1,814 matches
-
reevaluam” experiențele, trăirile, durerile de odinioară și ne denaturam amintirile. ” (Mircea Morariu, „Pentru neuitare”, http://adevarul.ro/cultură/teatru/pentru-neuitare-1 525d6999c7b855ff563e9c2e/index.html) Cei ce nu uită... În distribuție: Andreea Gabor, Alină Leonte, Mirela Lupu, Anca Sigmirean, Angela Tanko, Anda Tămășanu, Dania Tinca, Denișa Vlad, Ion Abrudan, Șerban Borda, Ciprian Ciuciu, Tiberiu Covaci, Andrei Fazecaș, Andrei Gliga, Sorin Ionescu, Igor Lungu, Sebastian Lupu, Eugen Neag, Ion Ruscuț, Alexandru Rusu, Emil Sauciuc, Alin Stanciu, Radu Tudor, Răzvan Vicoveanu Orchestră: Petru Popa, Dumitru Negrean
IN CURAND, PREMIERA TEATRALA LA TVR 2 si TVR HD – „CEI CE NU UITA”, un spectacol de Gavriil Pinte by http://revistaderecenzii.ro/8325/ [Corola-blog/BlogPost/339402_a_340731]
-
noul domn s-a grăbit să câștige de partea sa Biserica, acordând numeroase scutiri fiscale mănăstirilor, aceasta devenind, la rândul ei, unul dintre susținătorii principali ai domnului. Dragostea domnitorului pentru lăcașurile sfinte se va vedea și din faptul că majoritatea daniilor acestuia, 87 din totalul de 116, se adresează unor biserici și mănăstiri, dar și din aceea că Matei Basarab a ctitorit nu mai puțin de 30 de lăcașuri, în cea mai mare parte din temelie, la care se adaugă alte
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1401909217.html [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
noiembrie 1659), în urma invaziei turco-tătare din anul 1658, când mormântul voievodului a fost profanat 7). Grija deosebită a voievodului Matei Basarab față de Mănăstirea Arnota se vede și din numeroasele privilegii acordate acestei mănăstiri, în calitate de ctitor al ei, acestea constând în danii și scutiri de dări. Astfel, printr-un hrisov din anul 1638, Matei Basarab hotărăște ca Arnota să fie miluită cu „vinericiul din satul Costești tot și din satul Bărbăteștii, tot pârposul din Costești și din Bărbătești, de preste toate hotarele
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1401909217.html [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
domniei sale” a plătit această moșie cu 950 de ughi, adică galbeni ungurești, făcând din aceasta moșia sa de suflet, la care va ține foarte mult, dorind să ridice aici un schit. De aceea, la 1642, Matei Vodă face act de danie mănăstirii Arnota, pentru ca „să fie satul Dobriceni, cu toți rumânii și cu toate veniturile lor, moșie ohabnică, sfinții mănăstirii întru întărire, iar dumnezăieștilor călugări spre hrană și spre îmbrăcăminte, iar domnii sale și părinților domnii sale, veacinică pomenire”13). Voievodul
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1401909217.html [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > SENTIMENTALA Autor: Dania Badea Publicat în: Ediția nr. 2013 din 05 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Sentimentală... Plânsul mi- e sec, fără cuvinte, Amestecat în șoaptele stinse, Peste pleoape, sărutu-ți cuminte Îmi scutură flori cu petale aprinse. Mâinile- mi se opresc, tremurânde, La
SENTIMENTALA de DANIA BADEA în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 by http://confluente.ro/dania_badea_1467731497.html [Corola-blog/BlogPost/380842_a_382171]
-
sordid, Teiul mirat m- așteaptă, parfumul lui mă-nfioară. Nu-i chiar nimic de spus, nu mai e, Sfâșiat, trandafirul, părăsit și uitat, Doar lacrimi calde-mi brodează pe ie, Mi-e dor de noi și pledez" vinovat"... Referință Bibliografică: SENTIMENTALA / Dania Badea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2013, Anul VI, 05 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dania Badea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise
SENTIMENTALA de DANIA BADEA în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 by http://confluente.ro/dania_badea_1467731497.html [Corola-blog/BlogPost/380842_a_382171]
-
părăsit și uitat, Doar lacrimi calde-mi brodează pe ie, Mi-e dor de noi și pledez" vinovat"... Referință Bibliografică: SENTIMENTALA / Dania Badea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2013, Anul VI, 05 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dania Badea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Dania Badea Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest
SENTIMENTALA de DANIA BADEA în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 by http://confluente.ro/dania_badea_1467731497.html [Corola-blog/BlogPost/380842_a_382171]
-
Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2013, Anul VI, 05 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dania Badea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Dania Badea Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această
SENTIMENTALA de DANIA BADEA în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 by http://confluente.ro/dania_badea_1467731497.html [Corola-blog/BlogPost/380842_a_382171]
-
și s-au rugat la Dumnezeu și la Maica Domnului pentru a face rost de bani spre a o putea construi. Și ajutorul a venit de la toți cei cu credință în Dumnezeu, trăitori în localitate sau în împrejurimi. Din micile danii bine chiverniste preoții le oferă gratis câte o masă de prânz tuturor celor care participă la slujbă în zilele de sărbătoare, iar în altar se află în permanență dulciuri care le sunt oferite copiilor, adeverindu-se zicala „Dar din dar
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
al IV-lea la 2 iunie 1247 Cavalerilor Ioaniți, din care rezultă existența formațiunilor statale românești: „ cnezatele lui IOAN și FARCAȘ până la OLT și cnezatul lui LITOVOI” (anexăm facsimilul numitului document aflat în Arhivele VATICANULUI). Edificatoare sunt și actul de danie emis la 8 ianuarie 1285 de regele Ungariei, LADISLAU în care se vorbește de LITOVOI si fratele sau BĂRBAT, documentul regelui Ungariuei, CAROL ROBERT (26 Iulie 1324), din care rezultă existența voievodului BASARAB (BAZARAB) care domnește în TRANSALPINA (denumire latină
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400793.html [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
1285 de regele Ungariei, LADISLAU în care se vorbește de LITOVOI si fratele sau BĂRBAT, documentul regelui Ungariuei, CAROL ROBERT (26 Iulie 1324), din care rezultă existența voievodului BASARAB (BAZARAB) care domnește în TRANSALPINA (denumire latină) cât și actul de danie al regelui Ungariei LUDOVIC I (datând din 1353) din care rezultă existența anterioară a românilor în MARAMUREȘ. Referindu-ne la întemeietorii primelor formațiuni statale românești medievale, se cuvine să amintim că principii au „descălecat” toți din Transilvania, care a fost
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400793.html [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
nu mai contează, nimic din ce-o să-mi spui; Doar toamnele mai plouă câte un dram de floare Peste adânca umbră de tine temătoare... Ai smuls din mine darul tăcutelor litanii Și mi-ai întins pe frunze în rugăminți și danii, Ascunse-n fila neagră a tainelor sinistre Pe rândul secundar, doar versurile triste... Și cine să mai cânte sub lună, când pe cer S-au adunat doar aripi cu zboruri care pier? Se-adună nemiloase pădurile să-și piară Toți
ALBASTRU FRÂNT de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 by http://confluente.ro/Albastru_frant_violetta_petre_1361539984.html [Corola-blog/BlogPost/341275_a_342604]
-
sale, Elenă Oteteleșanu, să fie donata Academiei Române „toată averea să, pentru ca să servească la facerea unui institut de fete românce cărora li se va da o creștere și educație de bune nume de familie, fără pretenție sau lux” (din „Cartea de danie a Domnului Ioan Kalinderu către Academia Română” 19.04.1893) După încetarea din viața a soției sale, la 4 decembrie 1888, a fost pus în posesiune domnul Ioan Kalinderu, administratorul averii Oteteleșanu și membru al Academiei Române, după ce rude colaterale au atacat
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_scriitoarea_elena_buica.html [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
Acasă > Poezie > Afecțiune > PLOAIE BINECUVÂNTATA Autor: Dania Badea Publicat în: Ediția nr. 1936 din 19 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Ploaie binecuvântata Și ce dacă plouă, mi- e bine Azi picurii reci mă răsfăța Și îmi aduc aminte de tine Când ne- ndreptăm cu vântul în fața La
PLOAIE BINECUVANTATA de DANIA BADEA în ediţia nr. 1936 din 19 aprilie 2016 by http://confluente.ro/dania_badea_1461078857.html [Corola-blog/BlogPost/342918_a_344247]
-
urmat Și cu ei, lumea creștină spre zi s- a- ndreptat. Multumescu- ți, Ție, Doamne, să- mi fie Euharistia spre bucurie și tihna, Azi cu trupul și sângele Tău, cuminecat, Sufletul meu tresare de- atâta lumină! Referință Bibliografica: PLOAIE BINECUVÂNTATA / Dania Badea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1936, Anul VI, 19 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dania Badea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise
PLOAIE BINECUVANTATA de DANIA BADEA în ediţia nr. 1936 din 19 aprilie 2016 by http://confluente.ro/dania_badea_1461078857.html [Corola-blog/BlogPost/342918_a_344247]
-
spre bucurie și tihna, Azi cu trupul și sângele Tău, cuminecat, Sufletul meu tresare de- atâta lumină! Referință Bibliografica: PLOAIE BINECUVÂNTATA / Dania Badea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1936, Anul VI, 19 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dania Badea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Dania Badea Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest
PLOAIE BINECUVANTATA de DANIA BADEA în ediţia nr. 1936 din 19 aprilie 2016 by http://confluente.ro/dania_badea_1461078857.html [Corola-blog/BlogPost/342918_a_344247]
-
Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1936, Anul VI, 19 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dania Badea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Dania Badea Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se considera voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această
PLOAIE BINECUVANTATA de DANIA BADEA în ediţia nr. 1936 din 19 aprilie 2016 by http://confluente.ro/dania_badea_1461078857.html [Corola-blog/BlogPost/342918_a_344247]
-
în fața unor dovezi reale de credință și iubire. Pietatea populară nu cunoaște bariere. Ea se manifestă prin cântec, prin vers, prin gama variată de iconografie, prin alte forme de devoțiune: pelerinaje la locuri sfinte, ore de adorație, opere de caritate, danii ș.a. Autorii poemelor de față își împărtășesc experiențele mistice, îl invocă pe Dumnezeu, fiecare în felul lui, cu bucuria dăruirii prinosului de iubire. Poemele-rugăciuni sunt grăitoare în acest sens. Desigur, Antologia cuprinde și scriitori consacrați care s-au dedicat slăvirii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/poeti-romani-slavind-dumnezeirea/ [Corola-blog/BlogPost/93340_a_94632]
-
au fost: întărirea rolului domniei, reorganizarea sistemului fiscal, promovarea de relații strânse cu Moldova și Transilvania. Constantin Brâncoveanu a continuat politica tradițională a voievozilor români, susținând Biserica Ortodoxă, moral și material, prin construirea de lăcașuri de cult, înzestrarea lor cu danii, tipărirea cărților de învățătură creștină. Desfășurarea războiului curților i-a impus domnului muntean o politică abilă, ajutând românii din Transilvania, dar și menținând echilibru între Habsburgi și Poartă. Datorită „politicii pungilor cu aur” ce erau trimise otomanilor, Constantin Brâncoveanu a
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1402072331.html [Corola-blog/BlogPost/370210_a_371539]
-
Românești - 275 de ani de la moartea sa martirică”; Niculaeșerbănescu, “Constantin Brâncoveanu - ctitor de cultură românească”; Mircea Păcurariu, “Cultura în timpul lui Constantin Brâncoveanu”; Ion Barnea, “Ctitoriile bisericești ale lui Constantin Brâncoveanu”; Ioan Rămureanu,“Constantin Brâncoveanu , sprijinitor al Ortodoxiei”, Toma G. Bulat “Daniile lui Constantin Vodă Brâncoveanu către Orientul ortodox.” Antologia “Poeți români slăvind dumnezeirea” este coordonată de Elena Armenescu, medic și scriitor bucureștean, și conține un „Cuvânt înainte” semnat de Elena Armenescu, creațiile riguros selectate ale unui număr de 29 poeți clasici
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1402072331.html [Corola-blog/BlogPost/370210_a_371539]
-
istoria lui cu dramele sufletești ale fraților noștrii. Numai un exemplu: Satul Mahala, în ciuda rezonanței turcești a numelui său, este un frumos și autentic sat românesc la 7 km de Cernăuți. Numele lui vechi Ostrița, e menționat în uricul de danie a lui Ștefan în 1473, când satul și moșia Ostrița, au fost închinate mănăstirii Putna. Numele ia fost schimbat de turci când au stăpânit Cetatea Hotinului. Continuând cele spuse mai sus, în 1940 acei oameni blajini din Bucovina și Basarabia
ZIUA NAŢIONALĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 by http://confluente.ro/Ziua_nationala_ionel_davidiuc_1341752040.html [Corola-blog/BlogPost/358154_a_359483]
-
pentru învățământul teologic universitar și seminarial, lucrări teologice, cărți pentru credincioși, cărți de rugăciuni, calendare ș.a. Același lucru l-au făcut și tipografiile eparhiale de la Mânăstirea Neamț, Sibiu și Timișoara. După anul 1948 au fost restaurate, pictate sau reparate prin daniile credincioșilor majoritatea celor peste 12.000 de lăcașuri de cult ortodox (biserici, mănăstiri, schituri, paraclise) de pe tot cuprinsul țării. Au fost restaurate cele mai multe din bisericile și mănăstirile monumente istorice. În același timp, s-au construit peste 500 de biserici noi
BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ÎNTRE IDENTITATE CONCRETĂ ŞI AUTOCEFALIE RODNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1422259240.html [Corola-blog/BlogPost/382045_a_383374]
-
și Reușeni ! Bistrița, Ițcani, Vaslui, Hârlău, Dorohoi și Cheia Cetatea Albă, Feleac, Popăuți, Vad și Scânteia. Cotnari, Șipote-Căpriana, Volovăț și Ștefănești Săratul-Râmnic, Piatra-Neamț, Chilingi, Chilia și Borzești. Grigoriu și Zografu, Vatoped și Bădeuți Constamonitu, Xenofont, Pantelimon și Pătrăuți ! A făcut danii în : moșii, sate, iazuri și odoare, Picturi, icoane și troițe, fântâni, veșminte și pridvoare. A fost zid de apărare, când năvălit-a păgânismul Și a făcut să dăinuie ce-i românesc și Creștinismul ! Papa Sixt al lV-lea, a spus
SF.ȘTEFAN CEL MARE de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1435761731.html [Corola-blog/BlogPost/369766_a_371095]
-
printre altele și un cârciumar 657, Constantin Stoenescu pentru supunerea locuitorilor de pe moșiile Baia de Aramă și Lăturoasa la dijma și monopolul vânzării vinului și rachiului 658. Tot în această perioadă (1792) Înaltul Divan în care se arăta că acesta avea ca danie din vechime importantul venit al vinăriciului ce se strângea de pe moșiile sale din județul Mehedinți, moșii ce constituiau cca. 85 la sută din marele său domeniu funciar 659. Cum însă șetrarul Bibescu era orânduit cu strângerea, pentru visterie, a vinăriciului
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
ți-e dibaci Când uiți că-n astă lume Tu ești urmaș de daci! Te-au modelat istorii Rescrise de pungași, Iar partea ta de glorii Vândută-i la rândași. Unde erau titanii Ce astăzi se fălesc, Când dacii făceau danii Din os împărătesc? Ei au cioplit în scripte Tezaur spre urmași Și au învins în lupte Mulți din acei trufași. Cum pot veni azi unii Să-și ceară legământ, Când dacii sunt stăpânii De drept pe-acest pământ?! Pe-aceste
UN NUME ȘI-UN RENUME de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/costica_nechita_1453113862.html [Corola-blog/BlogPost/380583_a_381912]