326 matches
-
pot legaliza niciodată. În plus, noi oportunități, în prezent imposibil de prezis, așteaptă mereu să fie descoperite de oamenii de afaceri întreprinzători. Este totuși just să avem în vedere o diminuare a ,,alegerilor ușoare", astfel că, printr-un principiu al darwinismului criminal, o piață criminală în schimbare și, acolo unde este posibil, în scădere va forța sindicatele mai puțin eficiente să iasă din afacere, permițând unui număr mic de operatori mari să dedice mai mult timp activității de control. Cu o
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Administrative/932_a_2440]
-
54; Letonia 223 Li Peng 106, 107, 108, 110 Li Xiannian 101, 104 Liban 43, 47 Liberalizare economică: China 37, 67, 81, 101-108, 115; comerț liber 65, 66, 67, 169, 175; corupție politică 65-74, 81-82, 242; crimă organizată 67, 212; darwinism 50; distingerea față de liberalism 66, 69; finanțe internaționale 182-183, 192; oportunități de corupție 66-67, 69, 70, 71, 72, 81, 192; privatizare vezi privatizare; pseudoliberalism 71, 174; realinieri interstițiale 37; rent-seeking 37, 67, 243; securitate națională 71; serviciul public 68, 69
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Administrative/932_a_2440]
-
să-și depășească Întârzierea evolutivă, care părea evidentă. Tipul de explicație care justifica științific colonialismul putea să justifice și inegalitățile socio-economice, de vreme ce se credea că soarta claselor defavorizate avea să se amelioreze dacă acestea se puneau În serviciul claselor dominante. Darwinismul social dădea acestor considerații necesara poleială științifică. În secolul XX, derivele totalitare, dezastrele celor două războaie mondiale, dezechilibrele persistente În lume, revendicările etnice și naționaliste și multiplele forme de violență din societățile noastre (de la problemele din suburbii până la terorismul internațional
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Vom evoca În continuare cinci curente sau grupuri de curente care ne par deosebit de semnificative; demersul nostru este Însă departe de a epuiza lista acestor școli. Dincolo de eterogenitatea sa, instituționalismul tradițional american (aproximativ 1885-1914), pornind de la o triplă tradiție (istoricism, darwinism și pragmatism), după Veblen, este centrat pe un comportament individual care se modifică sub efectul incitațiilor venite dinspre mediul Înconjurător natural și social, aflat el Însuși În schimbare. Instinctele și obiceiurile conjugate dictează comportamentele umane, iar instituțiile ă care nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
germană a avut darul de a duce la o federație, pe când căderea Imperiului Austro-Ungar a provocat dezmembrare. Nici o pretinsă Întâietate a națiunii politice asupra celei culturale sau a celei culturale asupra celei politice nu poate fi decisivă. Principiul biologic și darwinismul social pot servi unui proiect național, fie el etnic sau nu. Etnicismul totalitar al Germaniei naziste instaura o ierarhie a popoarelor, profesând lupta fără cruțare Împotriva unui alt „popor ales”. Și totuși, acest purism etnic utopic era Într-un fel
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
eugenistă etc.) (Bauman, 2002). Corelativ, trebuie să ținem seama de faptul că rasismul doctrinar nu se manifestă niciodată În stare pură, ci Întotdeauna ca o componentă a anumitor configurații ideologice În care interferează cu alte „isme”: naționalism, colonialism, eugenism, evoluționism, darwinism social etc. (Kevles, 1995). Construcțiile sau interpretările istorice asupra „celorlalți” văzuți prin prisma apartenenței la o rasă (diferiți de „noi” și opuși „nouă”) variază de la „sălbatici”, „barbari” și „primitivi” la „mai puțin evoluați” sau la „prea puțin evoluați”, de la imperfectibili
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
dorința și penuria, Thomas Hobbes, În secolul al XVIII-lea, vede starea naturală ca un conflict al tuturor Împotriva tuturor pentru acapararea bunurilor dorite, dar limitate cantitativ. Pentru a reglementa conflictele, Statul (Leviatanul) instaurează ordinea de drept, abstractă. Ce este darwinismul secolului al XIX-lea dacă nu o Înțelegere a vieții ca violență inițială, respectiv lupta pentru supraviețuire și selecția naturală a celor mai apți? În anii 1880-1890, Friedrich Nietzsche face elogiul forței supraomului, orchestrată ulterior de nazism. Numărându-se printre
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
ale dimensiunii umaniste a antropologiei, precum și la antropologi care susțineau rolul fundamental al culturii și al sacrului în viața socială. (Idem., p. 433) Enunțul că "științele politice seamănă mai degrabă cu un bazar aleatoriu" (Idem., p. 437), completat cu influențele darwinismului, teoriei einsteiniene a relativității, ale psihanalizei și sociobiologiei, s-a încheiat cu încă o constatare demobilizantă pentru un tânăr care ar vrea să le studieze: Nu există o știință socială ca o știință arhitectonică. Există doar niște părți fără un
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
încurajat voluntarismul și violențele. Temătorii, contemplativii, ezitanții, emigranții respinși au îngroșat rândurile social-exclușilor. Poziții ca cele de mai sus au fost promovate cu două secole în urmă de preotul anglican Thomas Robert Malthus (1766-1834). Apoi le-a reluat în termenii darwinismului social filosoful Herbert Spencer (1820-1903). Parțial, economistul J. M. Keynes în secolul al XX-lea a generat unele succese cu astfel de idei. Dar când pensionarii, șomerii, boschetarii se revoltă, atunci fie se trece la "populismul" unor compromisuri, fie la
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
tolerate, analizate și promovate cel puțin ca ipoteze, în Vest. Prin contagiuni intelectuale și mai rar prin construcții proprii, în Est s-au depășit anevoios tendințele ortodoxiste ale secolului al XIX-lea de gândire hegeliano-marxistă, iluminism, antropologie feuerbachiană împletită cu darwinism și alte "naturalisme". Crizele repetate ale capitalismului nu au oprit comerțul și alte schimburi bine controlate dintre țările celor două sisteme. Din aceste schimburi au câștigat tot cei dintâi, deoarece ei nu vindeau produsul nou, de pe banda de producție cotidiană
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
la apariția respectivelor identități culturale. "Cultură" preia, în acest fel, o conotație pre-politică iar, prin urmare, și conflictele dintre culturi apar ireductibil din "mentalitatea" caracteristică fiecărei civilizații. Am putea vorbi, în termeni actuali și desigur mult mai rafinați, de un darwinism cultural. În mod asemănător am putea folosi același timp de raționament și la tema ce priveste conflictul dintre religii. Totuși, eu consider că, dimpotrivă, conflictele din interiorul Uniunii Europene au fost dintotdeauna și vor fi întotdeauna de natură strict politică
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
culturali. "Cultură" acquista, în questo modo, un connotato pre-politico e, pertanto, anche i conflitti tra le culture appaiono îl portato della irriducibilità delle "mentalità" caratteristiche delle singole civiltà. Quasi și trattasse, în termini riaggiornati e sicuramente più raffinati, di un darwinismo culturale. Analoghe considerazione possono essere svolte riguardo allo scontro religioso. Al contrario ritengo che lo scontro all'interno della Unione Europea sia sempre e soltanto di natură strettamente politică. Assistiamo nella sfera economico-produttiva ad una concentrazione di potere în termini
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
marxismului. Reacționînd cu energie, Trotki "decretează astfel că viziunea lui Sklovski, Jakobson, Eichenbaum etc. asupra artei este ăidealistă, din moment ce respinge explicația economică a operei de artă și pune accentul pe aventură limbajului; tot el precizează că respingerea materialismului înseamnă ărespingerea darwinismului și a marxismuluiă și că, prin urmare, formaliștii sînt ămisticiă; în plus, Trotki afirmă că sursa filosofica fundamentală a formaliștilor ar fi Kant (!), ăpontiful idealistiloră și că formalismul rus ar fi un avatar îndepărtat al kantianismului; în fine, ca primatul
Un antiideolog (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17568_a_18893]
-
DAREA NOASTRĂ DE SEAMĂ... "] În darea noastră de seamă asupra primei prelegeri a d-lui T. Maiorescu, s-a strecurat o eroare de redacțiune stilistică, ce de aminteri se înțelege îndată ca eroare din urmarea prelecțiunii. D. Maiorescu, vorbind despre darwinism, nu a zis că teoria evoluțiunii este ipotetică, pe când teoria selecțiunii și a moștenirii ar fi "suficient demonstrată", ci, din contră, aceste din urmă sânt astăzi încă controversate între oamenii de știință, pe când evoluțiunea generală nu se mai poate tăgădui
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
la noi tipare și formule sociale care, în timp, pot fi confirmate de practica socială sau pot să nu fie confirmate de practică. O altă caracteristică a capitalismului este permanenta schimbare socială, dezvoltarea sa pe baza unor acumulări de tip ,,darwinism social". Vom detalia conținutul dezbaterii despre dezvoltarea moralei umane în interiorul devenirii sociale. Primul lucru pe care trebuie să-l spunem este acela că nu există un semn de egalitate între darwinismul social și cel de tip biologic 264. Deși în
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
socială, dezvoltarea sa pe baza unor acumulări de tip ,,darwinism social". Vom detalia conținutul dezbaterii despre dezvoltarea moralei umane în interiorul devenirii sociale. Primul lucru pe care trebuie să-l spunem este acela că nu există un semn de egalitate între darwinismul social și cel de tip biologic 264. Deși în analiza devenirii umane de tip social a fost împrumutat termenul ,,darwinism", în acest context, acest termen are altă conotație, acoperă o altă plajă de înțelegere de ordin lingvistic și chiar științific
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
devenirii sociale. Primul lucru pe care trebuie să-l spunem este acela că nu există un semn de egalitate între darwinismul social și cel de tip biologic 264. Deși în analiza devenirii umane de tip social a fost împrumutat termenul ,,darwinism", în acest context, acest termen are altă conotație, acoperă o altă plajă de înțelegere de ordin lingvistic și chiar științific. Darwinismul biologic presupune o selecție naturală care se realizează pe două capabilități ale naturii și anume variația și ereditatea 265
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
social și cel de tip biologic 264. Deși în analiza devenirii umane de tip social a fost împrumutat termenul ,,darwinism", în acest context, acest termen are altă conotație, acoperă o altă plajă de înțelegere de ordin lingvistic și chiar științific. Darwinismul biologic presupune o selecție naturală care se realizează pe două capabilități ale naturii și anume variația și ereditatea 265. ,,Folosind exemple din lumea animală și a plantelor, Darwin arată că mutația genetică este răspunzătoare de evoluția naturii, iar aceasta survine
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
dat, modificând astfel specia prin reproducere selectivă). Selecția naturală stă la baza evoluției indivizilor și a speciei. Viața ființelor se duce și se produce sub această continuă bătălie pentru existență. Învinge cel care este mai bun și mai adaptat. Spre deosebire de darwinismul biologic, cel social presupune selecția de tip social și schimbarea socială sub imperiul aceleiași legi a selecției naturale, în interiorul căreia intervine un element tipic uman, diferit de lumea animală, care este morala umană. Darwinismul de tip social, în înțelesul pe
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
mai bun și mai adaptat. Spre deosebire de darwinismul biologic, cel social presupune selecția de tip social și schimbarea socială sub imperiul aceleiași legi a selecției naturale, în interiorul căreia intervine un element tipic uman, diferit de lumea animală, care este morala umană. Darwinismul de tip social, în înțelesul pe care i-l oferim noi, însemană mai mult decât selecție oarbă și luptă pentru existență. Evoluțiile de tip cultural sunt mult diferite de cele de ordin biologic. Schimbarea culturală se produce în linie dreaptă
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
suntem creatori de civilizație. Capitalismul este o etapă a construcției civilizatorii care se bazează pe o cultură unică, cultura omului occidental. ,,Eu"-l sau conștiința de sine îl diferențiază pe om de animal. În cazul evoluției de tip social sau darwinismului de tip social, nu există mutații genetice și salturi. Cultura dezvoltă civilizație în mod direct și în strânsă corelație. Acumulările de tip cultural provoacă și susțin acumulările de tip civilizațional. ,,Omul moral, conștient de sine și cu un sistem de
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
state sunt bogate și altele sărace, de ce întregi spații geografice sau culturale se deosebesc atât de mult de alte spații. Este devenirea socială un fenomen accidental sau este un fenomen care se desfășoară după anumite reguli și legi? Există un darwinism social, adică un set de legi după care oamenii construiesc realitatea socială? De ce aceste construcții sociale diferă atât de mult de la o epocă la alta și de la un spațiu geografic la altul. Putem spune că omul, în devenirea sa, copiază
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
universale. Un fapt social, o instituție, este naturală în măsura în care este dezvoltată, apărută în chip natural, evoluează și dispare în mod firesc. Discutăm aici în natură, dar și în societate, despre o devenire dialectică, a modificării parametrilor ca urmare a acumulării. Darwinismul social, pe care-l invocăm, nu este o știință sau o categorie care să-și fi spus ultimul cuvânt în înțelegerea devenirii sociale a omului. Dimpotrivă, împrumutând conceptele și aparatul de lucru al lui Darwin, folosit pentru a explica apariția
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
în judecarea și analiza economică plecăm, în lipsa unei demonstrații, de la nivelul de asemănare flagrant a celor două lumi și considerăm omul ca aflându-se în centrul vieții sociale, dar și al lumii fizice, materiale. În consecință, putem discuta despre un darwinism social 277 în măsura în care o parte dintre principiile pe care și-a construit Darwin teoriile sale despre devenirea vieții umane biologice, pot fi valabile și în construcția socială, în devenirea societății umane. Schimbarea istorică este, într-adevăr, o evoluție în care
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
cel mai puternic, cel mai bine înzestrat și care are capacități de adaptare la lumea și la viața exterioară. Există și în lumea socială o selecție naturală care provoacă și duce la apariția unor forme superioare de conduită și manifestare. Darwinismul social presupune acumularea în interiorul organizării și formei sociale de existență umană. Darwinismul social este în același timp o formulă de unificare a celor două lumi de care discutăm. Ciclul este elementul fundamental, formula de bază în evoluția lumii vii, dar
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]