarea în arta... (E.A.) Nimic nu a putut să-l captiveze și să-l înstrăineze de ceea ce
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]