108 matches
-
Domnului săbii de Brașov și închinarea negustorilor brașoveni. Ciobanii au venit cu turmele îndată după Sâmedru, lăsând taberei oile canarale; în schimb Domnul le dă dezlegare să meargă la pășunile Dunării și Deltei; iar Vrâncenilor le dă scutire de orice dajdie. Au venit soli dela craii leșilor și ungurilor, făgăduind sprijin. A venit și sol dela Veneția cu vorbe frumoase și daruri puține, făgăduind bani. A trimis și sfântul părinte dela Roma binecuvântare. Lână, miei, pielicele avutul oilor. lapte, brânză, unt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
profitabil. Între două iluzii despre veșnicul necunoscut, e mai bine să te oprești la cea practică. Sau e bine să faci ca teologii, care afirmă cu preciziune ceia ce nimene nu poate ști, pentru a adăogi aceste afirmații peremptorii și dajdia noastră a celor sărmani, spre a susține materialmente ceia ce nu e material și nici nu are nevoie să fie susținut. D. Iorga vra să impună asta cu decrete și cu poliția, după cum sfântul-sinod vrea să impună ortodoxia cu jandarmii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
poate presupune că primii „grădinari”, „coloniști străini”, „oameni străini”, menționați în documentele din a doua jumătate a secolului al XVII-lea, pot fi bulgari. De pildă, într-un hrisov din 20 iunie 1667, Alexandru Iliaș poruncea scutirea de biruri (de dajdie) pentru doi grădinari, Gheorghe și Dima, din ținutul Fălciu, „care vor sta la grădinile din hotarul Episcopiei de la Cârligați” . Doi ani mai târziu, Gheorghe Duca împuternicea pe Ioan, episcop de Huși, printr-o carte domnească, să aducă „oameni străini” prin
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mai ales din străini <endnote id=" (362)"/>. În plus, așa cum a demonstrat Nicolae Iorga <endnote id="(416, II, pp. 30 și 133)"/>, adevărații „neguțitori de bani” În Țările Române, În secolele XVIII-XIX - care Împrumutau bani oamenilor de rând (celor cu „dăjdii și nevoi”), dar și comercianților, boierilor și chiar domnitorilor -, erau mai ales turcii și grecii. De altfel, termenul de „zaraf” este de origine turcă, iar cel de „cămătar” este de origine greacă. În schimb, deși apărea În unele catagrafii moldovenești
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
43, p. 12 ; 416, II, p. 38)"/>. La Începutul secolului al XVIII-lea, Dimitrie Cantemir vorbea despre „negustoria și cârciumăritul” practicate de evreii din Moldova [opificium, praeter mercaturam et cauponariam, nullum exercent ]. Pentru aceste activități, evreii „trebuie să plătească o dajdie deosebită În fiecare an, mai mare decât cea obișnuită” [tributum annuum peculiare, gravius ordinario] (Descriptio Moldaviae, XVI ; <endnote id="cf. 383, p. 134"/>). Tot În acea epocă, Anton Maria del Chiaro, secretarul domnitorilor Țării Românești (În perioada 1710-1716), scria despre
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
da, le rămânem veșnic îndatorați... Da' până una-alta, le mai ostoim durerea cu o danie: un petec, un petecuț, o sfoară, o sforicică de pământ, acolo, întărit cu hrisov și pecete domnească: "Să le fie ocină dreaptă slobodă de dajdie". Ce ziceți, le dăm? Boierii tac. Adâncă tăcere... Ștefan îi îndeamnă: Eu dau mai mult că am de unde. Domniile voastre, mai puțintel. Cât vă lasă inima. Bineînțeles, adaugă, cu zâmbet fermecător, "De bună voie și nesilit de nimeni"... Din prisosul nostru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
1695 și 1754. Cronica urmărește, într-o succesiune evenimențială și portretistică, domnitorii pământeni și fanarioți, relațiile lor cu boierimea autohtonă și cu noua clientelă adusă de la Țarigrad. Figură întunecată, Gheorghe Duca, „prea vrăjmaș și plin de toată răutatea”, asuprea cu „dăjdii” deopotrivă norodul și boierimea - lezare a privilegiilor, aspru sancționată. Precis consemnată, răscoala lui Hâncu este urmărită în toate fazele și dedesubturile ei: lupta de la Ciric, tergiversările lui Duca pentru a o înăbuși cu ajutor turcesc, complicitatea boierilor de la Iași cu
CRONICA ANONIMA A MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286520_a_287849]
-
ne identificăm cu referiri la așezările, oamenii și întâmplările vieții lor pe actualul teritoriu al județului Vaslui - care totalizează în el arealul fostelor județe Fălciu, Tutova și Vaslui, familiarizându- ne cu evoluția localităților, stratificările sociale, evoluția dregătoriilor dar și a dajdiilor, cunoscând mișcările sociale care au condus către modernitate și o anumită stabilitate economică și culturală, vom cunoaște însăși evoluția instituțiilor statului. Pe parcurs, cercetarea noastră va avea și alte obiective de interes. Satele fiecărui fost județ - Vaslui, Tutova și Fălciu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Când, prin alegerea locuitorilor satului, cineva era desemnat să reprezinte răzeșii în fața autorităților satului, ocolului sau isprăvniciei, purtau numele de vechil de mazili. A fi mazil era un privilegiu, se înțelege. Chiar și fii de mazili erau favorizați la plata dăjdiilor. Adesea plăteau dajdea stabilită pentru tatăl lor, mazil sau fost mazil. S-a înțeles, credem, că atât birul cât și celelalte dăjdii ale mazililor nu erau socotite după starea materială sau moșia acestora ci în așa fel ca ei să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mazili. A fi mazil era un privilegiu, se înțelege. Chiar și fii de mazili erau favorizați la plata dăjdiilor. Adesea plăteau dajdea stabilită pentru tatăl lor, mazil sau fost mazil. S-a înțeles, credem, că atât birul cât și celelalte dăjdii ale mazililor nu erau socotite după starea materială sau moșia acestora ci în așa fel ca ei să le poată mai cu ușurință achita. Mazilii erau boieri de rang inferior ai satelor, recrutați dintre țăranii fruntași ai satelor ori moștenitori
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ținuturi erau doi ispravnici (câte 2 prefecți, cum ar veni astăzi), care aveau în grijă și modul de funcționare a menzilurilor (a poștei). În organizarea fiscală realizată de Constantin Mavrocordat mazilii au avut un regim special de tratament social. Pentru dajdia mazilească care li se fixa, fiecare plătitor primea o carte mazilească în care, după averea pe care o aveau, li se fixa valoarea dajdiei, plătibilă în sferturi sau în două rate anuale. În categoria mazililor intrau foștii mici slujitori domnești
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
organizarea fiscală realizată de Constantin Mavrocordat mazilii au avut un regim special de tratament social. Pentru dajdia mazilească care li se fixa, fiecare plătitor primea o carte mazilească în care, după averea pe care o aveau, li se fixa valoarea dajdiei, plătibilă în sferturi sau în două rate anuale. În categoria mazililor intrau foștii mici slujitori domnești, dar la cerere, cu aprobarea domnului, pe bază de dovezi și după o cercetare, intrau și alte persoane. Se cunosc de exemplu, diplome de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
drept confirmare a cererii lor. Din rândul ruptașilor puteau face parte și fiii diaconilor și al preoților, tot pe bază de cerere adresată marelui vistiernic și care dacă se aproba ori se respingea, aceasta rezulta dintr-o anaforă a domnitorului. Dăjdiile ruptașilor se încasau de ispravnici cu ajutorul ocolașilor. Când ruptașii nu ascultau de poruncile ispravnicilor puteau fi pedepsiți, pe loc, chiar de către vornicul din localitate. Mazilii însă, în asemenea cazuri, erau puși în butuci și erau trimiși la Iași, la Divan
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și măsurarea terenului, a locului de casă, a viei și a livezilor, despre care raportau mai întâi privighetorului de ocol. Gh. Ghibănescu, în Surete, vorbește despre asemenea însărcinări. Crucile de ruptași reprezentau categorii fiscale care constau în plata solidară a dajdiei de către un număr mic de contribuabili, doi sau trei. Obiceiul de a plăti dări anuale practicat de ruptași și admis de vistierie s-a transmis, cu timpul, și băștinașilor. De aceea existau prin sate locuitori fruntași trecuți în rândul ruptașilor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
au avut a se plânge. Din Iași, la 23 iulie 1662, Evstratie Dabija Vodă scrie slujitorilor din Bacău să lase în pace de orice dajde mănăstirea Mesteacăn a lui Gr. Hăbășescul biv vel paharnic: „...și să fie în pace de dajdie, și de zloți, și de galbeni, și de taleri, și de lei, și dajdie preutească; așijderea și pe călugărițe să le lase în pace de desetină, de stupi, de goștină, mascuri și alte angăriii câte sunt pe alți mișei în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
scrie slujitorilor din Bacău să lase în pace de orice dajde mănăstirea Mesteacăn a lui Gr. Hăbășescul biv vel paharnic: „...și să fie în pace de dajdie, și de zloți, și de galbeni, și de taleri, și de lei, și dajdie preutească; așijderea și pe călugărițe să le lase în pace de desetină, de stupi, de goștină, mascuri și alte angăriii câte sunt pe alți mișei în țară" („Surete"..., vol. IV, p. 316), dispoziție față de care Gh. Ghibănescu comentează: „Enumerarea scutirilor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și alte angăriii câte sunt pe alți mișei în țară" („Surete"..., vol. IV, p. 316), dispoziție față de care Gh. Ghibănescu comentează: „Enumerarea scutirilor pentru preotul și diaconul de la mănăstirea Mesteacăn arată căte dări plăteau preoții către domnie și către vlădici". Dăjdiile erau de zloți, de galbeni, de taleri, de lei, de orți, după cum dările se plăteau cu una din aceste monede, dovadă că încă în 1662 umblau în țară 5 feluri de monede: zloții tătărăști sau unghii ungurești; galbenii venețieni sau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dovadă că încă în 1662 umblau în țară 5 feluri de monede: zloții tătărăști sau unghii ungurești; galbenii venețieni sau olandezi; talerii prusaci, leii românești și moneda măruntă de alamă - ortul - cu o pătrime din leu. Toate acestea se chemau dajdie împărătească, după expresia evanghelică: dați kesarului ce este al kesarului. Cătră vlădică erau alte dajdii numite vlădicești sau preuțești, afară de colaci, care erau ale slujbei lui"... Despre starea preoțimii aflăm și din alte documente, unele evocatoare. La comemorarea a 50
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
unghii ungurești; galbenii venețieni sau olandezi; talerii prusaci, leii românești și moneda măruntă de alamă - ortul - cu o pătrime din leu. Toate acestea se chemau dajdie împărătească, după expresia evanghelică: dați kesarului ce este al kesarului. Cătră vlădică erau alte dajdii numite vlădicești sau preuțești, afară de colaci, care erau ale slujbei lui"... Despre starea preoțimii aflăm și din alte documente, unele evocatoare. La comemorarea a 50 de ani de la realipirea Dobrogiei la Patria-Mamă, la 20 octombrie 1928, Înalt Prea Sfințitul Patriarh
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
satului. i) Călărașii isprăvnicești, vornicii, fustașii de vartă constituiau o categorie fiscală a căror cotă parte, ce li se cuvenea, era repartizată prin cislă asupra tuturor birnicilor satului. Călărașii erau răspândiți în sate domnești, boierești ori mânăstirești și plăteau o dajdie specială numită dajdie călărășească. Într-o pricină judecată la 3 octombrie 1660 de Ștefan (Lupul) Vv. dintre niște călărași, Flisco, Togoba și Albul, „ce șăd în satul Ivancea (Orheiu) cu alți răzăși ai lor de o parte și Apostolache ce
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
isprăvnicești, vornicii, fustașii de vartă constituiau o categorie fiscală a căror cotă parte, ce li se cuvenea, era repartizată prin cislă asupra tuturor birnicilor satului. Călărașii erau răspândiți în sate domnești, boierești ori mânăstirești și plăteau o dajdie specială numită dajdie călărășească. Într-o pricină judecată la 3 octombrie 1660 de Ștefan (Lupul) Vv. dintre niște călărași, Flisco, Togoba și Albul, „ce șăd în satul Ivancea (Orheiu) cu alți răzăși ai lor de o parte și Apostolache ce au fost Pârcălab
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
că satul Ivancea, în care sunt așezați din moși, a fost domnesc de ocolul târgului Orheiului, și ei au avut acolo case și heleșteie și melnice"... (Academia Română, XXII, p. 131). Hânsarii și vânătorii făceau slujbe asemănătoare călărașilor și în schimbul micșorării dajdiilor, nu a folosirii pământului. „1660 Maiu 7. Ștefan (Lupul) Vv. scrie la zlotașii și la leoașii și la gălbănașii și la tălerașii, și la ortașii și la dajniciii călărășești, care umblă pentru slujbele Domnului la ținutul Fălciului ca să lase în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
la gălbănașii și la tălerașii, și la ortașii și la dajniciii călărășești, care umblă pentru slujbele Domnului la ținutul Fălciului ca să lase în pace de dajde și de zloți și de lei și de taleri și de orți și de dajdie călărășească și de alte dări și angării de toate câte vor fi pe la alți mișei ai Domnului, „pre cești călărași și oameni cari au fugit în Țara Turcească și acum au venit de s-au așezat la slobozia rugătorilor noștri
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
proprietar să fie repartizate în același ținut „după înlesnirea gospodăreștilor măsuri". În ce privește catagrafia de la 1831, în instrucțiunile date comisiilor, spune P. Poni, se prevedea că „cei ce se vor afla tăinuiți la lucrarea acestor prescrieri" vor fi supuși „la o dajdie îndoită" (pct XIX), iar comisiilor Divanul le punea în vedere la punctul XX că „este oprit de obște, și cu strășnicie, să nu ieie nici un ban de la nimene, sub nici un fel de închipuire, pentru lucrarea acestei catagrafii, căci unul ca
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în posesia ori proprietatea altora de guvernanții care au avut doar interesul îmbogățirii lor și a rudelor lor, nu aplicarea legilor și așa întocmite anapoda!). Datele prezentate arată că au fost vremuri când într-un sat 10 boieri scuteau de dăjdii 20 liuzi (cum era cazul la Priponești), apoi a venit vremea când într-un sat stăpânea un singur boier, timpuri când moșiile răzășești erau pierdute în întregime sau în parte, dar dispăreau și satele în întregime. Radu Rosetti citează cazul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]