89 matches
-
câte oleacă de făină. Doamna asta cunoștea soarta pe care o aveam noi și ne mai căuta de lucru și mai găsea pe la câte o prietenă sau vreo cunoștință. Tragedia mare a fost atunci când bunica, fiind angajată la cel cu daracul, acela a băgat mâna și a furat lână. Nu fura de nevoie, că și nevasta lui lucra la fabrica de țigări. Când s-a depistat furtul, miliția s-a dus la el acasă și au făcut percheziție. De la el au
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
chiar astfel precizat în subtitlul unor poeme) asonantic, aliterativ, lexical, muzical, gramatical și chiar gastronomic. E o joacă ce amintește de ludicul lexical barbian, fără să cadă sub limitele artisticului: „Damiroză culp nastralp,/vestrapună pulc dirică” sau: „Dam, daira, dara, darac,/[...] dever, dalcauc, dovleac/ dandana, dambla, dalac.../ - Dud, duducă, dușumea”. Ca prozator, V. nu este mai puțin interesant. Apelând la parodierea stilurilor (hiperbolic, detașat, grațios, participativ, explicativ etc.), el polemizează cu tiparele consacrate. Volumul Proză. Exerciții de stil (1967) conține un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
până la 1877. Ieșea de 2 ori pe săptămână. Ziar în limba franceză, în format de revistă, a introdus rublica mondenă în presa din România.327 Telegraful, imprimat Telegraphulu. Ziar cu apariție neregulată, era de nuanță liberală, dar ziar independent.328 Daracul, ziar umoristic, fondat în 1869, apărea o dată pe săptămână. Era independent.329 * În afară de aceste 11 sau 12 publicațiuni, nu mi mai amintesc să fi apărut altele pe vremea aceea.330 gazetei a fost, până în martie 1874, N.F. Bădescu. Publicația susținea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
alături de aceea a Românului, Zamfir C. Arbure, Constantin Bacalbașa ș.a. A fost unul dintre ziarele bune ale vremii, apreciat atât pentru calitatea informației, cât și a comentariului politic, scris de pe poziții înaintate. Ziarul a avut o apariție destul de regulată. 329. Daracul, revistă satirică săptămânală publicată cu intermitență de N.T. Orășanu între 5/17 ianuarie 1869 și 19/31 octombrie 1876. Nu a apărut o perioadă mai îndelungată de timp, între 9/21 ianuarie 1872 și 18/30 iulie 1876. Potrivit temperamentului
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
D. Holban, reprezentantul Uniunii liberale din Iași. George Missail, reprezentantul Gazetei de Bacău. Cezar Bolliac, reprezentantul Trompetei Carpaților. Alexandru Lupașcu, reprezentantul Semănătorului din Bârlad. V.Al. Urechia, reprezentantul jurnalului Informațiunile. Pr. Gr. Musceleanu, reprezentantul Biserica română. N.T. Orășanu, reprezentantul jurnalului Daracul. G.Dem. Teodorescu, reprezentantul jurnalului Ghimpele. Dem. Pandrav, reprezentantul jurnalului Asmodeu. Alex. Lăzărescu, reprezentantul Informațiunilor din Galați. Dr. Dumitru Severeanu, reprezentantul Gazetei medico-chirurgicale. M. Nerone Popp, reprezentantul Opiniunii publice.“ 359 bucureștiul în 1871 187 359. Am verificat „programul-manifest“ cu textul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
luptă de o cruzime inimaginabilă îndreptată împotriva marilor valori ale țării noastre, cele care contribuiseră cel mai mult la realizarea veniturilor statului în perioada premergătoare terorii roșii: proprietarii de fabrici, uzine, bănci dar și de mori, cazane de fabricat rachiul, darace de lână etc. Este vorba, desigur, de complotul antiromânesc dirijat de la Moscova de către veșnicul individ beat Stalin, ce a primit la 11 iunie 1948 numele de „naționalizare a principalelor mijloace de producție și a băncilor”. Fără-ndoială că s-au
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
a permis noilor stăpâni instalarea În fostul Palat regal dar și În celelalte locații ale vechiului regim. O altă mare „grijă” a fost aceea a schimbării numelor străzilor, bulevardelor, aleilor, stradelelor, parcurilor, etc. dar și a morilor, preselor de ulei, daracelor și a cine mai știe ce alte „Întreprinderi” private ce fuseseră trecute În proprietatea statului fără nicio despăgubire, conform Legii 119/11 iunie 1948. În anul 1964, distanțarea comuniștilor români În frunte cu dictatorul Gheorghe Gheorghiu Dej față de Moscova destalinizată
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
un număr de 704 exponate din domeniile: arheologie, istorie, etnografie și arheologie industrială. Sălile ce expun piese istorico-arheologie sunt axate pe istorie locală, din zona orașului Buhuși. În celelalte săli sunt reprezentate aspecte privind istoria țesutului și postăvăritului, fiind expuse: darac de scărmănat lână, mici subansamble, război de țesut, meliță, roți de tors, cataloage cu mostre de stofe, costume naționale, ștergare, o reconstituire a unui război de țesut neolitic etc. Această expoziție valorifică tradiția industriei țesutului și postăvăritului din Buhuși, unde
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
carpete de perete în cele mai frumoase flori și culori, fețe de pernă, fețe de masă cusute și croșetate, cearceafuri de pat și de plapumă cu tot felul de bagadele, scrie doamna Adriana. Știam să dărăcesc in, cânepă, lână la darac, deci nu era ceva să- mi placă și să nu fac, și toate cele de mai sus le-am făcut zi și noapte, că nu puteam să am odihnă, dacă nu terminam ce îmi propuneam. Poate eram o fetiță, o
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
eforturi au durat ani de zile, până am crescut noi mai mari și am reușit să-i dăm o mână de ajutor. De multe ori, spre sfârșitul verii, începutul toamnei, mama se ocupa de spălatul lânii, apoi ducerea ei la darac și o pregătea pentru tors ; cânepa culeasă, topită, melițată și pregătită în fuioare ; curățat grâul pentru însămânțat ; pregătirea boabelor de porumb și grâu pentru măcinat, cu destinații diferite ; cumpărături de fire de bumbac și alte categorii aduse de prin alte
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
după cum urmează: l 75 000 de lei - pentru meseriași și cărăuși l 130 000 de lei - pentru cazane de fabricat rachiu l 200 000 de lei - pentru liber profesioniști l 400 000 de lei - pentru mori, prese de ulei și darace l 1 000 000 de lei - pentru activități de proiectare și pentru alte activități neprecizate anterior. Hotărârea Consiliului Local Timișoara mai prevede modificarea următoarelor taxe: l pentru eliberarea autorizațiilor sanitare de funcționare - 121 000 de lei l eliberarea certificatului de
Agenda2003-2-03-5 () [Corola-journal/Journalistic/280558_a_281887]
-
dorit-o niciodată. Rad. „În dragoste există întotdeauna un dram de nebunie”, susține Nietzsche. Dar Nietzsche nu le nimerește întodeauna: cum să iubești pe cineva care are pulpele sfrijite, sînii căzuți și părul că firele de cînepă rămase între dinții daracului? {i plin de fire albe. Oamenii îmbatrâniti, josnici și fără idealuri, si, culme a relelor, scunzi - că ea - nu iubesc, cad pradă, se supun, ceea ce nu-i totuna. Își poartă matele la nivelul podelei, lipiți aproape de pamant. Își tîrîie soarta
Ariza Navarrro - Dimineața, cînd îmi vor găsi cadavrul by Radu Niciporuc () [Corola-journal/Journalistic/6553_a_7878]
-
serviciului Taxa crt. -lei- A. Autorizațiile de functionare pentru activități lucrative și viza anuală a acestora 1. Pentru meseriași și cărăuși 200 2. Pentru cazane de fabricat rachiu 300 3. Pentru liberi-profesionisti 600 4. Pentru mori, prese de ulei și darace 1.000 5. Pentru autorizații ce dau dreptul de a executa proiecte în sectorul particular 1.000 6. Pentru alte activități neprevăzute mai sus 2.000 B. Autorizațiile sanitare eliberate persoanelor particulare 400 ---------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/108295_a_109624]
-
visează ideea de arhaicitate, vîrsta de aur a unei umanități care-și neglijează memoria. Dumitriu nu pictează obiecte, ci invocă obiectul. El nu reprezintă șure, bîrne, strecurători, daraci și mere; el rememorează, ca într-un ceremonial magic, Șura, Bîrna, Strecurătoarea, Daracul și Mărul. ION Gheorghiu: însingurat, în timpul vieții, aproape absent din vacarmul istoriei, el s-a retras înlăuntrul propriilor sale plăsmuiri. Energiile irepresibile, predispozițiile pentru ampla retorică barocă și furia investigației au fost supuse unei ordini severe, la limita geometriei. Adîncit
Rememorări de Sf. Ion by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7717_a_9042]
-
Pagină realizată de DUȘAN BAISKI Capitalist și pe vremea regimului comunist Silit de împrejurări, Adrian Rizeanu, proprietar de darac, și-a obținut independența energetică Morarii, cei cu darace de lână, în general micii meseriași cu activități sezoniere și care prestau servicii ce nu rentau a fi asigurate de stat prin angajați permanenți, erau ca un ghimpe în ochii autorităților
Agenda2003-26-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281184_a_282513]
-
Pagină realizată de DUȘAN BAISKI Capitalist și pe vremea regimului comunist Silit de împrejurări, Adrian Rizeanu, proprietar de darac, și-a obținut independența energetică Morarii, cei cu darace de lână, în general micii meseriași cu activități sezoniere și care prestau servicii ce nu rentau a fi asigurate de stat prin angajați permanenți, erau ca un ghimpe în ochii autorităților comuniste. Șicanele de tot felul se aflau la ordinea
Agenda2003-26-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281184_a_282513]
-
pentru dărăcit la Timișoara, pe str. Crizantemelor nr. 22, acolo unde se găsesc și astăzi. Generația a III-a „Copil fiind, am ruga- t-o odată pe mama să-mi dea bani de film, povestește Adrian Rizeanu, actualul patron al daracului. Mi-a spus că nu are, dar dacă o ajut la dărăcitul unei anumite cantități de lână, va primi bani și-mi va da. Știam că are, dar tot am ajutat-o. Așa am prins drag de muncă și am
Agenda2003-26-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281184_a_282513]
-
cantități de lână, va primi bani și-mi va da. Știam că are, dar tot am ajutat-o. Așa am prins drag de muncă și am cerut de multe ori să o ajut. Așa am furat și meseria de la tata. Daracul ăsta este viața mea. Daracul m-a ajutat să mă realizez în viață și fără el nu aș putea trăi”. Marele declin Activitatea de dărăcit și tors lână pentru populație a scăzut dramatic după 1990. Două au fost motivele principale
Agenda2003-26-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281184_a_282513]
-
bani și-mi va da. Știam că are, dar tot am ajutat-o. Așa am prins drag de muncă și am cerut de multe ori să o ajut. Așa am furat și meseria de la tata. Daracul ăsta este viața mea. Daracul m-a ajutat să mă realizez în viață și fără el nu aș putea trăi”. Marele declin Activitatea de dărăcit și tors lână pentru populație a scăzut dramatic după 1990. Două au fost motivele principale care au dus la o
Agenda2003-26-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281184_a_282513]
-
același material. Consideră că nu e vorba decât de o conjunctură nefavorabilă. Așteaptă să crească nivelul de trai, iar lumea să cumpere lână pentru împletit, multor femei plăcându-le să tricoteze. Între timp a reușit să modernizeze atelierul. Unul dintre darace, făcut de el după planurile unei asemenea mașini din Franța, înglobează mai multe inovații de-ale sale, cea mai importantă fiind un cântar mecanic inserat direct în procesul de dărăcit și care înlocuiește munca a doi-trei oameni. Și-a amenajat
Agenda2003-26-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281184_a_282513]
-
activitatea pentru a se evita curbele de consum energetic. Întreprinderi care nu lucraseră niciodată noaptea au început să muncească doar în schimbul trei. Duminica era zi lucrătoare. Atunci i-au tăiat și atelierului lui Rizeanu alimentarea cu curent electric trifazic, deși daracul de pe Crizantemelor consuma într-o zi cât un apartament de bloc cu trei camere. Asta s-a întâmplat în luna septembrie, taman când începea sezonul de dărăcit lână. În scurt timp, falimentul devenea inevitabil. Veneau țăranii cu lâna în spinare
Agenda2003-26-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281184_a_282513]
-
zi cât un apartament de bloc cu trei camere. Asta s-a întâmplat în luna septembrie, taman când începea sezonul de dărăcit lână. În scurt timp, falimentul devenea inevitabil. Veneau țăranii cu lâna în spinare și li se spunea că daracul nu mai lucrează din lipsă de curent. Păi cum nu e curent? , întrebau aceștia revoltați și totodată contrariați: în atelier și în casa lui Adrian ardea totuși lumina. Nu e din ăla trifazat, care să alimenteze motoarele de la mașini, le
Agenda2003-26-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281184_a_282513]
-
dezvoltare. Numai că pentru aceasta era o mare nevoie de retehnologizare. Și de unde bani dacă nu de la investitori străini? Și-a scuipat în palme și s-a pus pe treabă. A plătit niște tineri de i-au filmat atelierul și daracele fabricate cu vreo sută de ani în urmă de către „Maschinenfabriken und Rieger“ S.A. din Sibiu. Încărcat cu oferte de colaborare și videocasete, a solicitat audiențele pe la diferite ambasade străine din București. Singurii care nu l-au primit au fost americanii
Agenda2003-26-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281184_a_282513]
-
audiențele pe la diferite ambasade străine din București. Singurii care nu l-au primit au fost americanii. L-au primit în schimb irakienii, care voiau nici mai mult nici mai puțin decât ca timișoreanul Rizeanu să le înzestreze pa- tria cu darace de lână. Banii nu contau. Adrian s-a întors acasă plutind de fericire. Dăduse lovitura. I-a contactat pe cei de la întreprinderea (vecină) I.M.A.I. A. , care puteau să-l ajute să fabrice daracele. Și... a început „Furtuna în deșert
Agenda2003-26-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281184_a_282513]
-
să le înzestreze pa- tria cu darace de lână. Banii nu contau. Adrian s-a întors acasă plutind de fericire. Dăduse lovitura. I-a contactat pe cei de la întreprinderea (vecină) I.M.A.I. A. , care puteau să-l ajute să fabrice daracele. Și... a început „Furtuna în deșert“. Visul lui Adrian s-a dus pe apa sâmbetei o dată cu intrarea tancurilor americane pe pământul ce trebuia să găzduiască daracele românului. Lupi și carde... de muzeu Procesul tehnologic, pe foarte scurt. Unu. Lupul este
Agenda2003-26-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281184_a_282513]