1,067 matches
-
TE AȘTEPT DE SĂRBĂTORI Autor: Margareta Merlușcă Publicat în: Ediția nr. 2183 din 22 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Te-aștept de sărbători Te-aștept în casa ta de sărbători Și prin grădină, pașii ți-i aud, Ai revenit cu dalbele ninsori, Care s-aștern tăcute, de la nord la sud. Chiar primii fulgi de nea te-au așteptat, Și au acoperit poteca din grădină, Pe care coborai zâmbind și-mbujorat, Cu bulgărașii albi, imaculați, în mână. Te-am regăsit lângă cireșul din
TE AȘTEPT DE SĂRBĂTORI de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377095_a_378424]
-
meu îl sărută pătimaș - Al nopții viitoare de miere aldămaș Pe albele cearceafuri golite de mizerii. Ochii tăi frizează absolutul unui pictor de talent Vrăjindu-mă prin căința iubirilor totale, Telepaticele gânduri în zbor de flori mentale Către al tău dalb suflet superb și adolescent. Nu-mi doresc anume ca să te pierd vreodată - Mustind în a mea visare de a rămâne-n veci Cu tine împreună iubiți în ani cam nouăzeci, De despărțire să n-avem parte în vrere niciodată. 2015
NIHIL NOVI SUB SOLE de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377144_a_378473]
-
2008, cu o prefață de Andrei Pleșu; • Florentin Popescu, Detenția și sfârșitul lui V. Voiculescu, Ed. Vestala, București, 2000; • Pe urmele lui Vasile Voiculescu, Florentin Popescu, Editura Sport-Turism, 1984; • Vasile Voiculescu, scriitorul martir și Rugul aprins, Sabina Măduța, Editura Florile Dalbe, 2001; • Adevărata călătorie a lui Zahei — Vasile Voiculescu și taina Rugului Aprins, [[Marius Oprea, Editura Humanitas, 2008 -; • Literatura română între cele două războaie mondiale- Ovidiu Crohmălniceanu, pag. 285-311; Prof. Ion Ionescu Bucovu Referință Bibliografică: VASILE VOICULESCU-poetul ortodoxismului românesc / Ion Ionescu
VASILE VOICULESCU-POETUL ORTODOXISMULUI ROMÂNESC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377179_a_378508]
-
2016 Toate Articolele Autorului muguri fluturi se răcoresc la capăt de nopți știi tu poți alunga verdele uni ierbi am uitat să te caut la scăpătat la adăpat de cuvinte monosilabice azi din sori de pește tomnateci nori răsar ploi dalbe că flori de salcâm și ninge aburind rochiță ta tu primăvară din poveste s-a măritat cunună-mă și tu necununatule anotimp Referință Bibliografica: PROMENADA 4 / Florica Ranta Cândea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1963, Anul VI, 16 mai
PROMENADA 4 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382181_a_383510]
-
în: Ediția nr. 1818 din 23 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului COLIND Se lasă înserarea pe-un colind Sub cer toți îngerii se-adună Prin orice suflet curge un izvor De datini și de voie bună Se cântă lerui-ler,florile dalbe Lângă bradul cu cetina bogată Împodobit cu praf de stele Și bucurie pentru lumea toată Pe umăr Moș Crăciun își duce sacul Miros de cozonaci respiri abia-abia Chiar dacă, azi, lipsește zăpada cea pufoasă O-ntreagă sărbătoare se-ntinde-n fața
COLIND de MIHAELA MIRCEA în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382200_a_383529]
-
cu Iisus răstignit. În aceeași notă de candoare molipsitoare se înscrie ,,Primăvara (2)”. De ce ,,2”, nu am înțeles. Unde-i, oare, ,,Primăvara (1)” ? Fire inocentă - ca stropii de rouă (sudoarea privighetorilor, care s-au ostenit, cântând toată noaptea), sfielnică precum dalbul ghiocel biruind mantaua de hermină a zăpezii -, Cristina Mariana Bălășoiu ne invită să zâmbim copilărește în finalul iconiței lirice titrată ,,Ciobănaș la oi am fost”, care ne duce cu gândul la spiritul versurilor lui Ioan Stan Pătraș, pictate pe crucile
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
ca de pruncă,/ din zare-n zare/ prins de infinit/ stă zămislit/ de-a cerului poruncă.// Fiecare literă-i/ un înger ce se-nchină/ ca-n ramuri verdele-cuminecare./ Arome și miresme/ din mugurii grăbiți/ împodobesc cohortele de Sfinți/ din sufletele dalbe:/ Floare lângă Floare.// Literele sfinte/ țes slova divină/ ca-n Psaltiră,/ ruga, cerul necuprins./ Sfintele oseminte/ odrăslite-n tină,/ Glia strămoșească/ pururi au aprins:/ Candelele Cerului-Grădină.// Gătite-n surâs/ și-n straiul frumos/ literele grăiesc divinul:/ Maria! N-au stat
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
de pietre, Ion Mărgineanu dorește de la un timp a-l distila, a-l muzicaliza. Re-pre-zentările magic rustice se conservă, însă încrînce-narea se fluidizează formal, trece în melopee: "Doam-ne, ai putea să-ntuneci / chiar zarul celestei plîngeri, / și oracole, s-aluneci / dalb alai de tineri îngeri, // să mă simt și eu o dată / vis nu truditorul pîntec - / naștere nevindecată / sub Jarul dintr-un descîntec. // Să îmbătrînesc pahare, / Doamne, într-un colț de Rai, / să le umple cu amare / zilele ce le mai ai
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]
-
Stoianovici - au creat o atmosferă de poveste, un spectacol antrenant de mimă, pantomimă, muzică și dans, cu caracter interactiv. Copiii însoțiți de părinți s-au bucurat și de prestația lui Booboo, îndrăgita mascotă a Iulius Mall. Moș Crăciun, „cu plete dalbe, a sosit de prin nămeți” și a scos din desaga plină de surprize cadouri dulci pentru fiecare dintre cei 59 de prichindei agendiști, care și-au dovedit talentul și istețimea, cântând sau recitând poezii. MONICA DIANA MITROI Decizie papală l
Agenda2005-52-05-general6 () [Corola-journal/Journalistic/284543_a_285872]
-
de doamna prof. Ramona Mateescu, a obținut două premii întâi, dar și un premiu special la competiția amintită, dovedindu-ne prin talentul cu care ne-au colindat că au meritat cu prisosință premiile obținute. Despre „Noapte de vis” și „Florile dalbe” ne-au cântat și membri ai organizației de tineret a Partidului România Mare. Cu talent și suflet ne-au oferit o suită de colinde interpretate instrumental și un grup de patru tineri profesioniști, costumați în Moș Crăciun, coordonați de dl
Agenda2005-52-05-general7 () [Corola-journal/Journalistic/284544_a_285873]
-
îi s-a scurs, atunci steaua se stinge: „Îmbrac?-te În doliu, frumoas? Bucovin?, Cu cipru verde-ninge antic? fruntea ta; C-acum din pleiada-?i auroas???i senin? Se stinse un luceaf?r, se stinse o lumin?, Se stinse-o dalb? stea! " (La mormântul lui Aron Pumnul) Cel ce aprinde steaua d???toare de via?? este un Înger care, desprinzându-se din l?că? ul s?u ceresc, coboar? pe p?mânt pentru a da via?? „corpului de lut" al omului
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
ca voi Și-altele mai mărunțele Cu mâner de floricele Cum îi place mândrei mele Cu miros de busuioc Tineți-o flăcăi pe loc Și strigați să m-odihnesc Sufletul mi-l prăpădesc Ia, sunați din zurgălăi: Hăi! Hăi! Iar în dalba semănătură Se făcu atâta gură. Nevestele se suflecau, Fetele navală în grâu dau, Bătrânele de șale se-ndoiau, Moșnegii din ochi făceau; Iară hoața cea de moară Când văzu atâtea cară Încărcate cu povară Puse coadă pe spinare Și plecă
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
iluministă înțelegere frățească". În acest context își trasează Anca Rădulescu excepționala hermeneutică la "}iganiada", una dintre interpretări fiind înțelegerea "țiganilor" ca alegorie, ca simbol pentru conjurați, pentru inițiați (prin misterul originii egiptene sau contrastul lumină-întuneric, înrudit cu alb-negrul simbolic al "dalbei țigănii"). Despre alte înfățișări în literatura română și în literatura de limbă germană din România scrie Raluca Rădulescu, zăbovind asupra înțelepciunii eroului lui Hasdeu (în Răzvan și Vidra), asupra descrierii modului de viață țigănesc în Șatra de Zaharia Stancu, sau
Prezicători, aurari, lăutari...- "țiganii" în literaturile Europei Centrale și de Est by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9187_a_10512]
-
N-am avut însă de ales. Am zburat în văzduhul albastru care se preschimbă uneori în cenușiu. Am iernat peste mări întinse cu apă cristalină, peste țările cu munții cei înalți îmbrăcați în haine verzi, cu câmpii mănoase împodobite cu dalbe flori și șesuri întinse, străbătute de ape curgătoare departe de voi, tocmai în zonele tropicale ale Africii, în regiunea Kilimanjaro și în altele pe care acum nu le mai rețin; dar oamenii de acolo nu erau atât de ospitalieri cum
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Cireș. Începe lecția și puștiul, cu ochii fixați pe Vasile, încearcă să învețe. Florile..., hai spune, mă, măgarule! Florile... Și mai cum? Și mai cum? repetă puștiul. Ce urmează, mă? Urmează... (privește speriat spre maică-sa). Mama, tot mamă, suflă: Dalbe. Dalbe, spune și Răducu. De ce te bagi, fă? Vrei să te cotonogesc? Nu, ziceam și eu așa... Ieși la treabă! Rămas fără apărare, Răducu se străduiește din răsputeri să învețe. Reușește performanța de a memora, fără cusur, o strofă. Scapă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Începe lecția și puștiul, cu ochii fixați pe Vasile, încearcă să învețe. Florile..., hai spune, mă, măgarule! Florile... Și mai cum? Și mai cum? repetă puștiul. Ce urmează, mă? Urmează... (privește speriat spre maică-sa). Mama, tot mamă, suflă: Dalbe. Dalbe, spune și Răducu. De ce te bagi, fă? Vrei să te cotonogesc? Nu, ziceam și eu așa... Ieși la treabă! Rămas fără apărare, Răducu se străduiește din răsputeri să învețe. Reușește performanța de a memora, fără cusur, o strofă. Scapă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
naturii este completat de simfonia albinelor culegătoare, de trilurile privighetorilor și de chemările insistente la nuntire ale păsărilor fără cuib. Și bogăția asta de mireasmă și culoare durează câteva săptămâni că, odată cu încheierea stadiului de maturizare, încep ninsorile cu petale dalbe ale florilor de cireș ce albesc zările și cărările. Cu îndreptățită mândrie oamenii locului amintesc oaspeților ori de câte ori au ocazia că aici s-a născut una dintre variantele Mioriței, că aici se află acel picior de plai și acea gură de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
deja seară. Ea împacheta umplutura de carne în frunzele de varză pregătite din timp, când aude soneria. Fiind singură, că unchiul se dusese în oraș după niște cumpărături, s-a apropiat de ușă întrebând: —Cine-i? — „Moș Crăciun cu plete dalbe A sosit de prin nămeți El aduce daruri multe Pe la fete și băieți.” Cecilia, cunoscându-i glasul lui Matei, extrem de surprinsă, deschide repede ușa și-l trage înăuntru nemailăsându l să-și termine cântarea. —Matei, băiatul meu din parc, dragul
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
Panaitescu, Valentin Gr. Chelaru, Hr. Vakarelski, Ovid Densusianu. Acesta din urmă a remarcat că "bibliografia, foarte bogată, mai ales pentru slavi, putea fi totuși dusă mai departe", că trebuia să se folosească și colindele din reviste, că originea refrenului "Florile dalbe" "e lăsată însă nelămurită". "Din punct de vedere filologic - scrie Densusianu - slavul koleda e explicat ca provenind din latinescul calandae prin intermediar românesc, călendă, ceea ce nu se poate admite, cum nici forma noastră dialectală corindă nu poate fi rezultată direct
Destinul unui cărturar by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/7954_a_9279]
-
elevi aduși de către profesorii lor, mai mult cu forța, să recite versuri. Vrem să organizăm un eveniment intim, între membrii celui mai vechi cenaclu buzoian, «Al. Sahia», plecând de la nedreptatea care i se face lui Eminescu.” Ah, iată că lumina dalbei aurori pogoară și asupra noastră! Dl. Ifrim dorește un „eveniment intim”, o întâlnire între amici. Dar atunci de ce e nevoie de ditamai Casa de Cultură a Sindicatelor și de reclamă la ziar?! O masă-două la bodega din centrul orașului ar
Eminescu la Buzău! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4946_a_6271]
-
nebunie de primăvară aprinde, printre rânduri, niște versuri altminteri sărăcuțe. Paștele schimbă bucuria liturgică pe o juisare de serbare câmpenească, pe o vână a bucuriei venite de niciunde și care contaminează fără discriminări: „Bătrâni cu fețe stinse, români cu fețe dalbe,/ Românce cu ochi negri și cu ștergare albe/ Pe iarba răsărită fac praznic la un loc,/ Iar pe-mprejur copiii se prind la luptă-n joc." Aceeași exaltare distrată, energie ineficientă, risipită cu dezordinea cu care vine, la Topârceanu. O
Două primăveri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6466_a_7791]
-
Prag amurgului ce-nspină/ Dulci odrasle prin tulpină,/ Și trimite fruct prin țară/ Zei iar apei să răsară./ Lasă, Doamne, să se vadă/ Ochiui tînăr de cascadă/ Să mă spele, să mă-mpartă/ Lacrimă de dor ce iartă/ Și mă vor dalbă chilie - /Anii lui purtați de glie./ Lasă, Doamne, să m-afume/ Curcubeu uitat de lume - / Lasă, Doamne, să mă-nspume/ Ochiul Tău de prunc prin lume” (Sub lumină se coace iertarea). Nu lipsește coarda meditativă, cu sunet intelectualizat, aforistic: „Cuvîntul care
Un poet naivist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4786_a_6111]
-
aer al locului (Lancrămul se află la o aruncătură de băț de Alba Iulia, în care domiciliază poetul în discuție): „Doamne, nu dormi niciodată,/ nici sub glie, nici sub cer/ nici pe limba-ncrucișată/ în altarul de mister./ Stai în sînge dalbă pată/ bei doar anii mei ce pier/ pe-un surîs cald de mușcată - / nici tu, brazdă, nici tu, cer” (Rudenii vegetale de veghe). Dar Ion Mărgineanu-Li nu e un cîntăreț popular. Dacă în arta plastică vorbim despre pictori naivi și
Un poet naivist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4786_a_6111]
-
uite...); probabil că explicația acestei plasări stilistice e tocmai tradiția utilizării sale în limba veche. Mai multe texte populare și culte foarte cunoscute perpetuează prestigiul literar și valoarea narativă a interjecției: „Iată, vin în cale...” (Miorița); „Iată, vin colindători” (Florile dalbe); „Iată vine-un sol de pace...” (Eminescu, Scrisoarea III) etc. Iată e, din perspectiva pragmalingvisticii, un marcator discursiv, un mijloc de focalizare, de reliefare, dar și de „indicare a probei”, de identificare a sursei unei informații. Elementele pe care le
Iată... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4805_a_6130]
-
norvegului norveagă/ și lupului ce-i trebuie cățea”, scria Dinescu într-un poem din Rimbaud negustorul (1985). Pentru ca, în acest Femeile din secolul trecut să se corijeze neinspirat: „de n-o să poți vin eu să ți-l culeg/ din golfulețul dalb și chiar pe bune/ o să-mi înfig harponul de norveg/ în chitul cufundat în goliciune.” (p. 33) Încă un neajuns: tentația libretului. (Probabil încurajată de buna ureche muzicală a poetului.) Prin comparație însă cu Șerban Foarță, ale cărui texte pentru
Amintiri din poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5792_a_7117]