6,546 matches
-
scoate sensuri numeroase, nu o dată altele decît cele scontate de creatorul său ori cu care ne-am obișnuit. Meșterul Manole al lui Ion Pecie rămîne o culegere de investigații solide, instructive și atracțioase nu doar pentru învățăceii proximi ai redutabilului dascăl care a devenit fostul echinoxist în ultimul deceniu, în Amarul Tîrg, restrîngîndu-și, din păcate, drastic, prestația scriptică. Ion Pecie: Meșterul Manole. Prozatori ai lumii: Creangă, Sadoveanu, Rebreanu. Editura Viitorul românesc, 2001, 292 pag.
Un soi de revizuiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13817_a_15142]
-
măgarule! Am să te reclam la marele cartier general! Am să te chem la Curtea Marțială! Vei fi Împușcat ca un câine! E o rușine să mai porți uniformă! La zid, la zid! Credeam că a Înnebunit popa. O șterg. Dascălul se ia după mine: -Bine, domnule locotenent, cum Îți veni? -Dar ce-am făcut? -Ăsta nu e popă, domnule. -Cum? -Ăsta e domnul profesor Iorga. S-a Îmbrăcat așa de frica nemților. Camaradul meu surâdea nostimei amintiri: -Și cine crezi
115 ani de la nașterea lui Păstorel Teodoreanu. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Culicovschi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_340]
-
mine: -Bine, domnule locotenent, cum Îți veni? -Dar ce-am făcut? -Ăsta nu e popă, domnule. -Cum? -Ăsta e domnul profesor Iorga. S-a Îmbrăcat așa de frica nemților. Camaradul meu surâdea nostimei amintiri: -Și cine crezi că făcea pe dascălul? -Făgețel? -Ai ghicit! Păstorel a realizat și importante - pentru cunoașterea literaturii străine - traduceri, publicate atât În timpul vieții sale dar și după, precum și volumele „Gastronomice” și „De re culinaria” apărute postum. * * * Păstorel: poet, dramaturg, traducător și gastronom Chiar dacă a fost premiat
115 ani de la nașterea lui Păstorel Teodoreanu. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Culicovschi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_340]
-
în atenția adevăraților specialiști. Pe unii i-am chestionat chiar eu. Preferă să glumească prin colțuri. Ricanarea nu e însă o metodă eficientă în combaterea acestui tip de aberații științifice. Deruta în rîndul celor interesați de astfel de probleme, unii, dascăli, e imensă. Nu vreau să fac procese de conștiință nimănui, dar chiar și unii dintre adversarii tezelor naționaliste cu pricina sînt ispitiți de ideile principale aflate în joc. Care este preocuparea cea mai constantă a, să zicem, lingviștilor români din
Despre o anumită impostură by Nicolae Ioana () [Corola-journal/Journalistic/13919_a_15244]
-
inimă sinceritatea dvs. V-a trebuit ceva timp, recunoașteți, să schimbați acriturii liniile aspre cu altele ceva mai blânde și înțelepte, îndulcindu-i trăsăturile și, poate, astfel găsindu-i justificări la toate câte le face din iubire pentru învățăcei orice dascăl. Citindu-vă, ne-am gândit cum ați proceda la clasă, ca profesor de matematici, când unul sau mai mulți dintre elevii pe care vreți să-i notați conform nivelului lor real catastrofic, replica lor în acel moment fiind că se
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13941_a_15266]
-
strâmb. Și apoi rutina care a cuprins în mare parte corpul profesoral: sunt prea multe locurile unde orice încercare de a readuce lucrurile pe un făgaș european sunt blocate de cei care sunt incapabili de a-și îndeplini datoria de dascăl și rămân tributari unei rutine care-i face să păstreze stereotipuri ideologice socialiste. Cum a reacționat societatea civilă când s-a formulat acuzația, din nefericire îndreptățită, că tratatul de istorie publicat de Academia Română conține capitole plagiate? Așa ceva este fără precedent
Mentalitate socialistă by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10364_a_11689]
-
se creadă că absolutizez, căci vorba istoricului latin Tacitus, chiar și în cele mai negre perioade, când indivizi lipsiți de caracter și personalitate sunt propulsați în fruntea societății, nu "lipsesc și splendide exemple de conduită". Au fost și în comunism dascăli din generația de după război care și-au făcut în chip strălucit datoria. Dar, repet, acestea se produceau în pofida regimului: în fond, orice act de cultură autentică era un gest de frondă, căci, în concepția PCR, cultura era doar trompetă propagandistică
Asanarea vieții academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10403_a_11728]
-
poți avea oare iertare? N-auzi pe un înțelept că sfătuiește și spune: Este rușine aducătoare de păcat (Înț. Sir., 4, 23). Te temi să nu te Țină cineva de rău? Dă vina pe mine! Spune: Așa mi-a poruncit dascălul! Sunt gata să mă judec cu cei ce te Țin de rău și socoteală să le dau. Dar, mai bine spus, nimeni, oricât de nerușinat ar fi, nu vă va Ține de rău nici pe voi și nici pe mine
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
care se retrag la masa de scris și, în tihna "condeiului" de astăzi, computerul, se străduiesc să mențină viu spiritul adevărului și al științei. Dintr-o responsabilitate profundă față de moștenirea lingvistică de la părinți și din devotament total față de profesiunea de dascăl și de cercetător, pe care o practică dintotdeauna cu o remarcabilă competență, acad. Matilda CARAGIU MARIOȚEANU și prof. univ. Nicolae SARAMANDU au elaborat - cu o adevărată migală filologică - o lucrare complexă, de larg interes atât pentru specialiști, cât și pentru
Aromâna de lângă noi by Coman Lupu () [Corola-journal/Journalistic/10430_a_11755]
-
accederea la catedre a mii de semidocți, care au beneficiat de șmecheria fesenisto-pesedistă a răsplătirii clientelei cu funcții și grade care să le satisfacă orgoliul și să le sporească încrederea în sistem: una e să furi la urne ca umil dascăl de cartier, alta ca ditamai profesorul universitar sau chiar rectorul (cazul lui Maghiar, rectorul-monarh de la Oradea, nu ne iese din memorie, oricâte treceri de ștafetă la urmași vor mai fi fiind!). Nici unul dintre miniștrii ultimilor cincisprezece ani (și cu atât
Lancea boantă a modernizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10447_a_11772]
-
se spune. Ambii sînt preocupați, în adîncul artei lor, de problema raportului dintre esență și aparență. Eminescu, ca poet liric, de misterioasa lor logodnă; Caragiale, ca autor satiric, de divorțul dintre ele. Eminescu este marele nostru profesor de visare, Caragiale - dascălul nostru de luciditate. De aceea, poate, Caragiale rămîne, în domeniul lui, mult mai izolat decît Eminescu într-al său. în vecinătatea lui Eminescu îi putem invoca pe Arghezi și pe Blaga. Ce nume să cităm în vecinătatea lui Caragiale? G.
Ștefan Cazimir: "Sîntem prea convinși pentru a fi și convingători" by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/10521_a_11846]
-
spațiul cosmic și menținerea vieții. La acest proiect planetar s-a alăturat și colectivul CN „Al. I. Cuza”, îndrumătorul și „motorul” activităților - ce presupun o abordare interdisciplinară - fiind prof. de fizică Cătălina Stanca. Pentru realizarea proiectului „Viața pe ISS”, atât dascălul, cât și discipolii au dobândit experiența unei bune colaborări cu Observatorul Astronomic din SUA, cu ISS, cu alte agenții preocupate de observația astronomică și nu numai. Tema este dată de ISS și este de mare actualitate, fiindcă previziunile unor futurologi
„Dialogurile tinereţii”, 2013, la CN „Costache Negri” [Corola-blog/BlogPost/94299_a_95591]
-
câștige sume considerabile în fiecare lună. Asta pentru că fie dețin firme cu profil didactic, fie din meditații sau diverse proiecte cu profil educativ. Într-un clasament național, întocmit pe baza declarațiilor de avere, pe primul loc în top se plasează dascălii din București, cei mai înstăriți dintre ei fiind directori de școli generale sau licee. Potrivit declarației de avere, Andreia Bodea, actualul director al Colegiului I. L. Caragiale din Capitală, are două terenuri de 7.000 de metri patrati, o casă de peste
Cei mai bogați directori de licee sunt în București, urmați de Timiș, Brașov sau Cluj [Corola-blog/BlogPost/94339_a_95631]
-
20.000 de lei. Directoarea de la Liceul Caragiale este urmată în top de George Cazacu, directorul Colegiului Național Sf. Sava. Profesorul are patru terenuri de pește 20.000 de metri patrati, două apartamente în București și două case de vacanță. Dascălul mai deține, împreună cu soția, două firme. Directorul Colegiului Național Gheorghe Lazăr, Victor Ioan Nicolae, are și el două apartamente în Capitală. Mai are și patru conturi în valoare de pește 70.000 de lei. Anul trecut a încasat aproape 55
Cei mai bogați directori de licee sunt în București, urmați de Timiș, Brașov sau Cluj [Corola-blog/BlogPost/94339_a_95631]
-
în valoare de pește 70.000 de lei. Anul trecut a încasat aproape 55.000 de lei din salariul de director, plus 8.800 de lei din drepturi de autor, după cum reiese din declarația de avere. La fel de înstăriți sunt și dascălii din Timiș, Brașov, Cluj și Craiova.
Cei mai bogați directori de licee sunt în București, urmați de Timiș, Brașov sau Cluj [Corola-blog/BlogPost/94339_a_95631]
-
să se simtă vinovat, urmarea este catastrofală: pierderea spirituală a acestuia. Ca urmare, adolescentul nu va mai fi preocupat de ora de Religie, considerând-o prea moralizatoare, și va căuta alți profesori deschiși la dialog. Problema este că unora dintre dascălii formați în perioada „materialismului dialectic și științific“ le lipsește calitatea de bază: credința. Vorbind despre acest lucru, nu putem să nu subliniem că, pentru a contura la alții o cultură spirituală solidă, Profesorul de religie trebuie să o dețină el
Profesorul de Religie, un model de conduită pentru „ucenicii“ săi şi un mediator în şcoala în care îşi desfăşoară activitatea… [Corola-blog/BlogPost/94310_a_95602]
-
sfârșitul adolescenței. Metode pentru înlăturarea temerilor adolescentului Împlinirea orei de Religie depinde de strategia didactică aleasă de profesor pentru a-l determina pe adolescent să-și deschidă sufletul, de tipul de relație stabilit cu elevul și cu întreaga clasă, astfel încât dascălul să aibă sentimentul împlinirii sufletești și satisfacției profesionale. În această perioadă a vieții tinerilor, Profesorul de religie îi poate pierde sau câștiga, prin credința pe care le-o insuflă. Rolul său, de îndrumător de suflete, de mediator în viața sa
Profesorul de Religie, un model de conduită pentru „ucenicii“ săi şi un mediator în şcoala în care îşi desfăşoară activitatea… [Corola-blog/BlogPost/94310_a_95602]
-
lui Hrusca poposește în inima Moldovei, la Sala Mare a Operei Naționale pentru a le vești ieșenilor pe cea mai frumoasă dintre sărbători! Concertul va avea loc începând cu ora 20:00 și le va aduce ieșenilor celebrele melodii ale „Dascălului de colinde”, așa cum a fost supranumit artistul de către poetul George Tarnea. Florile Dalbe, Trei Pastori, Afară Ninge Liniștit, Linu-i Lin, Sfanta-i Sară de Crăciun dar și Ruga Pentru Părinți vor putea fi ascultate în seara de 24 decembrie la
Concert de colinde cu Stefan Hrusca @ Teatrul National, 24 decembrie [Corola-blog/BlogPost/94548_a_95840]
-
liber dintre tablă și ușă și cum problema se hrănea magic din propria-mi mirare temerar și nesăbuit eu însumi cerui îngăduința să continui lăsându-mă purtat orbește de ceea ce nu știusem vreodată nici eu și poate nici chiar boemul dascăl posedat parcă de un extaz mistic Nu mai am loc, exclamai treci pe coridor auzii îndemnul hipnotic fie ce-o fi eu plătesc toate pagubele Impetuos îmi continuai demonstrația cu orgii de figuri și formule în toate sensurile posibile acoperind
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/4115_a_5440]
-
pagubele Impetuos îmi continuai demonstrația cu orgii de figuri și formule în toate sensurile posibile acoperind holul etajului doi pipăind ca un liliac prin propriile-mi întunecimi În rumoarea de admirație a clasei asemenea unui cor antic dirijat de boemul dascăl Pe măsură ce creta se isprăvea bunii mei colegi îmi puneau în palmă iscusita unealtă de scris adusă de nu se știe unde și ca-n transă posedat de o frenetică energie ajunserăm cu ficțiunea arborescentă pe scări și treptat le coborârăm
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/4115_a_5440]
-
albul pereților de văr ca paloarea sfinților din icoane în sărăcia aurita nici moartea nu prinde rădăcini îl mai aud și acum pe bătrânul ce ne-a întâmpinat avea mâinile că o frunză uscată pe atunci visele noastre de tineri dascăli de țară erau mai adânci mai senzuale că întunericul nopții acum când viața iată s-a dus ca un trandafir trecut prin mașină de carne
Dascăli de țară by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/4744_a_6069]
-
lui Nane un fior de dispreț, tipărit în colțul gurii. Printre perucile colorate nu se vedea decât bărbia meglenitului, mișcându-se ca și cum ar fi stat de vorbă, iar Nane își imagină cuvintele țurțuroase pe care le știa foarte bine de la dascălul său, tot un tesalian, poreclit Țenefațem. Spre mirarea lui, capișonul ieși destul de repede. Dar acum, sub lumina înflorită, a amiezei, nu mai arăta la fel. De fapt era altă persoană, cu un capișon la fel caraghios, care îi acoperea fruntea
Prăvălia de peruci by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/6599_a_7924]
-
acolo nu se vedea nimic. Era doar o beznă frumoasă, în care dispăreau și din care ieșeau apoi siluetele vizitatorilor imprudenți. Aproape de Ignat, intră în prăvălie și Țenefațem. Gătit cu șal nou și cu giubeaua garnisită cu blană de vulpe, dascălul lui Nane deschise ușa peruchierului. "Poate sunt rude!" își dădu cu părerea Rață, iar pe Nane îl fulgeră o părere de rău târzie că nu-i venise ideea să-l întrebe. Cei doi băieți se înveseliră ca la comandă și
Prăvălia de peruci by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/6599_a_7924]
-
fulgeră o părere de rău târzie că nu-i venise ideea să-l întrebe. Cei doi băieți se înveseliră ca la comandă și chiuiră într-un suflet un Țenefațem, rupând-o totodată la fugă, până în foișorul din curtea ospătăriei. Precis dascălul știe ceva." Poate că au venit cu aceeași corabie, măi Nane! Nu-ți dai seama ce poate să fie un drum pe mare, cu un galion cât trei case!" Și plin de pirați, nu-i așa?!" Pentru Rață acesta era
Prăvălia de peruci by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/6599_a_7924]
-
poate, cu toate că pentru voi era mai convenabil să o dați de exemplu negativ la ședințele astea cu părinții, o și auzea cum ar fi zis, ...asta e situația în familiile destrămate, copiii sunt sacrificați și sunt ca și pierduți, noi, dascălii, i s-ar fi umflat pipota lu' doamna profesoară, ne sacrificăm la catedră pentru toți la fel, și tot degeaba... și mai scurtează din predicile astea nițel, pupăză din tei, că ne ții pe toți din treabă și mare lucru
Mafalda by Ioana Drăgan () [Corola-journal/Imaginative/6870_a_8195]