169 matches
-
eu și tu, în același poem Luceafărul, intră în alte raporturi semantice; eu (mi) stă pentru substantivul luceafăr, iar tu, pentru sintagma nominală fata de împărat: „Eu sunt luceafărul de sus,/ Iar tu să-mi fii mireasă.” (Ibidem) În versurile „Danțul, muzica pădurea,/ Pe acestea le-ndrăgii.” (Ibidem, p. 102) conținutul semantic al pronumelor acestea și le este mediat de planul semantic al substantivelor pe care le reiau sintetic: danțul, muzica, pădurea. Desfășurarea raportului semantic între coordonatele situației de comunicare determină
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de sus,/ Iar tu să-mi fii mireasă.” (Ibidem) În versurile „Danțul, muzica pădurea,/ Pe acestea le-ndrăgii.” (Ibidem, p. 102) conținutul semantic al pronumelor acestea și le este mediat de planul semantic al substantivelor pe care le reiau sintetic: danțul, muzica, pădurea. Desfășurarea raportului semantic între coordonatele situației de comunicare determină și specificul constantei semantice a pronumelor: suprapunerea, la unele pronume, până la confundare, a sensului lexical cu sensul gramatical sau numai cu unele categorii de sensuri gramaticale. Sensul lexical al
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
grade și moduri diferite în planul semantic al unui substantiv introdus mai târziu în linearitatea textului: „Acesta este fratele meu.”, sau poate funcționa anaforic, reluând, cel mai adesea prin pronominalizare, substantive, sintagme nominale sau sintagme propoziționale exprimate deja în text: „Danțul, muzica, pădurea,/ Pe acestea le-ndrăgii.” (M. Eminescu, I, p. 102) În funcție de cei doi termeni ai corelației, pronumele demonstrativ se organizează în două prime subclase: • pronume demonstrativ de apropiere: acesta • pronume demonstrativ de depărtare: acela Pronumele demonstrativ de apropiere situează
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
întâi/ Ce mi-a răpi chiar piatra ce-oi pune-o căpătâi.” (Ibidem, I, p. 115) și poziția de determinant. Ca determinant dezvoltă toate funcțiile substantivului, cu excepția celor rezultând dintr-o relație de dublă dependență: • complement (direct, indirect, de agent): „Danțul, muzica, pădurea, pe acestea le-ndrăgii” (Ibidem, p. 102), „Ș-aceluia, Părinte, să-i dai coroană scumpă,/Ce-o să amuțe cânii...” (Ibidem, p. 116); • complement corelativ (de excepție, sociativ, cumulativ):„Surtucul lui, pe lângă acestea, era mai mult urzeală decât bătătură
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
morfem de acuzativ (al substantivelor și pronumelor înscrise în genul personal, al pronumelor demonstrative sau al substantivelor + uman în anumite condiții sintactice): „Gloria-i închipuirea ce o mie de neghiobi Idolul lor închină, numind mare pe-un pitic.” (M. Eminescu) „Danțul, muzica, pădurea / Pe acestea le-ndrăgii.” (M. Eminescu) 3. marcă a funcției sintactice de complement direct (realizată și propozițional), aparținând genului personal (și concomitent morfem de acuzativ al pronumelui relativ): „Să binecuvânteze pe cel ce mă împilă.” (M. Eminescu) 4
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în marcă numai dacă este întrebuințată concomitent, în aceleași poziții, cu adverbele și, nici sau dacă este substituibilă cu o conjuncție specifică: „Căci nimic în această cetate n-avea umbră, nici zidurile, nici copacii, nici oamenii.” (O. Paler, Galilei, 17), „Danțul, muzica, șșiț pădurea, Pe acestea le-ndrăgii.” (M. Eminescu, I, 102) Relația de coordonare copulativătc "Rela]ia de coordonare copulativ\" - poate fi mascată prin: • construcții gerunziale; în enunțul: „Nu se mai afla în viață la 16 decembrie 1798 și ar
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
determinare a condițiilor de producție a unei secvențe discursive de referință; CF (FRD) = planul de determinare a condițiilor de formare a unui proces discursiv în mijlocul unei formațiuni discursive de referință, cu caracteristici din domeniul memoriei, actualității și anticipației {DMem, DAct, DAnț}. Forma propusă de Jean-Jacques Courtine (1981: 58) pentru un corpus discursiv va avea următoarea formulă: CD = cp (sdr) o CF (FDR) {DMem, DAct, DAnț} În urma unei atente analize a acestei scheme, putem observa următoarele două aspecte: * Terminologia folosită de Courtine
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
în mijlocul unei formațiuni discursive de referință, cu caracteristici din domeniul memoriei, actualității și anticipației {DMem, DAct, DAnț}. Forma propusă de Jean-Jacques Courtine (1981: 58) pentru un corpus discursiv va avea următoarea formulă: CD = cp (sdr) o CF (FDR) {DMem, DAct, DAnț} În urma unei atente analize a acestei scheme, putem observa următoarele două aspecte: * Terminologia folosită de Courtine provine în mare parte de la Michel Foucault ([1969] 1999: 48), pentru care formațiunea discursiva "reprezintă o regularitate (ordine, corelații, poziții, funcționari și transformări) între
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
pe care o propunem este, de fapt, o combinare a teoriilor semantice ale lui Jean-Jacques Courtine (1981) și Bernard Pottier (1992). Vom porni de la forma generală a corpusului discursiv, propusă de Courtine: CD = cp (sdr) o CF (FDR) {DMem, DAct, DAnț} Cele două tipuri de discursuri din anul 1996 (Anexă 1) vor fi analizate luându-se în considerație cele două planuri care vor fi prezentate în detaliu, după cum urmează: 1. PLANUL 1 = cp (sdr) = planul de determinare a condițiilor de producție
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
the production conditions of a reference discursive sequence. FC (RDF) = the plane of determination of the formation conditions of a discursive process within a reference discursive formation which hâș characteristics în the domain of memory, actuality and anticipation {DMem, DAct, DAnț}. Jean-Jacques Courtine (1981: 58) suggests that any discursive corpus will have the following formulă: DC = pc (rds) o FC (RDF) {DMem, DAct, DAnț}. A thorough analysis of this formulă reveals two aspects: the terminology used by Courtine mainly belongs to
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
a reference discursive formation which hâș characteristics în the domain of memory, actuality and anticipation {DMem, DAct, DAnț}. Jean-Jacques Courtine (1981: 58) suggests that any discursive corpus will have the following formulă: DC = pc (rds) o FC (RDF) {DMem, DAct, DAnț}. A thorough analysis of this formulă reveals two aspects: the terminology used by Courtine mainly belongs to that of Michel Foucault ([1969] 1972: 48), for whom discursive formation "can define a regularity (an order, correlations, positions and functionings, transformations) [...] between
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
pentru a putea fi citit „fără oboseală, de la început până la sfârșit”. Cum prin vocație și prin profesiune și-a dedicat viața copiilor, și alte tipărituri se fixează în acest perimetru: La noi în sat! Teatru de copii cu cântece și danțuri naționale (1916), Răducu și Nușa la țară (1933). În 1924 are chiar inițiativa înființării unei colecții destinate scrierilor pentru copii și tineret, „Biblioteca «Laura Vampa»”, eșuată însă după numărul inaugural, Ce mai învățăm la școală? Oropsiții, asigurat tot prin strădania
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290421_a_291750]
-
școlar” cu titlul Reîntoarcerea, dar fără indicarea autorului, ar fi putut de asemenea să-i aparțină. SCRIERI: Nou!, pref. autoarei, București, 1895; ed. 2, București, 1896; Cronici feminine, București, 1905; La noi în sat! Teatru de copii cu cântece și danțuri naționale, București, 1916; Ce mai învățăm la școală? Oropsiții, București, 1924; Din lumea celor mici, București, f.a.; Răducu și Nușa la țară, București, [1933]. Repere bibliografice: H. [H. Sanielevici], „Nou!”, „Adevărul ilustrat”, 1895, 14; D. A. Sturdza, Concursul premielor, T, 1896
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290421_a_291750]
-
loc cu cea mai mare ușurință cuvintelor rare și metaforelor -, așa cum și imitația de formă narativă e mai maiestuoasă decât celelalte feluri de poezie. Metrul iambic, în schimb, și tetrametrul trohaic exprimă mișcarea, din care pricină unul e potrivit pentru danț, iar altul pentru acțiune. Cu atât mai nelalocul lui ar fi cine s-ar apuca să amestece toate soiurile acestea de versuri, ca Hairemon"103. Acel nelalocul lui atât de condamnat de Aristotel, care desemna de fapt spargerea ordinii instituite
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
peste capul vînzătorului de castane. Și cuvintele cu intestinele desfăcute aleargă prin forburg Înlănțuindu-se În jazzul frazelor vertiginoase. Literatura nu mai prinde rugină ca fructele toamna, nu mai supurează la intervale ca un flegmon, „ci pneu rostogolit vulcanizare În danțul cetăților se prăvălește. Automobil autocamion cazan imens manometru catran toate s-au revărsat tumultuos peste pînzele vindecate de imbecilizare”. Iar mai departe: „Rupte toate cortinele, să ne lăsăm invadați de stradă, de cetăți, de noi”. Cum se vede, termenii care
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
pot fi schimbați Între ei, transmițînd În egală măsură voința de a surprinde, printr-o febrilă implicare, pulsul vital al epocii: „sensibilitățile tari”, „ascuțișul senzației”, „viața carburator Încins”, „prăvălirea”, „revărsarea”, „jazzul frazelor vertiginoase” și, pe de altă parte, „acrobatismul”, „jocul”, „danțul cetăților” sugerează o stare de spirit mai generală, concordantă cu energetismul vieții moderne, dar și anunță ceva din universul imaginar al noii arte, particularizat sub semnul ludicului spectacular. Oricum, capacitatea de entuziasmare a lui Voronca este, de la Început, deplin solicitată
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
spectacular elemente dintre cele mai diverse, situate sub semnul duminicii, al sărbătorii: Duminică duminică e o bomboană de mentă, E Dumnezeu În menagerie, amin glasul lămpilor, Trece cavalerul cu turnul Eiffel la butonieră, În flori de cupru inima, ca buruieni danțul ținutului, Cerul (gurii) biliard, Ce afișe sunt mările din sud. De cele mai multe ori, mărcile propriu-zis spectaculare se integrează cu drepturi egale de sugestie printre alte elemente, de felul celor deja menționate, În ordinea mai generală a reprezentărilor unei lumi ce-
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
fluturînd mantie sîngele. Minutele sună, izbesc treptele trupului ca mărgelele — cu o variațiune În XVIII: „toreador anotimpul prinde În goană coamele furtunei”. În alte registre spectaculare e aproximată metaforic o stare sufletească asemănătoare: „Sună țambalele vântului și dansatoarea sîngelui Începe danțul cuțitelor”; sau: „Visul flux reflux al gîndului / Atingere În zvonul balului de rochia dansatoarei / Împletește o beteală din vînturile bolnave...” O scenă trubadurescă poate fi la fel de bine tiparul imaginativ În care apare turnat un peisaj, ca În poemul XIII din
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
sau mitologică, ezoterismul imprimă un aer livresc poemelor. Imagistica sculpturală, cultul formelor fixe, versificația sonoră, impecabilă, trimit la parnasianism, de care O. se distanțează totuși prin accentul liric imprimat versului, expresie a eului „avid de reurcare”, dar și printr-un „danț pe-abise”: „Tu vei danța în negrul șir/ Pe drumul spre metamorfoze” (Flori de sânge). Visare, spleen, arome producând extazul, simboluri, analogii atestă și influența simbolistă (Vibrațiuni,Yahtul negru). Printr-o ușoară notă parodică la adresa propriei figurații simboliste, O. îl anunță
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288502_a_289831]
-
Ionică, tu, copil de moț, să dănțuiești pe suferința ta?! Ionică s-a roșit cât era de blond, s-a desprins din lanțul încântării ușoare și, puțin încurcat, s-a tras deoparte cu capul în jos, până s-a terminat danțul. Știam că această întâmplare îl va urmări toată viața, ca un act de trezvie, cum spun Sfinții Părinți, ca nu cumva lenevind sau desfătându-ne în cele lumești să uităm că diavolul nu doarme. Oarecine ar putea zice: „Ce bine
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
casa soțietății. Se va alege un număr pînă la cinci copile cu prințipuri bune de moral și cu dispoziții la muzică, și învățăturile ce li se vor da în pension vor fi limba rumânească și franțozească, declamația, muzica vocală și danțul. Cîți din părinți vor dori ca fiicele dumnealor să urmeze aceste învățături folositoare și pe urmă să le hotărască de artiste, să binevoiască a se îndrepta asemenea la redactoriu de dimineață pînă la prînz, de unde vor fi povățuiți către d.
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
acte melée de danses persoanele Otto, photographe dl. G. Magheru Lorens, son domestique 81 dl. Kyrițescu Lupesco, directeur de theatre dl. Freval Camila, cameriste d-na Albina di Rhona În timpul piesei d-na Albina di Rhona va executa fermecarea șerpilor Danț egiptian Cu costum național de Harem, executat pentru prima oară înaintea M.S. Sultanului și Viceregelui din Egipet. gura căscată Canțonetă comică de domnul Alecsandri executată de dl. Comino. Spectacolul se va fini cu un tată în încurcături Comedie en un
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
exécute en langue Française et Roumaine Morcovesco, deputat d-nul G. Magheru Gurguță, fiul său practicant la minister. Michaelescu Charlota Duval, dănțuitoare d-ra Albina di Rhona Lisette, camerista d-ra Georgesco În cursul piesei d-șoara Albina di Rhona va executa următoarele danțuri: parodie-polca highland-fling Dans național scoțian executat în costum național bucureștiul în 1871 103 81. Servitorul său (fr.). pas de deux comic Executat de d-șoara Albina di Rhona și domnu G. Magheru preciurile locuriloru O lojă, 3 galbeni; stal I, 4
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
taxele comunale erau din ce în ce mai mari. Astăzi, deși Târgul Moșilor este încă și mai departe de tradiție, cel puțin este în mare progres, și moral, și material.94 tragerea la semn Poporul român a fost întotdeauna un popor iubitor de sporturi. Danțurile naționale atât de numeroase, jocurile, precum oina, poarca și altele, vânătoarea, întrecerile călări etc. sunt atâtea dovezi că românul are mari aptitudini pentru aplicările sportive. În București, o veche tradiție făcea ca în ziua de Sf. Toader să se facă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
jos, pe iarbă, fie pe haine ori fuste așternute. Și veselia era pretutindeni. Unii de-abia începeau, alții erau în toi, alții chiar făcuți. Câte unul sau doi lăutari scârțâiau și oftau în ahturi desperate cântecele populare ale epocii. Apoi danțuri; femei aprinse de băutură și cu poalele suflecate se prindeau în hore ori în brâuri. Și tot astfel până ce începea să se însereze. addenda 399 3. Circul Kremsler a ars la începutul lunii ianuarie 1882 (v. cap. Anul 1882 în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]