805 matches
-
că tot ceea ce este românesc se datorează „romanilor cuceritori și colonizanți, de la care am luat, odată cu civilizația și organizația, și limba, și odată cu ea, sufletul și cultura poporului român“. Cert este însă că, după retragerea aureliană din anul 256, civilizația daco-romană a continuat să existe, nu datorită unei structuri statale bine definite, ci prin forța comunitară a Bisericii Creștine, care se statornicise pe aceste meleaguri prin predica Sfântului Apostol Andrei. „Sub semnul Crucii și comunitatea Bisericii, notează profesorul Savin, cele două
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1429519984.html [Corola-blog/BlogPost/374859_a_376188]
-
o conferință despre civilizația dacică desfășurate la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, iar după-amiază manifestările se mută la Cricău, unde la Școala Gimnazială “Decebal” au loc Întrecerile generației “pui de dac”- un concurs de cultură generală despre istoria daco-romană. Sâmbătă manifestările se desfășoară doar la Cricău unde reînvie vechiul Apoulon prin deschiderea taberei de reenactment. În cadrul acesteia vor avea loc ateliere antice de: monetărie, fierărie, olărit, tir cu arcul, aruncarea suliței, jocuri antice, pielărie, producerea și repararea echipamentelor militare
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/festivalul-cetatilor-dacice-2015/ [Corola-blog/BlogPost/93210_a_94502]
-
Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 906 din 24 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Sfântul Niceta a fost episcop al cetății Remesiana, înființată de împăratul Traian în Dacia Mediterranea, astăzi satul Bela Palanka, provincia Voivodina din Serbia. De origine daco-romană, face dovada unei erudiții deosebite și își aduce contribuția la răspândirea creștinismului în stânga și în dreapta Dunării. S-a născut în jurul anului 340, și faptul că a rămas în conștiința contemporanilor cu apelativul ,,de Remesiana”, îndreptățește ideea că acolo s-a
NICETA DE REMESIANA de ION UNTARU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/24_iunie_niceta_de_remesiana_ion_untaru_1372045691.html [Corola-blog/BlogPost/364026_a_365355]
-
Deși nu cunoaștem precis forma de organizare și structura acestor formațiuni sociale, obștile sătești de sorginte dacică au supraviețuit în timp, atât în timpul ocupației romane, cât și după aceasta. Perioada de afirmare deplină a obștii sătești are loc în interiorul comunității daco-romane. Începând cu retragerea împăratului Aurelian din anii 269/275 din Dacia, și până la organizarea primelor formațiuni prestatale (sec. IX-X), obștile sătești au constituit principalele forme de organizare a muncii și a producției în interiorul poporului român în formare. În continuare, pentru
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
I-III, Iași, Tip. Goldner, 1910, p. 271 Dionisiu Fotino: Istoria generală a Daciei. Trad. G. Sion, Tom I, Buc., Impr. Nat. Rom., 1859; Teohari Antonescu: Cetatea Sarmisegetuza reconstituită, Iași, Tip. Goldner, 1906; Anton D. Velcu: Contribuții la studiul creștinismului Daco-Roman sec. I-IV d. Chr., Imp. Nat. Buc.; Vasile Pârvan: Dacia. Recherches et découvertes aechéologiques, vol. I/1924, vol. ÎI/1925. Buc. Cultura Națională Cine se teme de suferință... va suferi de teamă. Referință Bibliografică: Istoria decojită a neamului românesc
ISTORIA DECOJITĂ A NEAMULUI ROMÂNESC de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Istoria_descojita_a_neamului_gheorghe_serbanescu_1386474378.html [Corola-blog/BlogPost/353330_a_354659]
-
tămăduitoare . Am întâlni și oaspeți străini atrași și de caracterul său milenar, cultural. De aceea se impune o cercetare arheologică sistematizată a vestigiilor antice din stațiune și poate, dece nu?s-ar pune într-o lumină nouă elementele de medicină daco-romane cunoscute în prezent. Se fac investitii în vederea atingerii normelor europene: exista un complex balnear de 4* și se modernizează complexul de odihnă și tratament. Dar nimeni nu pune în valoare o veche vatră dacică și un toponim rămas de pe vremea
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 by http://confluente.ro/Germisara_intre_mit_si_realitate_elisabeta_iosif_1331588743.html [Corola-blog/BlogPost/354496_a_355825]
-
sărutând cu tălpile goale iarba și pământul pe care au călcat tălpile regilor, ale preoților daci. Din păcate nu am reuști să ajung la Rovine, la Călugăreni, și la multe alte locuri, vetre de sfințenie și de eroism ale neamului daco-roman, căci noi suntem poporul dac în devenirea lui prin istorie... Iată însă că un reporter talentat (pentru că termenul de reporteră nu este consacrat) trăiește și împlinește în modul cel mai real și senzorial visul nostru din tinerețe. Elisabeta Iosif, o
STEFAN DUMITRESCU ORICE SEMN ESTE O INSULĂ CRONICĂ LITERARĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1431882249.html [Corola-blog/BlogPost/343398_a_344727]
-
românească” și caracterul „tragic, eroic și sublim” al istoriei românilor. Dacă în ceea ce privește eseistica autorul poate fi așezat alături de Paul Anghel sau Edgar Papu, romanele pe care le-a scris sunt discutabile, iar încercarea de a da o Istorie a literaturii daco-romane (1999) este în cel mai bun caz un gest de curaj, ținând de un uluitor spirit al documentării. Ceea ce depășește ca limită documentarului în Istoria... sa îi este însă permis romancierului, care poate mixa realul cu imaginarul, pentru a prezenta
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… by http://uzp.org.ro/mihail-diaconescu-un-promotor-al-spiritualitatii-romanesti-autentice/ [Corola-blog/BlogPost/94081_a_95373]
-
cântec, București, 1980; Călătoria spre zei, București, 1982; Speranța București, 1984; Depărtarea și timpul, București, 1986; Sacrificiul, București, 1988; Biserici și mănăstiri ortodoxe, București, 1988; Istorie și valori, București, 1994; Prelegeri de estetica ortodoxiei, I-II, Galați, 1996; Istoria literaturii daco-romane, București, 1999; Farmecul dialecticii și fenomenologia narativă, București, 2001. Din referințele critico - istorico - literare la adresa operei și activității Domnului Prof. Univ. Dr. Mihail Diaconescu, făcute de câteva personalități deosebite „Domnul Profesor Mihail Diaconescu este cel mai reprezentativ scriitor al spiritualității
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… by http://uzp.org.ro/mihail-diaconescu-un-promotor-al-spiritualitatii-romanesti-autentice/ [Corola-blog/BlogPost/94081_a_95373]
-
am gândit că seamănă și cu literele feniciene, apoi am incercat pe baza vechii scrieri ungurești, dar n-a mers. Toate încercările le-am aruncat în foc”. Textile Codexului au fost redactate în secolele XI și XII, într-o limbă daco-romană, însă cu litere moștenite de la daci. „Sunt semne care au aparținut alfabetului dacic, ce cuprindea aproximativ 150 de caractere, cu legăturile respective. Textele din Rohonczi au fost redactate în latină vulgara, dar într-un alfabet dacic, în care dominante sunt
Adevărul despre DACI de la BUDAPESTA ne va ZGUDUI. Istoricii ne-au MINŢIT by http://uzp.org.ro/adevarul-despre-daci-de-la-budapesta-ne-va-zgudui-istoricii-ne-au-mintit/ [Corola-blog/BlogPost/93214_a_94506]
-
România.” Ambasadorul Gitenstein a povestit că a înțeles importanța Daciei abia în al doilea an de mandat în România, după ce a vizitat de patru ori sanctuarul dacilor de la Sarmizegetusa, situat la o ora de zbor față de actuala capitală, București. “Războaiele daco-romane au influențat următorii 2000 de ani de istorie și ar fi fost bine că acest capitol să fie singurul moment dificil al României”, a apreciat Mark Gitenstein. “Din păcate, au existat și alte perioade lungi de ocupație și opresiuni în
DESCIFRÂND MOŞTENIREA DACICĂ LA WASHINGTON D.C. de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 by http://confluente.ro/Eveniment_special_descifrand_simona_botezan_1360696995.html [Corola-blog/BlogPost/359339_a_360668]
-
din partea prietenilor devotați. După vizionarea documentarului „Decoding Dacia”, prof. dr. Dennis Deletante și prof. dr. Ernest Latham Jr. s-au adresat celor 300 de invitați și au prezentat alte date isorice și elemente inedite despre regatul Daciei și despre războaiele daco-romane. Prof. Dr. Dennis Deletante este profesor de Studii Românești la catedra “Ion Rațiu” a Universității Georgetown din Washington D.C. A fost profesor și la Universitatea din Amsterdam; a absolvit studiile postuniversitare la British Council în 1969, iar apoi a vizitat
DESCIFRÂND MOŞTENIREA DACICĂ LA WASHINGTON D.C. de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 by http://confluente.ro/Eveniment_special_descifrand_simona_botezan_1360696995.html [Corola-blog/BlogPost/359339_a_360668]
-
cu un devotament și o cunoaștere cum rar întâlnești printre românii înșiși. Una dintre cărțile profesorului Ernest Latham Jr. se numește “Miorița: An Icon of Romanian Culture”. La evenimentul din 6 februarie 2013, prof. Latham a explicat invitaților teoria continuității daco-romane în spațiul Carpato-Danubiano-Pontic. Înregistrările audio cu discursul prof. Dr. Ernest Latham și prof. Dr. Dennis Deletante, sunt disponibile în ediția online a ziarului Miorița USA www.ziarulmiorita.net Secvențe din documentarul “Decoding Dacia” (trailer) pot fi vizionate la adresa: http://vimeo
DESCIFRÂND MOŞTENIREA DACICĂ LA WASHINGTON D.C. de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 by http://confluente.ro/Eveniment_special_descifrand_simona_botezan_1360696995.html [Corola-blog/BlogPost/359339_a_360668]
-
avut de gînd să o respecte. Ea nu a fost decît un răgaz de care au avut nevoie în egală măsură ambele părți beligerante[iv]. Importanța geostrategică a regiunii Bugeacului s-a impus cu o pregnanță deosebită în timpul primului război daco-roman dintre Traian și Decebal. Regele dacilor, încheind o alianță cu sarmații, a hotărît să atace inamicul pe propriul lui teritoriu pentru a rupe căile de aprovizionare a legiunilor romane aflate la nord de Dunăre. În acest scop el a trecut
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] by http://balabanesti.net/2012/02/20/geopolitica-bugeacului-partea-a-treia/ [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
legate de pictarea colibelor de către pasionatul istoric Achim Gheorghe, care apare înzestrat cu acribia amănuntului particularizant, ca în fragmentul următor, un exemplu între multe altele:”Dintre podoabe, se remarcau zugrăvelile după piese din argint filigranat găsite în necropole carpice și daco-romane, fibule, pandantive în formă de coșuleț și mărgele-butoiaș. Încheie această jumătate de perete cu o pictură reprodusă după un colier de aur cu agate negre cilindrice-găsit în zona Drobetei și datat în veacul al III-lea-, în prelungirea căruia se imagina
Colibele ca artă arhetipală. Cronică literară, de Anca Sîrghie by http://revistaderecenzii.ro/colibele-ca-arta-arhetipala-cronica-literara-de-anca-sirghie/ [Corola-blog/BlogPost/339245_a_340574]
-
pe care Biserica îi pomenește la 28 februarie. Martirologiul roman l-a înscris pe data de 25 ianuarie și de aici l-au preluat și bisericile românești cu aceeași dată de prăznuire. Din volumul pr. prof. dr. Mircea Păcurariu ,,Sfinți daco-romani si români” aflăm că acte martirice chiar mai timpurii, menționează și numele altor episcopi ai Tomisului ca de ex: Evangelicus, Efrem și Tit, ceea ce înseamnă că activitatea creștină în episcopia Dobrogei era bine închegată si de sine stătătoare. A lăsat
BRETANION, EPISCOPUL TOMISULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/25_ianuarie_bretanion_episco_ion_untaru_1390621685.html [Corola-blog/BlogPost/359912_a_361241]
-
ocupanților vremelnici, a fost un aprig luptător pentru unirea Transilvaniei cu Țara devenită, la maturitatea sa, Regatul României. Ca să-și completeze studiile sale istorice a mers la Roma spre a admira columna lui Traian, o istorie în piatră a războiului Daco-Roman. O istorioară preluată din Wikipedia caracterizează primirea sa la Roma: „Dorind să vadă cu propriii săi ochi momentele care erau mărturii ale istoriei poporului român, Badea Cârțan s-a hotărât să plece pe jos la Roma. Ajuns acolo, Badea Cârțan
BADEA CÂRŢAN ŞI SUTANA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1432026554.html [Corola-blog/BlogPost/362973_a_364302]
-
Albă Iulia Music & Film Festival”, ajuns la cea de-a doua ediție, va debuta joi seara, în Piața Cetății, printre personaje istorice, flăcări și efecte pirotehnice, printr-o festivitate de deschidere realizată de Gardă Română Apulum, care va reconstitui lupte daco-romane, si de trupă Crispus, specialiști în acrobații cu focul. Va urma un concert în premieră pentru Albă Iulia, susținut de orchestră de suflători ‘Valahia’, care va interpreta teme de pe coloanele sonore ale unor filme celebre. Seară se va încheia cu
Alba Iulia Music amp; Film Festival, la a doua ediţie by http://uzp.org.ro/alba-iulia-music-film-festival-la-a-doua-editie/ [Corola-blog/BlogPost/93090_a_94382]
-
anul 100 este terminată refacerea drumului din Cazane, iar în anul 101, cea a unui canal navigabil prin Porțile de Fier. Numeroase trupe romane concentrate în nord-estul Moesiei Superioare, au putut trece astfel la nord de Dunăre, dezlănțuind primul război daco-roman. Drumul roman mergea paralel cu fluviu. Pe o anumită porțiune, în zona Cazanelor, a fost săpat în stâncă și lățit cu un sistem de pod: introduși stâlpi orizontali în găuri practicate în rocă și acoperit cu scândură, ca un adevărat
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/_dunarea_a_batut_si_portile_de_fier_elisabeta_iosif_1336638457.html [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
românească” și caracterul „tragic, eroic și sublim” al istoriei românilor. Dacă în ceea ce privește eseistica autorul poate fi așezat alături de Paul Anghel sau Edgar Papu, romanele pe care le-a scris sunt discutabile, iar încercarea de a da o Istorie a literaturii daco-romane (1999) este în cel mai bun caz un gest de curaj, ținând de un uluitor spirit al documentării. Ceea ce depășește ca limită documentarului în Istoria... sa îi este însă permis romancierului, care poate mixa realul cu imaginarul, pentru a prezenta
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… by http://uzp.org.ro/mihail-diaconescu-un-promotor-al-spiritualitatii-romanesti-autentice-2/ [Corola-blog/BlogPost/92517_a_93809]
-
cântec, București, 1980; Călătoria spre zei, București, 1982; Speranța București, 1984; Depărtarea și timpul, București, 1986; Sacrificiul, București, 1988; Biserici și mănăstiri ortodoxe, București, 1988; Istorie și valori, București, 1994; Prelegeri de estetica ortodoxiei, I-II, Galați, 1996; Istoria literaturii daco-romane, București, 1999; Farmecul dialecticii și fenomenologia narativă, București, 2001. Din referințele critico - istorico - literare la adresa operei și activității Domnului Prof. Univ. Dr. Mihail Diaconescu, făcute de câteva personalități deosebite „Domnul Profesor Mihail Diaconescu este cel mai reprezentativ scriitor al spiritualității
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… by http://uzp.org.ro/mihail-diaconescu-un-promotor-al-spiritualitatii-romanesti-autentice-2/ [Corola-blog/BlogPost/92517_a_93809]
-
legile nu mai sunt aceleași, a ieșit din lumea fatalității pentru a intra în cea a gratiei. Îl evocam azi pe Brâncuși pentru comorile de suflet pe care le-a dăruit el umanității în numele neamului sau de obârșie, adică cel daco-roman, pentru că de aici au fost extrase acele forme spiritualizate, din cultura acestui popor, au trecut prin mintea să unde au fost metabolizate până la sublimarea în arta... (E.A.) Nimic nu a putut să-l captiveze și să-l înstrăineze de ceea ce
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 by http://confluente.ro/Constantin_brancusi_initiat_si_sc_elena_armenescu_1341947496.html [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
Sfințească ! Sub DUHUL, Sfântul Niceta, a mers în Dacia cea Mare Și-a convertit pe mulți păgâni, prin Sfânta Cerului Lucrare ! Lăsă Scrieri : simple, clare, ce în latină-au fost păstrate Realizând romanizarea, poporului în unitate ! Vizat-a continuitatea, etnică, daco-romană În jurul Danubiului și-n Dacia Mediterană : "Despre robii DOMNULUI, și-ale lor bune privegheri" "Despre folosul Psalmilor, în frumoasele Cântări !" "Cărticele de-nvățare"(un "Catehism pentru Botez") Ce-ncepe cu ABCED-arul, spre viața trăită, în Crez ! Ce poate fi mai
SF.IER.NICETA DE LA REMESIANA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1435405183.html [Corola-blog/BlogPost/352988_a_354317]
-
din Creștinătate, din inimă l-au Cinstit! Scrisori către macedoneni, a trimis Niceta-Sfântul Cum scrie Inocențiu-al Romei, de cel ce-a rodit Cuvântul ! Iată ce ne-a lăsat scris, omul Vasile Pârvan, Istoric-Arheolog și Academician : "A fost adevărat Apostol poporului daco-roman Ce s-a născut creștin în spațiul, carpato-danubian !" Părintele-Profesor Coman : "Ortodoxia Românească Primi Credința și Doctrina, geto-dacă, strămoșască, Ce ne-a venit prin generații, spre generații următoare Cum ne-a lăsat Sfântul Niceta : clar și fără de schimbare ! Dulceața Cazaniei, cuvântul
SF.IER.NICETA DE LA REMESIANA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1435405183.html [Corola-blog/BlogPost/352988_a_354317]
-
Primul Ucenic ales, de DOMNUL IISUS MESIA, A fost Andrei și l-a trimis, Apostol în Scyția ! Iar el pe strămoșii noștri, cu dragoste i-a creștinat Lăsând Preoți și Episcopi, ce-au Botezat și Cununat ! Apoi Montanus Preotul, strămoșul daco-roman Cu Preoteasa lui, Maxima, Martiri sub Dioclețian... Amfilohie, Simeon, ascultători în Chinovie Au fost și ei Canonizați alături de Onufrie... Sfinții : Ioan de la Prislop, Chiriac de la Tazlău, Iosif cel Nou de la Partoș, L-au Slujit pe DUMNEZEU ! Teodosie de la Brazi, Ivireanul
SFINȚII ROMÂNI. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1434439398.html [Corola-blog/BlogPost/374813_a_376142]