258 matches
-
agravează conflictul dintre cele două nuclee comunitare de orbi, tot mai diferite prin nivelul de respect față de viața umană, rațiune și morală. Vom avea de-a face în final cu două centre de putere comandate unul de legea junglei, de darwiniana luptă pentru supraviețuire, celălalt de legea omeniei și a dăruirii de sine. Ecouri recente din oraș și din țară aduce bătrânul cu legătură neagră (operat cândva de cataractă de medicul oftalmolog, orb acum și internat și el în azil). Se
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
poate cunoaște mai multe logici economice și deci mai multe modele comportamentale, care se intersectează și se împletesc potrivit intereselor specifice. Toate acestea dau contur "geometriei" sistemului economic, una a supraviețuirii celui mai apt, mai inteligent, mai eficient. O lume darwiniană. Numărul de logici și modele ce se confruntă în cadrul unui sistem dau măsura complexității sale structural-funcționale și comportamentale. La configurarea geometriei sistemului eco-nomic participă și climatul social, politic, psihologic, administrativ, cultural-religios, științific, educațional și alte cîmpuri non-economice, dar a căror
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
oricărui învingător, precum Perowne, îi corespunde un învins ca Baxter!). Prin el (Perowne), istoria merge înainte și nu prin rebuturi ale naturii (Baxter). Prin urmare, ideologiile egalitarismelor stupide devin inoperante și absurde aici. Singura regulă valabilă e cea a selecției darwiniene, iar Henry, cu bună credință, se supune ei. Revenit acasă, neurochirurgul depășește astfel ispitele filozofiei moraliste și pare echipat pentru a începe o nouă zi de succes. Bibliografie Ian McEwan. Sîmbătă. Traducere din limba engleză și note de Dan Croitoru
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
un exces de finisare (ecuație nu numai paradoxală, ci și foarte plăcută metodologic, să recunoaștem...). În consecință, spune Sagan, fiecare epocă de cultură și-a "pus la păstrare" un sănătos rezervor de energie frustă, de "barbarie" și de biologie pură, darwiniană, "cultura spaimei" făcând parte din această cămăruță culturală de substrat, unde mai găsim instinctele sau primitivismul, asocialul și abisalitatea, "domenii" pe care Kierkegaard și Nietzsche le vor resemantiza energetic și dionisiac, ele intrând ulterior, prin antifrază, în recuzita modernismului negativ
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
al responsabilității intelectuale teme atât de centrale precum ce anume este propriu și specific omului, care este locul minții în universul natural, cât de departe se întind puterile cunoașterii omenești, care sunt fundamentele moralității, dacă vom face abstracție de știința darwiniană. Cu greu s-ar putea afirma însă că în cultura română conștiința acestui fapt ar fi devenit un loc comun. Nu demult, un distins scriitor, în discuție cu un om de știință, își amintea că „a fost teribil de surprins
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Darwin care conferă cărții sale calitatea de nouă paradigmă a cercetării naturii, reacții semnificative față de ideile de bază ale lui Darwin în biologia evoluției din zilele noastre, surse și temeiuri ale rezistenței și opoziției față de aceste idei, relația dintre știința darwiniană și credința religioasă, profilul epistemic particular al cercetărilor consacrate istoriei vieții prin raportare la științele experimentale și la disciplinele istorice. O versiune sumară, nedezvoltată a primului studiu a fost publicată în revista Krisis, nr. 8-9, 1999. Unele dintre ideile celui
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Vlad Voiculescu, un admirator cu totul aparte al personalității și gândirii lui Darwin. Dedic cartea mea memoriei acestui om remarcabil, prețuit și stimat de toți cei care au avut norocul să-l cunoască. MIRCEA FLONTA iulie 2010 I. Introducere REVOLUȚIA DARWINIANĂ CA SCHIMBARE A „OCHELARILOR GÂNDIRII“ Thomas Henry Huxley, prietenul mai tânăr al lui Charles Darwin, popularizatorul și apărătorul cel mai elocvent și spiritual al teoriei formulate în Originea speciilor, ar fi spus, după ce noua perspectivă asupra istoriei vieții pe pământ
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
-o avea pe atunci și alți naturaliști cu mintea deschisă, care studiaseră în mod temeinic cartea lui Darwin. Într-un fel, observația lui Huxley este totuși înșelătoare. Naturaliștii fuseseră obișnuiți să privească lumea vie cu ochelari foarte diferiți de cei darwinieni. Ei reprezentau cea mai înaltă barieră în calea acceptării unei explicații a istoriei vieții prin selecția naturală. Este ceea ce semnalează chiar Darwin, la începutul ultimului capitol al Originii speciilor, intitulat „Recapitulare și concluzii“: „Nimic nu poate să pară la început
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
secolul al XVII-lea, în cunoscuta lui carte The Origins of Modern Science, 1949.) Mi se pare că aceasta este o caracterizare care se potrivește și pentru acea schimbare a abordării și înțelegerii istoriei naturii pe care o aduce știința darwiniană. De-a lungul multor generații, cercetătorii naturii fuseseră obișnuiți să privească ființele vii drept rezultatul realizării unui proiect al Creatorului lumii. Se sublinia că extraordinara ingeniozitate și economie a mijloacelor utilizate de organisme în vederea adaptării, a supraviețuirii și perpetuării fac
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
cu anumite curente de idei și practici ale grădinarilor și crescătorilor de animale, în mintea lui au căpătat contururi tot mai clare acele principii ale explicației care pot fi calificate drept noi ochelari ai gândirii. În cele ce urmează, revoluția darwiniană va fi înfățișată din această perspectivă, și numai din această perspectivă. 1. Marea călătorie și urmările ei Faptul că Darwin a făcut primii pași pe calea ce l-a condus la ideile sale, pe care le-a numit „heterodoxe“, poate
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
aride, numai acele animale ajung la maturitate care au o constituție puternică; cel slab și nesănătos nu trăiește pentru a-și propaga infirmitățile.“ Este foarte plauzibil că un rol deloc neînsemnat de ferment în raționamentele care au favorizat emergența teoriei darwiniene a selecției naturale l-a avut și familiarizarea minții curioase a lui Darwin cu gândirea economiștilor clasici. S-a remarcat că tema ei centrală, cea a mâinii invizibile, a putut favoriza sesizarea faptului că performanțele adaptative uneori uimitoare pe care
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
-i fi atras atenția ideea că optimul într-o economie de piață se obține dându-le posibilitatea indivizilor să-și maximizeze profitul, fără nici o restricție. Toate acestea l-au determinat pe unul dintre cei mai de seamă istorici ai ideilor darwiniene să afirme că „teoria selecției naturale este, în esență, doctrina economică a lui Adam Smith transferată asupra naturii.“ După cum în economia de piață acțiunile agenților, care își urmăresc exclusiv interesul egoist, conduc, prin efectele competiției, la starea optimă, tot așa
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
a fost aceea că aceste variații sunt întâmplătoare în sensul că ele pot surveni la indivizi aparținând aceleiași varietăți, în aceleași condiții de viață. Studiul selecției artificiale a avut un rol hotărâtor în constituirea unui element esențial al schemei explicative darwiniene, și anume a conceptului variabilității nedefinite. O caracteristică nouă, uneori valoroasă, poate să apară la mari intervale de timp printre milioane de indivizi crescuți în aceleași condiții și hrăniți în același fel. Este o variație pe care Darwin o numea
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
care păreau de nedespărțit în teoriile filozofilor germani ai naturii, la Lamarck sau la Spencer, sunt pentru prima dată în mod clar disociate. Și acesta este un element ce merită să fie reținut într-o încercare de caracterizare a revoluției darwiniene ca o schimbare a ochelarilor gândirii. Până în zilele noastre, mulți oameni instruiți leagă ideea evoluției speciilor de numele lui Charles Darwin. Nu puțini cred că Darwin ar fi fost câștigat pentru această idee pe temeiul înclinațiilor sale spre o anumită
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
selecționist“, noile specii apar datorită accentuării unor variații întâmplătoare, variații ce avantajează indivizii care le posedă în lupta pentru existență. Atât creaționismul, cât și transformismul lamarckian sunt tributare modelului explicativ numit „instrucționist“. Schimbarea ochelarilor gândirii, care a făcut posibilă revoluția darwiniană, va putea fi caracterizată, prin urmare, drept înlocuirea unui vechi model explicativ cu unul nou. Această schimbare, și numai această schimbare, a putut oferi o alternativă viabilă la explicarea finalității organice prin „mijloace superioare rațiunii umane, deși analoage cu ea
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
par să dea socoteală doar vechile principii. A doua prestație este explicarea unei diversități de fapte care nu au putut primi o explicație satisfăcătoare pe baza vechilor principii. Iar cea de a treia, asupra căreia ne atrage atenția examinarea revoluției darwiniene, este aceea că abia noi principii ale explicației naturii ne dau posibilitatea să punem în lumină fapte trecute cu vederea de toți cei care au cercetat conduși de vechile principii. Într-adevăr, Darwin a fost în măsură să arate că
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
multor biblioteci - au pus la îndoială calitatea lor științifică. Contestarea ideilor lui Darwin din această perspectivă nu a încetat nici în zilele noastre. Iată de ce mi se pare potrivit să mă opresc, mai întâi, asupra acestei teme. 1. Este teoria darwiniană a originii speciilor o teorie științifică? În contrast cu unii iluștri cercetători ai naturii, Darwin a fost cu totul lipsit de ambiții filozofice. El mărturisea fără rețineri că nu are nici o vocație pentru generalizările supreme. Își exprima, totodată, scepticismul cu privire la posibilitatea de
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
esențialistă și a adoptat-o pe cea populațională. Este ceea ce au subliniat filozofi și cercetători ai evoluției care au reflectat asupra premiselor acelei schimbări de perspectivă care a făcut posibilă formularea teoriei selecției naturale. Astfel, Stephen Toulmin a caracterizat explicația darwiniană a originii speciilor prin selecția variațiilor individuale drept produsul unei viziuni prin excelență populaționale. Iar Ernst Mayr aprecia: „Nici una din ideile lui Darwin nu a fost atât de revoluționară ca înlocuirea esențialismului prin gândirea în termenii populației. Tocmai acest concept
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
aduce Darwin reprezintă, prin urmare, o schimbare esențială a unui mod de a vedea asemănările și deosebirile dintre ființele vii care a dominat gândirea europeană încă din epoca lui Platon și Aristotel. 4. Înțelegerea naturii în termenii probabilității Drumul explicației darwiniene a originii noilor varietăți și specii prin selecție naturală a fost deschis și de trecerea de la examinarea corelațiilor dintre cauze și efecte potrivit tiparului determinist tradițional la o abordare probabilistă. Orientarea deterministă a gândirii îl conduce pe naturalist să caute
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
preponderent indirect. Și anume prin aceea că în medie statistică vor fi avantajați în lupta pentru existență indivizii care posedă caracteristici ce oferă avantaje adaptative, caracteristici care au apărut însă în mod întâmplător, adică independent de această presiune. Nucleul explicației darwiniene a originii speciilor este cuprins în cele trei capitole ale cărții privitoare la variația în stare naturală, la lupta pentru existență și la selecția naturală sau supraviețuirea celor mai apți. Este interesant de reținut că, încă de la apariția primei ediții
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
întârziau să pună în evidență acele forme de tranziție între specii și alte unități sistematice care erau implicate în explicația evoluției prin selecție naturală. Simpson susținea ceea ce părea a fi cel mai greu de susținut pe baza datelor paleontologiei: gradualismul darwinian. Evoluția speciilor are loc printr-o succesiune continuă de mici variații în numeroase direcții, prin promovarea de către selecție a variațiilor adaptative. În lucrări ca Major Factors of Evolution (1949), el apăra această viziune gradualistă, polemizând cu paleontologi care afirmau că
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
aceasta a fost și părerea celor care au propus și susținut noua interpretare. Gould a apreciat că alternativa schițată de Eldrige și de el la „gradualismul filogenetic“ a constituit punctul de plecare al unor reelaborări și dezvoltări substanțiale ale abordării darwiniene a evoluției speciilor. Acestea au fost prezentate pe larg și sistematic în ultima sa carte, The Structure of Evolutionary Theory, publicată în 2002. În ce sens punct de plecare? În sensul că „echilibrele punctuate“ implică ideea, cu totul neortodoxă din
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
care arată că paleontologii profesioniști au constatat, și în epoca lui Darwin, și mai târziu, apariția bruscă a multor specii fosile urmată de permanența lor pe termen lung. Mulți dintre ei au explicat discrepanța dintre aceste observații și gradualismul filogenetic darwinian prin „imperfecțiunea documentelor fosile“. Din perspectiva acceptării echilibrelor punctuate, invocarea acestei „imperfecțiuni“ apare drept o ipoteză ad hoc. Respingerea gradualismului filogenetic drept o interpretare nesatisfăcătoare a datelor paleontologiei și opțiunea pentru echilibrele punctuate a inaugurat o abordare diferențiată a cercetării
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
în fața acestor presiuni, apariția unor noi specii și dispariția altora reprezintă expresia eșecului încercărilor de a le face față. „Trăsăturile radicale din punct de vedere teoretic ale echilibrului punctuat decurg din sugestiile sale în ceea ce privește macroevoluția, cu speciile tratate drept indivizi darwinieni de nivel mai înalt, analoage organismelor în microevoluție.“ Altfel spus, speciile nu sunt diviziuni mai mult sau mai puțin arbitrare într-un continuu, așa cum înclina să le vadă Darwin. Prin punerea speciilor pe același plan cu indivizii, ca entități supuse
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
din părinții teoriei sintetice a evoluției, propusese, mai de mult, o nouă ipoteză (vezi Change of Genetic Environment and Evolution, 1954) pentru a face față provocării pe care o reprezenta dezacordul dintre lipsa verigilor intermediare în „documentele fosile“ și susținerea darwiniană a caracterului gradual al tranziției de la o specie la alta. Potrivit acestei ipoteze, evoluția se desfășoară încet, treptat în cazul speciilor cu un mare număr de membri. Schimbări rapide, în perioade scurte de timp, pot avea loc însă în populații
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]