311 matches
-
opțiuni: ...și m-au speriat și cântările și le trec sub tăcere. (Legi riguroase) Mișcarea retractilă a poeziei conduce spre descoperirea sâmburelui plin de conținut al tăcerii. CUPRINS Scena și textul ca spații de siguranță 5 I . Între cabotinism și damnare 13 II. Teatrul ca parabolă gestuală 36 III. Paiața salvează iluzia 71 IV. Mișcarea retractilă a poeziei 115 Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Strada Pictorului nr. 14 (Ateneul Tătărași), cod 700320, Iași, tel./fax. 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com PRINTED IN
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
depășită. Mișcarea împovărătoarei materii poetice e fatalmente centrifugală. Natura ca atare, proprie poeziei "naive" cedează în favoarea celei dislocate, proprie ramificațiilor insațiabile ale poeziei "sentimentale". Aidoma acelei limbi de balaur infernal din frescele vechilor noastre mînăstiri, apare o fîșie a teritoriului damnării umplută de obiecte derizorii și de mici vietăți ce semnalizează stihia supremă a morții: "dintr-o dată o accelerare a omenescului / țărmul deschide gura larg și trimite o limbă de pămînt / ce taie orașul acvatic în două / secționînd apa ca pe
Între natură și artificiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7222_a_8547]
-
cărți, în care oricine poate să recunoască deriva actualei lumi, pericolele care o pândesc, dar și un pol superior, situat undeva departe, inaccesibil nouă, celor obișnuiți. Sentimentul este o cultură asimilată De unde vine acest sentiment acut al singurătății, ratării, declasării, damnării, zădărniciei, mutilării și monstruosului, care te-a scos la sinucigașul tău roman Mut și la personajele cele mai bine realizate din Noaptea lui Iuda, cuplul de ziariști, "alcoolici și sterpi", Paul Samsonov și Cornelia Cherulescu? Ascunzi vreun teribil secret de
Dan Stanca - "Adevărata miză a cărților mele este erosul, nu logosul" by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/8705_a_10030]
-
regim. Wielser procedează în mod similar făcînd din niște dizidenți, o serie de oameni onorabili ai regimului, cu preocupări benigne. Minciuna este un straniu liant al acestor existențe, o pia fraus pentru securistul reconvertit, așa cum adevărul poartă uneori marca (con)damnării. Minunată este scena întîlnirii neprogramate, într-un bar, dintre Wiesler în rolul publicului și actriță. Dialogul lor plin de un straniu echivoc dă posibilitatea agentului de a o convinge să renunțe la minciună, la relația cu ministrul. Publicul, alias agent
Sonată pentru oameni buni by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9779_a_11104]
-
greu să ne răscumpărăm..." (Regele Marc și rîul Iza). Sublim "prizonier", "ostatic" de lux al limbajului, Șerban Foarță își ia revanșa lucrîndu-l aidoma unui orfevru fantast, nesățios de insolite forme, îmbătat de mirajul proteiform al produselor d-sale. Prețiozitatea semnifică damnarea sa, dublată de voluptate. Dedat jocurilor verbale infinite, unei cascade de aliterații, omonimii, omofonii, de amețitoare acrobații fonic-semantice, poetul își identifică o imanență dureroasă prin însăși limita conținută în orice postură stilistică asumată. Frenezia cu care operează în direcție manieristă
Dureroasa caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9052_a_10377]
-
peisaj de o frumusețe melancolică, relegînd cu tradiția tarkovskiană a tăcerilor prelungite și a spațiului care vorbește în locul personajelor aflate într-o relație aproape simbiotică cu acesta. Fiecare act dobîndește greutatea aproape mistică a unei irecuperabile fericiri, a unei perpetue damnări. Frumusețea locurilor și inocența copilăriei creează fundalul unei suferințe absolute, dostoievskiene, care așteaptă o incertă alinare. Celor nouă lungmetraje aflate în competiție li s-au adăugat două medalioane, filmul lui Cristi Mungiu, 4, 3, 2 și două filme ale lui
Anonimul român între Dunăre și Mare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9339_a_10664]
-
suplicii, producîndu-le într-o nesleită inventivitate și ricanînd la ivirea lor, autorul inversează relația curentă dintre real și iluzoriu. Pe cînd la modul uzual ultimul termen este idealizant, izbăvitor, sub pana d-sale el devine malefic, o marcă terifiantă a damnării. Dezidealizarea pe care o practică e atît de vehementă încît criteriul la care recurge e un Urît esențializat, un Rău distilat care aproximează o simetrie cu Frumosul cathartic, cu beatitudinea mîntuitoare. Posibilul romantism inițial se înverșunează într-un anti-romantism ce
Întuneric moral by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9493_a_10818]
-
ceea ce presupunem aci a fi intenție auctorială și cu contextul în care se află ființa. în viziunea lui Gabriel Chifu, realul e frămîntat, mobil, de-o negativitate prolifică în care citim neapărat și propriul d-sale dinamism productiv în registrul damnării. Urbea ce-l adăpostește apare derutant fantastă, creatoare de confuzii, contaminată de-o metafizică bolnavă: "acesta e orașul meu, numai al meu./ casele, transparente, nu au uși/ iar în fiecare dintre ele mă zăresc pe mine însumi./ merg pe străzi
Un afectiv cerebral by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9632_a_10957]
-
alcătuirea universală, o îndreaptă spre "lucrurile mici" în care se răsfrînge splendoarea obiectivă a lumii. Lucrurile mici" au un rol expiator, întrucît ne pun în contact cu totalitatea, dizolvînd grandoarea secundă, artificioasă a subiectului ce-și compensează inadecvarea prin retorica damnării. "Nivelarea" funcționează precum o antidamnare. Constanța Buzea evocă un existențial redus la domesticitate, cu un calm pictural care nu ignoră "trecerea șarpelui", "otrava" durerii de-a fi, ci doar le anesteziază: "formele mici ale muzicii// toate sunt neieșite din fire
Relația între mic și mare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9747_a_11072]
-
scenografilor. Uși aurite pentru vodevilurile burgheze, uși masive pentru interioarele ibseniene, uși fără cheie pentru Cehov, uși dezarticulate pentru Strindberg, uși secrete pentru Hugo, uși discrete pentru Marivaux, uși Închise pentru Racine, uși deschise pentru Moliere ...Uși, uși...Ușa este damnarea scenografului” (137). Fac o paranteză: un spectacol pe care l-am realizat la Teatrul Luceafărul din Chișinău, miza pe masivitatea și zgomotul ușilor foaierului instituției: mi-au plăcut atît de mult, Încît am mutat scena, În foaier. Ușile acelea aveau
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
al evlaviei, se socotea un om chiar credincios și nu se știa că păcătuise chiar greu, de multe ori, în viață. Mai mult, cunoscând, după cum am mai spus, învățătura creștină, el știa limpede ce le așteaptă pe sufletele sinucigașilor: temuta damnare eternă! Însă acesta deloc nu era de condamnat, căci el nu-și dorea altceva, decât un singur lucru: căutarea absolutului și aflarea lui, care, de altfel, constituia rostul pentru care lupta, dar cu ce preț se putea obține... Totuși, el
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
de la piept. Vâră mâna ca să caute cartonașul. Îl ține cu două degete și începe să citească. Cartonașul e așa de mânjit, că-l șterge cu fața de masă și începe că citească din nou. Sună puternic și plin. Este sunetul damnării. Privirea îmi alunecă și lumea se încețoșează într-un cenușiu neclar. Mușchii mi se înmoaie și mi se lungesc. Dau ochii peste cap și genunchii încep să mi se taie. Așa e când mori. Când ești mântuit. Dar a ucide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
și dorința de a-l întâlni după 31 de ani de când fugise fraudulos în Franța, o durea Franța cu Parisul ei frumos, o durea dorul, de ce e făcută dorința din durere, pentru că începe cu aceeași literă în limba română, dăruire, damnare, demascare, deturnare, dezavuare, despărțire, în alte țări ele vorbind pe limba durerii acelor țări, dar aici e pictograma celor arătate cu o secundă, un pas sau un vis, iar în urmă, pe verso, aceeași pictogramă, nu cumva această carte e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
modificare de proporții a valorilor tradițional-creștine, în sensul unei repăgânizări profunde, plecând de la raportul de forță masculin-feminin și reutilizând fără complexe acel „fond secret” al memoriei creștine, refulat cu violență de Tradiția oficială sub eticheta „erezii”. 2. Iuda Iscariotul între damnare și mântuire. Portrete ale celui de-al doisprezecelea ucenic de-a lungul istorieitc "2. Iuda Iscariotul între damnare Și mântuire. Portrete ale celui de‑al doisprezecelea ucenic de‑a lungul istoriei" Il se peut que dans tout traître il y
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
reutilizând fără complexe acel „fond secret” al memoriei creștine, refulat cu violență de Tradiția oficială sub eticheta „erezii”. 2. Iuda Iscariotul între damnare și mântuire. Portrete ale celui de-al doisprezecelea ucenic de-a lungul istorieitc "2. Iuda Iscariotul între damnare Și mântuire. Portrete ale celui de‑al doisprezecelea ucenic de‑a lungul istoriei" Il se peut que dans tout traître il y ait une soif d’opprobre, et que le choix qu’il fait d’un mode de trahison dépende
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
reînvia sufletește. Păcatul veșnic atrage automat după sine condamnarea veșnică. Păcat veșnic, adică imposibilitate de a mai reveni asupra deciziei tale, de a te mai reconecta la sursa vieții. Se rupe circuitul economiei mântuirii: păcat-convertire-iertare-înviere. Păcatul face pereche doar cu damnarea, ambele fiind înscrise în veșnicia morții. Luca „Feriți-vă de aluatul fariseilor care este fățărnicia (hypokrisis)”, spune Isus. Luca nu acordă prea multă atenție logion-ului nostru. Acesta pare cumva lipit. Pasajul referitor la vindecarea mutului apare în capitolul 11, foarte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
că ne simțim bine împreună”, vorba unui amic filozof. Interviu realizat de Sebastian Maxim (apărut în Idei în dialog, 2004) Cuprinstc "Cuprins" Notă preliminară 5 1. Maria Magdalena de la Dan Brown la evanghelii și retur 7 2. Iuda Iscariotul între damnare și mântuire. Portrete ale celui de-al doisprezecelea ucenic de-a lungul istoriei 43 3. Păcatul împotriva Duhului Sfânt: incursiune biblică și patristică 99 4. Ce pierdem ignorând literatura apocrifă? 123 5. Călătorii apocaliptice în jurul insulei Patmos 141 6. Mitul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
al evlaviei, se socotea un om chiar credincios și nu se știa că păcătuise chiar greu, de multe ori, în viață. Mai mult, cunoscând, după cum am mai spus, învățătura creștină, el știa limpede ce le așteaptă pe sufletele sinucigașilor: temuta damnare eternă! Însă acesta deloc nu era de condamnat, căci el nu-și dorea altceva, decât un singur lucru: căutarea absolutului și aflarea lui, care, de altfel, constituia rostul pentru care lupta, dar cu ce preț se putea obține... Totuși, el
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
văd dar în ele, vai, nu se mai poate să cad... * nimbul meu spălat cu lacrimi uscat de soare mă-ncunună și mă doare ca o sfîntă zămislire din planeta cu iubire Te-am purtat prin timp și tină o damnare la lumină!... Poezie pe pîine și șorțul bunicii rămas din deceniul trecut atărnat de speteaza scaunului din bucătărie N-aș fi putut imita vocea unei ciori dacă n-aș fi fost îndrăgostit de ea. Prin mimesis se-nvață Poezie pe
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7835_a_9160]
-
l-au ajutat în documentare - colegi, profesori, redactori -, lista lor trece și pe pagina următoare. Iar motto-ul, din Virginia Woolf, ne produce primul frison: " Și-a pierdut orice speranță în paradis, dar se agață de speranța mai vastă a damnării eterne". Altfel, istoria fricii pornește de la Adam, ca prim sentiment după comiterea păcatului, când se decoperă gol. Era judicios să se înceapă cu el. Tematica? Această carte este despre frică, mai cu seamă ca parte a politicii moderne. Prin frică
Frica albastră vs frica politică by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7308_a_8633]
-
care hrănește esența medievală a iubirii. Iubirea creștină se desfășoară pe un tărîm al înfrînării. Cum singurul scop al iubirii trebuie să fie zămislirea urmașilor, condiția ei obligatorie este căsătoria. Fără pecetea unei legături conjugale, iubirea e păcat aducător de damnare. Dar chiar și înlăuntrul cadrului matrimonial, restricțiile sînt atît de numeroase încît perechile dornice să respecte întocmai învățătura creștină nu pot să se atingă decît 93 de zile pe an, restul zilelor fîind destinate întăririi credinței. Și cum iubirea trupească
Între cavaleri și trubaduri by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7469_a_8794]
-
pentru el și pentru acest fiu naiv. Este contesa o victimă a unei prea mari iubiri? Ca și Francis Ford Coppola în Dracula (1992), Julie Delpy scoate din monstru o figură romantică; în cazul lui Vlad Țepeș transformat în vampir, damnarea venea din sinuciderea soției care atrage după sine contractul demonic, iar la contesa care-și vampirizează victimele din dragostea trădată. Cronicarul și totodată amantul care-i vizitează mormântul modest statuează aceast rol simultan al contesei, de călău și victimă. Vinovăția
Gore: pasiune și omor by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5905_a_7230]
-
palavragii mînați de interese financiare, de unde și refuzul lui Nae de a lua vreodată cuvîntul în Parlament. A treia însușire ține de credința că istoria e o peliculă prea superficială pentru a avea vreo influență asupra destinului omului, mîntuirea sau damnarea lui hotărîndu-se după criterii ominoase, de a căror iconomie noi nu știm nimic. „Istoria se face singură, adică o face Dumnezeu.” Tocmai de aceea istoria românilor, care este un cimitir de posibilități pierdute, nu trebuie să ne amărească. Miza istoriei
Condotierul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4855_a_6180]
-
elocvent. Problematizarea acestui personaj feminin constituie, de fapt, singura tensiune reală a filmului alcătuit din quiproquo-uri și scene de suspans specifice filmelor cu spionaj, dar fără miză. Dacă insistăm să căutăm una, ea ar fi Kamila, salvarea ei sau damnarea ei. Regizorul a înclinat balanța spre o soteriologie de uz catehetic. Kamila nu poate fi izbăvită complet fără pedepsirea ei și implicit fără pedepsirea lui Roman, iar pedeapsa acestuia mi-a amintit de Monsieur Klein (1976) al lui Joseph Losey
Secera și trandafirii by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5261_a_6586]
-
Pe măsură ce o populație crede mai mult în Iad, cu atât mai puțină corupție există, iar economia țării este mai prosperă. Este interesant faptul că nu este suficientă credința în Dumnezeu și că este nevoie ca oamenii să se teamă de damnarea eternă pentru a munci cu spor pentru un viitor mai bun pentru toată lumea, nu doar pentru propria persoană. 2. Psihopații Este, desigur, foarte greu și stresant să fii directorul executiv al unei companii și să știi că fiecare decizie pe
5 lucruri ciudate care controlează economia mondială () [Corola-journal/Journalistic/52975_a_54300]