160 matches
-
muncit. Proclamînd că întîlnirea cu filozoful Jacques Maritain înseamnă "primul contact cu virtutea", cinicul omagiază frumusețea morală; în mod repetat, pentru public și pentru sine, declară că este pregătit s-o urmeze. În perioadele negre, i se pare că este damnat și vede sinuciderea ca pe o eliberare. Cu un tată pe care nu l-a cunoscut, cu o mamă ușuratică și nepăsătoare, crede că aparține ramurii "blestemate" a familiei; atribuie mare importanță eredității, dovadă și un motto din Ezechiel: "Părinții
Mult chinuitul Maurice Sachs by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/6959_a_8284]
-
și masterizat de Christian Mike Sugar la CSM-Lab București. Referitor la lirica albumului, Andrei Hațegan declara: „Suntem încă niște copii, care se chinuie foarte mult să facă lucrurile să iasă cum trebuie, dar de cele mai multe ori fac numai prostii, dar... "damn!", toată lumea îi iartă, pentru că sunt cumva simpatici în stângăcia lor. Cred că asta ar fi starea generală pe care eu, cel puțin, aș vrea s-o transmită albumul. Cred că piesa 'Apple' e și cea mai reprezentativă în acest sens
Adolessons () [Corola-website/Science/322470_a_323799]
-
mai fi atât de ridicol de încântată de mine însămi. Nu sunt decât o păcătoasă împuțită. Mă rog, nu chiar împuțită!“. Doamna Bradstreet, turista, avea un păcat foarte serios pe conștiință, legat de răposatul ei soț. Uneori simțea că e damnată, alteori gândea că ar trebui să se ducă și să mărturisească totul la poliție („Oare cât or fi știind?“). Hotărî că, pentru moment, o să urmeze sfatul lui William Eastcote și o să-și pună speranța în iubire și credință. Mai făcuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
spre explorarea specificului etnic și național, a diferențelor și a defazării istorice în raport cu Occidentul. S-au pus astfel bazele unei importante direcții a cugetării social-politice românești, care a promovat ideea diferenței în defavoarea asemănării și etnocentrismul opus europenismului. Ideea de destin damnat la o muncă sisifică și cu rezultate incerte în lumea modernă este produsul captivant al dezbaterii culturale din România vreme de aproape un secol. Mai exact, din anii ’60 ai veacului al XIX-lea și până la instaurarea regimului comunist. Emil
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
mea poate fi folosită ca justificare sau luată ca o plauzibilitate terapeutică umoristică. Orice ritualizare în ceremonialul de desfășurare a unei activități, focalizarea monologului și a privirii sunt proceduri hipnotice de inducere a transei, însă nu este vorba despre a damna sugestia, ci doar modul nedeontologic de a te folosi de ea. Din păcate, nu pot decât să enunț aceste probleme - ele ar trebui să constituie obiectul unor dezbateri serioase în cadrul organizației psihologilor de acasă. Esența conflictului de atunci este actuală
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
împacă această proiecție cu nostalgia barbariei, primitivismului, elementarității și a anonimatului? În plus, cum să explici o criză de o asemenea anvergură Ă care distruge și neagă totul Ă doar prin insomniile din tinerețe? Nu e prea puțin pentru ancorarea damnată în luciferic și demonism? Și peste toate, Cioran știe să râdă. În acest caz, nu este nihilismul numai un joc de societate, care să excite gustul rafinat și decadent al francezilor? În ce mă privește, astfel de acuzații (fie ele
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
cunoscut și necunoscut; iar dacă ar trebui neapărat să aleg, aș prefera anonimatul (cred)” (II, 179). Paranteza aceasta din urmă spune mult despre ezitările lui Cioran. Disprețuiește gloria, îi găsește cauzele în golul interior, crede eventual în orgolioșii care sunt damnați și infirmi, dar în același timp nu-și poate anula cu totul obsesia celebrității, nemaisusținută, oricum, de chemarea spre faptă din tinerețe. N-are importanță faptul că îi este rușine de nevoia ascunsă de glorie. „Simpla idee că aș putea
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
William Barrett), Manfred Lucht (Henry Burgum), Ulrich Hüls (George Catcott), Gustav Burmester (John Lambert), Helmut Stange (Richard Phillips), etc.; prod. Bühnen der Hansestadt Lübeck, Norddeutscher Rundfunk, Germania Federală. În avatarurile sale victoriene, Chatterton a fost frumosul "prototip androginic al romanticului damnat", reamintind de sculptura memorială a lui E. Onslow Ford din 1894 închipuindu-l pe Percy Shelley înecat, zăcînd întins, lipsit de vlagă (Holmes 1999: 254). Atașamentul lui Chatterton față de medievalism și primitivism au devenit pietre de hotar romantice, poezia lui
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
Deal intra în orice magazin și lua de pe rafturi tot ce-și durea și cât putea căra: proprietarii degeaba alertau poliția nimeni nu-și lua răspunderea să completeze un proces de constatare cu numele conținând litera damnată. (Pe bună dreptate, damnată!) Așa că oamenii responsabili au hotărât să meargă noaptea la locuința lui R. și să-i dea foc. Chiar dacă gazdele ar scăpa cu viața, n-ar putea să semneze nici o plângere! se încurajau făptuitorii.) Însă nici planul acesta n-a izbutit
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
pace scurse la limita suportabilului. Literalmente acalmia ajunsese să-i scoată din sărite. Nevoia imperioasă de adversitate marțială i-a supt afară din letargia pacifică înspre frontul nou deschis; odată dobândită, de condiția de luptător, ca și de cea de damnat, nu e deloc ușor de scăpat. Ce s-ar întâmpla dacă, în jurul unui Pământ în curs de încălzire galopantă, s-ar aciuia cumva un inel de meteoriți refrigeratori veniți de aiurea și în stare să absoarbă excedentul termic ce ne
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
negativă, una pozitivă: Churchill, cu spiritul lui malițios, a spus despre Attlee: A modest man, who has much to be modest about. Cea pozitivă aparține unui alt fost membru marcant al Partidului Conservator, Sir Christopher Soames, ginerele lui Churchill: A damn good Prime Minister. În măsura în care sondajele de opinie sînt fiabile și credibile, următoarele date ar putea fi relevante. În decembrie 1999, canalul 4 (cultural) al postului de radio BBC comunica următoarele rezultate ale unui sondaj efectuat cu sprijinul a 20 de
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
fiului răzvrătit descensiunea. Tatăl știe că josul dezamăgește Întotdeauna pe plerontici și pe esențializații numinoși. Pentru că daca i-ar fi permis acea descensus ad inferos care este pămîntul blestemat de la Adam prințul stelar ar fi repetat angoasa unui alt erou damnat prin iubire ar fi cîntat și el aria perdantului „je suis le tenebreux, le veuf, l-inconsole, le prince a la Tour abolie, ma seule Etoile este morte, et mon luth constelle porte le soleil noir de la melancolie”. Și pentru că Tatăl
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
viitoare pare a fi supus aici unui proces de absorbție în atomul lipsei de vedere a orbului. Așadar, spectrul trecutului consumat, spectrul prezentului activ-perceput și cel al viitorului anticipat alunecă și se neantizează în prăpastia lipsei vederii la care este damnat cel orb. Aceste spectre dispar și eu nu le mai văd, nu mai îmi zăresc viața cum a fost, este sau ar mai putea fi. Pentru o supraclipă, viața mea devine o viditate, iar eu sunt orbul ce privește paradoxal
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
tranziție psihică de la soliditate la fluiditate relevă intrarea mea într-o stare ce învăluie și scufundă deplin prezența orbului asemeni unui rit sacru al apelor, asemeni unui botez cathartic. În compasiunea trăită aici, sufletul meu se revarsă spre ființa celui damnat la întuneric și îl împrejmuiește deplin aspirând la scoaterea sa din nou către suprafața existenței purificat de plaga orbirii, desprins definitiv de marasma ne-vederii. A scufunda acest orb în apele compasiunii proprii vine să însemne aici a-i conferi
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
m-a învăluit. Labirintul mă solicită întru solitudinea mea, amplificând-o. În interiorul său, mă resimt ca fiind singurul supraviețuitor al cataclismului ființei. Este ca și cum lumea a fost arsă de un astru rebel izvorât din pedeapsa divină, iar eu sunt unicul damnat la o moarte ce nu mai moare, la un declin-prăbușire ce nu se termină nicicând. Asumându-mi statutul de muribund abandonat de viață, de exilat între pereți ce îmi dictează îngustimile mersului meu stingher, conștiința mea deșertificată, secătuită de luciditate
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
este doar un abur negru, un fum al reminescenței, dar și al prevestirilor infernale, un nor încărcat de furtuni ce perforează poteci spre țărmuri demonice. Sub zodia acestui nor malefic, conștiința nocturnă non-religioasă își manifestă, adesea, tensiunile vicierii și idolatriei damnând, paradoxal, Divinitatea în numele distorsionat al acesteia, respingând, din autosuficiența fals-cunoscătoare, credința autentică ce descoperă însoțirea omului de către zeu, refuzând încrederea catarhică în transcendența reală și acceptând, în schimb, aderarea la voluptățile imanentului, aderare ce se petrece sub masca înșelătoare care
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
însumi îl construiesc dinspre prezent spre viitor, este rezultanta acțiunii radicale a liberului meu arbitru, efectul propriilor opțiuni, textul Apocalipsei indicându-mi simbolic criptat doar cum aș fi în aceste ipostazieri. Astfel, e posibil ca la acel moment să fiu damnat și expus deplin nenorocirilor deschise prin ruperea peceților. Într-un astfel de context, aș trăi plăgile teribile ale cataclismelor, conflictelor războinice interumane și maladiilor devastatoare. Și poate că aș supraviețui, privind cu ochii oboselii supreme la aleșii Divinității cum sunt
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
a ancorat pe om în primejdioasa și ispititoarea confuzie dintre libertate și viciu. Cele trei scenarii indicate de ruperea peceților apocaliptice reprezintă flageluri ce vor izbi omenirea necruțător. Desigur aș putea fi răpus, ca insignifiant membru al ei, drept om damnat printre oamenii damnați. Aș putea fi victima unui cataclism sau a unui conflict militar devastator ori a unei pandemii incontrolabile. Voi presupune, totuși, că am supraviețuit tuturor acestor grozăvii de sfârșit al omenirii și că mă voi afla în continuare
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
nu este cu putință decât din interiorul acesteia fiind un demers de liberă alegere lăuntrică. O astfel de realitate a sufletului uman stă la baza a ceea ce poate prea ușor și într-un mod lipsit de adâncime reflexivă este adesea damnat atunci când se spune că dragostea e oarbă. Printr-o astfel de acuzație se dorește indicarea faptului că sentimentul iubirii nu ține cont de nici un context, nu ia în calcul nici o împrejurare, nu se raportează la un fond, la o circumstanță
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
îndeamnă la meditație asupra deșertăciunii vieții. Căruța cu fân înfățișează scena care se desfășoară în jurul figurilor din căruță, cufundate în jocuri amoroase. O mulțime de monștri hibrizi tocmai trage căruța spre infern. Pentru plăcerea de o clipă, amanții vor fi damnați să repete la nesfârșit păcatul originar al lui Adam și Eva. În dreapta amorezilor, sub făptură stranie, pictată „en grisaille”, se află diavolul; singur îngerul, îngenunchiat la stânga, îl observă pe Mântuitorul care își arată rănile, înconjurat de nori aurii. În Infern
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
răstignit un pom. O răstignire infinită toate cărțile vremurilor. Je sčme ŕ tout vent. Hélas, mes chers livres Larousse! Din viclenele tomuri, nu bate nici un vînt. Ele atrag, aspiră, se-nvăluie în cețoase fronturi centripete. Cei ce nu le rezistă sînt damnați să coboare în arenele bibliotecilor, unde vorba te duce, seduce, e agresivă, provocatoare, persuasivă, ademenitoare. Fascinantă. Orice bibliotecă e o istorie a cărții; în orice bibliotecă e măcar o Istorie a cărții. Cea pe care o am de cîtva timp
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
69, 104, 130-133 râs - Antiphon 94-95; Democrit 69-70, 258-259, 298; Epicur 181, 218; Lucrețiu 258-259, 284 simțuri - nobile și josnice 27, 106-108, 121; vectori ai certitudinii 65, 119, 185, 193, 209, 259-260, 270-271 suflet - și artă 202; constituire 60-61, 208; damnat 177; fermitate 66; instanță materială 61-62, 65, 88, 173, 186, 209; liniște 64, 66, 87, 182, 196-197, 203, 247; loc 61-62, 186, 263; medicație 88, 174, 182; metempsihoză 72, 187-188, 275; metensomatoză 36, 72, 187-188, 275; muritor 274; nemuritor 13
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Aristotel: a[rcein eijkov~ (Euripide, Ifigenia În Aulis, 1400 eijko;~ a[rcein). Aelianus, Varia historia, 7, 39 a conservat trei versuri din finalul autentic al Ifigeniei În Aulis a lui Euripide. Din literatura latină: Cicero: quin (Plaut, Trin., 705 qui); damna pere gre rediens semper secum cogitet (Terențiu, Phorm., 243 damna exilia peregre rediens semper cogitet). Aulus Gellius: dies (Vergiliu, Georgicele, I 208 die); ore (Cicero, Phil., II 77 capite); enim mortalia (Lucre țiu II 1153 e immortalia). Între lecțiunile eronate
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
a[rcein). Aelianus, Varia historia, 7, 39 a conservat trei versuri din finalul autentic al Ifigeniei În Aulis a lui Euripide. Din literatura latină: Cicero: quin (Plaut, Trin., 705 qui); damna pere gre rediens semper secum cogitet (Terențiu, Phorm., 243 damna exilia peregre rediens semper cogitet). Aulus Gellius: dies (Vergiliu, Georgicele, I 208 die); ore (Cicero, Phil., II 77 capite); enim mortalia (Lucre țiu II 1153 e immortalia). Între lecțiunile eronate din tradiția directă merită menționate aparte cele datorate scăpărilor de
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
A se vedea De peccatorum meritis et remissione, I, 20, 21, 28; Epistola 186, 27. Detalii în acest sens oferă și Philip Schaff, op. cit., p. 482. Totuși, nu putem spune despre copiii mici sau nou-născuții care mor nebotezați că sunt damnați. Ei rămân la mila lui Dumnezeu. Părintele Profesor de vrednică amintire și pomenire - Constantin Galeriu - mărturisea la una din conferințele sale susținute la Iași că noi îndrăznim a crede că acești copii ai noștri care mor nebotezați ar beneficia de
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]