326 matches
-
Coranul sau că Biblia să fie în mare parte asemănătoare în mai multe colțuri din lume. Aproape toți de pe glob au ajuns să se închine cuiva de-a lungul vremurilor (mai puțin comuniștii), budiștii să se închine lui Buda, adepții darwinismului se închinau și se închină științei cu toate că și ei petrec bucurându-se de sărbători (comunistii nu aveau sărbători) sau cum afirmau școlile filozofice chinezești Kun Fu Tzu sau Lao-Tzu că lumea s-a format din cele patru elemente apa, focul
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE III de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370819_a_372148]
-
industriei, a comerțului autohton, a învățământului și a culturii. Opera sa filosofică s-a format, în condițiile orientării materialiste a științelor naturii în țara noastră, sub influența materialismului francez, a materialismului vulgar și a cuceririlor științelor naturii, în special a darwinismului. Ideile lui ateiste au avut un ecou în țară, în cercurile progresiste ale vremii, găsind adepți printre oamenii de știință, ca și în rândurile tinerilor. În perioada studiilor în străinătate luase contact cu operele unor gânditori ca Spencer, Darwin, Tylor
VASILE CONTA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354245_a_355574]
-
și lesbienelor, în diferite secte și mișcări orientale. Pe micul ecran se găsesc reprezentate toate stadiile de evoluție sau de negare ale culturii nihiliste: de la relativismul valoric al liberalismului până la negarea existenței lui Dumnezeu și a metafizicului, realizată prin popularizarea darwinismului și a scientismului, de la experiența erotismului obsesiv, a pornografiei și magicului până la nihilismul distrugerii promovat prin mesajul violenței. Cum intervine televizorul în gramatică folosirii privirii, pe care o învață creștinismul, societatea tradițională sau conștiința omului? Uitnadu-ne la televizor ne punem
EFECTELE TELEVIZIUNII ASUPRA MINTII UMANE SI DESPRE CRESTEREA COPIILOR IN LUMEA DE AZI de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375326_a_376655]
-
delicate substanțe materiale, care este criminalistica, mă duce gândul in primo tempo la vestitul Cesare Lombroso, fondatorul Școlii Italiene de criminologie. Acesta este cunoscut pentru teoria pe care a elaborat-o la mijlocul secolului XIX, și care a avut la bază darwinismul social și pozitivismul lui Auguste Comte. Astfel, Lombroso considera criminalul ca având înnăscută tendința spre infracțiune și care poate fi observabilă în cadrul trăsăturilor feței. Ulterior, această teorie urma să fie contestată, fiind infirmată de rezultatele științifice. În cadrul evoluției umane, era
O INTERFAŢĂ NECESARĂ ÎNTR-UNUL DINTRE CELE MAI GRELE DOMENII ŞTIINŢIFICE DE DANIEL MARIAN de BAKI YMERI în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376808_a_378137]
-
a deduce o concepție organică despre viață, cu transpunerea în practică, în primul rînd, pe terenul politico-social: materialismul sau marxismul; cealaltă ramură, în schimb, a vrut să rămînă pe tărîmul "științei" (teoretice) pe urmele Iluminismului și pozitivismului, anticipîndu-l: evoluționismul sau darwinismul. Aceleași principii metafizice și filozofice, aprofundate coerent pe plan etic, trebuiau să ajungă la ascetismul păgîn, bazat pe negarea oricărei valori din lume și realizat ca un fel de ataraxie stoică: într-un cuvînt, în profundul pesimism al unui Schopenhauer
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
DAREA NOASTRĂ DE SEAMĂ... "] În darea noastră de seamă asupra primei prelegeri a d-lui T. Maiorescu, s-a strecurat o eroare de redacțiune stilistică, ce de aminteri se înțelege îndată ca eroare din urmarea prelecțiunii. D. Maiorescu, vorbind despre darwinism, nu a zis că teoria evoluțiunii este ipotetică, pe când teoria selecțiunii și a moștenirii ar fi "suficient demonstrată", ci, din contră, aceste din urmă sânt astăzi încă controversate între oamenii de știință, pe când evoluțiunea generală nu se mai poate tăgădui
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nici nu este posibilă această împlinire în natură fără perspectiva noului orizont. În Puterea sufletească, C. Rădulescu-Motru face următoarea afirmație: "Dar față de teoriile vechi, antropomorfice, după care omul se credea că concentrează în sine finalitatea vieții din natură, negreșit că darwinismul, (...) constituie un mare progres"123. Prin urmare, ideea că omul "concentrează în sine finalitatea vieții din natură" este o eroare. Nu după natură (nu în ordinea naturii) omul este "formă finală", ci în cea universală a energiei. Energia-ca-natură nu evoluează
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în „plan apropiat” (deci asocierea dintre o anumită schemă narativă și anumite procedee de vizualizare), favorizează reprezentarea violenței și agresivității ca un fapt uman natural (mai puțin cultural), ceea ce conduce la o reprezentare a violenței televizuale într-o perspectivă apropiată darwinismului social. Consecința mai generală a acestei combinații de schemă narativă și de tehnică a filmării constă, în cele din urmă, în a amalgama până la anulare elementele specifice tramei narative ficționale și a modurilor în care oamenii își fac dreptate. În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
dintre o anumită schemă narativă și anumite procedee de vizualizare), favorizează reprezentarea violenței și agresivității ca un fapt uman natural (mai puțin cultural), ceea ce conduce (după cum afirmă cele două cercetătoare) la o reprezentare a violenței televizuale într-o perspectivă apropiată darwinismului social. Consecința mai generală a acestei combinații de schemă narativă și de tehnică a filmării constă, în cele din urmă, în amalgamarea până la anulare a elementelor specifice traumei narative ficționale și a modurilor în care oamenii își fac dreptate. Violența
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
și că folosirea tot mai sofisticată a banului, ca instrument social, este un semn de devenire umană pe drumul sinuos și complicat al transformării noastre. Există un concept care încearcă să pună în evidență cele amintite și care se cheamă "darwinism social". La baza sa stă caracterul natural al evoluțiilor, bazat pe principii pe care le amintim: "supraviețuirea celor mai bine adaptați"41, selecția naturală nu se poate "face niciodată în salturi mari și bruște, ci înaintează întotdeauna cu pași mici
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
înaintează întotdeauna cu pași mici, siguri deși înceți"42, și "prin selecție naturală se produc, se formează, se modifică, se dezvoltă, se determină, se influențează, și se întăresc specii noi, ea perfecționându-le"43. Deși este vorba aici de principiile darwinismului natural, spunem că ele pot fi extinse și asupra celui de tip social. Natura nu face salturi, dar nici societatea umană. Dacă Dumnezeu a construit omul după asemănarea sa, putem spune că și omul construiește social după propria-i asemănare
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
natură și lumea înconjurătoare. Cercetările matematice 827 ale comportamentului uman din cursul secolului XX ne-au convins că suntem ființe predictibile, cu un comportament natural, profund integrat cosmosului în care viețuim. Există, din această perspectivă, un gen de devenire, de darwinism social și economic. Nu spunem lucruri noi. Matematica era considerată principiul "originar al tuturor lucrurilor încă de pe vremea filosofului grec Pitagora"828. În dezbaterea despre contribuția lui Descartes la regândirea fundamentelor științelor și a instaurării raționalității în gândire, Sedlacek arată
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
dispărând după principiile teoriei ondulațiunii universale. Un fapt social, o instituție, este naturală în măsura în care este dezvoltată, apărută în chip natural, evoluează și dispare în mod firesc. Discutăm aici în natură, dar și în societate, despre o devenire dialectică, prin acumulare. Darwinismul social, pe care-l invocăm, nu este o știință sau o categorie care să-și fi spus ultimul cuvânt în înțelegerea devenirii sociale și economice a omului. Dimpotrivă, împrumutând conceptele și aparatul de lucru al lui Darwin, folosit pentru a
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
în judecarea și analiza economică, plecăm în lipsa unei demonstrații, de la nivelul de asemănare flagrantă a celor două lumi și considerăm omul ca aflându-se în centrul vieții sociale, dar și al lumii fizice, materiale. În consecință, putem discuta despre un darwinism social 856. De asemenea trebuie să vedem în ce măsură principiile pe care și-a construit Darwin teoriile sale despre devenirea vieții umane biologice, pot fi valabile și în construcția socială, în devenirea societății umane? Schimbarea istorică este într-adevăr o evoluție
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
înzestrat și care are capacități de adaptare la lumea și la viața exterioară. Există și în lumea socială o selecție naturală și chiar o mutație, un salt care provoacă și duce la apariția unor forme superioare de conduită și manifestare. Darwinismul social presupune acumularea în interiorul organizației și formei sociale de existență umană. Darwinismul social este în același timp o formulă de unificare a celor două lumi de care discutăm. Această teorie realizează o punte de legătură între lumea fizică și cea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
exterioară. Există și în lumea socială o selecție naturală și chiar o mutație, un salt care provoacă și duce la apariția unor forme superioare de conduită și manifestare. Darwinismul social presupune acumularea în interiorul organizației și formei sociale de existență umană. Darwinismul social este în același timp o formulă de unificare a celor două lumi de care discutăm. Această teorie realizează o punte de legătură între lumea fizică și cea socială. Ciclul este elementul fundamental, formula de bază în evoluția lumii vii
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
sărăciei descrise, dar este numai pentru că noi suntem oameni ai secolului XXI. Fenomenul economic și social are o dinamică a sa proprie, care duce la schimbare. Saltul însă, nu se obține niciodată aleatoriu, ca în biologie, așa cum îl descrie Darwin. Darwinismul economic nu prezintă mutații imprevizibile, ci mereu previzibile. Asta îl deosebește de darwinismul biologic. O acumulare de dezvoltare, duce la acumulări de dezvoltare în același spațiu, chiar dacă noua acumulare se produce sub forme noi, altădată necunoscute și nebănuite. Zilele de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
economic și social are o dinamică a sa proprie, care duce la schimbare. Saltul însă, nu se obține niciodată aleatoriu, ca în biologie, așa cum îl descrie Darwin. Darwinismul economic nu prezintă mutații imprevizibile, ci mereu previzibile. Asta îl deosebește de darwinismul biologic. O acumulare de dezvoltare, duce la acumulări de dezvoltare în același spațiu, chiar dacă noua acumulare se produce sub forme noi, altădată necunoscute și nebănuite. Zilele de muncă prelungite, subalimentația, malnutriția, așa rele cum sunt descrise, înseamnă mai mult decât
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de caz pe România), funcții, definiții, crize, anti-crize, ciclicități naturale, economice, mai puțin monetare, apariția diviziunii muncii, a cooperării sociale etc. Epopeic, ni se mai prezintă "lupta omului cu raritatea"..., poate a propriilor idei, zic și eu, un fel de "darwinism social" pe care autorul îl îmbrățișează și îi respectăm îmbrățișarea. Un singur lucru nu am înțeles și anume ce înseamnă "schimbul preeconomic". Nici nu cred că există așa ceva, schimbul fiind, prin excelență, o activitate economică, apărută în urma altora, dar tot
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
2009, p. 5. 119 În context autorii situează apariția lui Homo Sapiens cu 200.000 î.Hr. Noua cifră spune multe despre relativitatea cu care ne raportăm la această epocă de istorie veche. 120 Pentru o dezbatere detaliată a categoriei de "darwinism", vezi și Dominique Lecourt-co., Dicționar de istoria și filosofia științelor, Editura Polirom, Iași, 2005, p. 419. 121 Apud. C.I. Gulian, Lumea culturii primitive, Editura Albatros, București, 1983, p. 67. 122 Anthony Giddens, Sociologie, Editura All, București, 2001, p. 27. 123
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
transforma". Ibidem 130 "Ereditatea marchează disponibilitatea naturii de a păstra și reproduce caractere odată dobândite". Ibidem. 131 Charles Darwin, Originea speciilor, Editura Beladi, Craiova, 2007, p. 13. 132 Charles Darwin, op. cit., p. 555. 133 O părere "specială" despre Darwin și darwinism o are Nietzsche. "În ce privește faimoasa "luptă pentru existență", mi se pare deocamdată că ea a fost mai mult afiramtă decât dovedită. Ea se întânlește dar ca excepție; aspectul general al vieții nu e starea de restriște,starea de foamete, ci
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
legi interne proprii, ce există în afara dorinței și voinței oamenilor", N.N Constantinescu-co., Tratat de economie contemporană, vol. 1, Editura Politică, București, 1986, p. 55. 855 David Miller-co., Enciclopedia Blackwell a gândirii politice, Editura Humanitas, București, 2000, p. 524. 856 Darwinismul social reprezintă "încercările unor filosofi sociali și politici de a aduce în sprijinul propriilor teorii autoritatea biologiei darwiniste". Vezi și David Miller-co., Enciclopedia Blackwell a gândirii politice, Editura Humanitas, București, 2000, p. 152. Darwinismul social este un concept care leagă
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Humanitas, București, 2000, p. 524. 856 Darwinismul social reprezintă "încercările unor filosofi sociali și politici de a aduce în sprijinul propriilor teorii autoritatea biologiei darwiniste". Vezi și David Miller-co., Enciclopedia Blackwell a gândirii politice, Editura Humanitas, București, 2000, p. 152. Darwinismul social este un concept care leagă "dependența vieții omenești de mediul înconjurător,natural, ca o luptă împotriva forțelor antagoniste", L.V. Mises, Socialismul..., www.mises.ro, p. 200. 857 David Miller-co., Enciclopedia Blackwell a gândirii politice, Editura Humanitas, București, 2000, p.
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
constituie faptul că singura religie revelată este creștinismul, forma sa cea mai pură constituind-o ortodoxia. În această lumină, vremurile moderne sunt „descumpănite” sau pradă haosului, întrucât de aproape două secole „titanii ateismului”, printre care se numără partizanii pozitivismului, ai darwinismului și marxismului, au provocat o „descreștinare” a păturii culte europene. Alegoria unei lupte „între Apollo și Iisus”, dintr-un splendid eseu din 1927, era precedată de câteva luări de poziție mai explicite. Încă din 1920 C. se despărțea de Titu
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
într-o măsură o parte a spiritului public. Prin cicluri de articole, îndeobște prelucrări, cu adaosuri și exemplificări la îndemâna cititorului român, prin rubrici speciale, sunt aduse în pagină, într-un stil accesibil, varii cunoștințe. Se vorbește mai cu seamă despre darwinism, materialism, ateism. Derivată din aceste opțiuni, neocolite de eclectism și empirism, orientarea spre chestiunile sociale este marcată de vehemență critică și zel doctrinar. Atacul împotriva sistemului oficial de instrucție și educație, împotriva instituțiilor „burgheze” (școala, armata, familia ș.a.), pledoaria pentru
CONTEMPORANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286392_a_287721]