646 matches
-
energie și hrană? România nu este în situația regiunilor cu deșert, dar este conștientă că prin activități iraționale în care se neglijează resursa de apă, pot apărea și pe teritoriul ei zone cu deficit de apă și cu tendințe de deșertificare. În sensul evitării unor astfel de situații, la nivelul țării noastre s-au realizat proiecte de refacere ecologică a zonelor poluate, de amenajare a bazinelor hidrografice și de utilizare rațională a resurselor de apă. Legislația actuală în domeniul apelor vizează
EMIL VAMANU. VIAŢĂ, ADAPTABILITATE, SUPRAVIEŢUIRE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/347105_a_348434]
-
care abordează specific sau indirect managementul riscului la inundații și adaptarea la schimbările climatice, printre care menționăm: a) Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României 2030 (2018); ... b) Strategia Națională privind Reducerea Efectelor Secetei, prevenirea și combaterea degradării terenurilor și deșertificării, pe termen scurt, mediu și lung (2008); ... c) Strategia de Dezvoltare Teritorială a României (SDTR) (2016); ... d) Strategia Națională de Reabilitare și Extindere a Infrastructurii de Irigații din România (2019); ... e) Strategia națională pentru reducerea riscului de dezastre 2024-2035 (SNRRD
ANEXĂ din 4 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292390]
-
schimbări climatice și la dezastrele naturale în toate țările (ținta 13.1) și integrarea măsurilor privind schimbările climatice în politicile, strategiile și planurile naționale (ținta 13.2). ... c) protejarea, restaurarea și promovarea utilizării durabile a ecosistemelor terestre, gestionarea durabilă a pădurilor, combaterea deșertificării, stoparea și repararea degradării solului și stoparea pierderilor de biodiversitate (ODD 15), prin dezvoltarea infrastructurii verzi și folosirea serviciilor oferite de ecosistemele naturale (în special luncile Dunării, afluenților acesteia și în Deltă) prin gestionarea integrată a bazinelor hidrografice și zonelor
ANEXĂ din 4 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292390]
-
a pădurilor, eliminarea defrișărilor abuzive și a tăierilor rase, introducerea unui sistem informatic integrat pentru monitorizarea exploatării și transportului masei lemnoase, inclusiv la punctele de frontieră, reglementarea împăduririi și reîmpăduririi terenurilor din fondul forestier și a celor degradate sau supuse deșertificării, desfășurarea plantării programate a perdelelor forestiere pentru protecția culturilor agricole și a elementelor de infrastructură în scopul limitării impactului schimbărilor climatice (ținta 15.5), precum și prin combaterea deșertificării, restaurarea terenurilor și solurilor degradate, inclusiv a terenurilor afectate de deșertificare, secetă
ANEXĂ din 4 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292390]
-
și reîmpăduririi terenurilor din fondul forestier și a celor degradate sau supuse deșertificării, desfășurarea plantării programate a perdelelor forestiere pentru protecția culturilor agricole și a elementelor de infrastructură în scopul limitării impactului schimbărilor climatice (ținta 15.5), precum și prin combaterea deșertificării, restaurarea terenurilor și solurilor degradate, inclusiv a terenurilor afectate de deșertificare, secetă și inundații (ținta 15.7). ... ... 8.2. Alegerea unor indicatori măsurabili, care să poată fi ușor de înțeles de autoritățile cu rol în colectarea și raportarea datelor ce stau la
ANEXĂ din 4 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292390]
-
supuse deșertificării, desfășurarea plantării programate a perdelelor forestiere pentru protecția culturilor agricole și a elementelor de infrastructură în scopul limitării impactului schimbărilor climatice (ținta 15.5), precum și prin combaterea deșertificării, restaurarea terenurilor și solurilor degradate, inclusiv a terenurilor afectate de deșertificare, secetă și inundații (ținta 15.7). ... ... 8.2. Alegerea unor indicatori măsurabili, care să poată fi ușor de înțeles de autoritățile cu rol în colectarea și raportarea datelor ce stau la baza calculării indicatorilor, în concordanță cu indicatorii Planurilor Strategice Instituționale. ... 8.3
ANEXĂ din 4 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292390]
-
utilizarea optimă a apei, evaluare, reducere risc dezastre, tehnologii, echipamente, sisteme pentru producția de bioresurse, sisteme de producere a energiei din surse alternative, modele de consum eficiente energetic, combaterea schimbărilor climatice prin masuri de prevenire a inundațiilor, eroziunii solurilor, combaterea deșertificării, a înmlăștinarilor) • Sisteme, echipamente, tehnologii pentru sectorul agroalimentar (procese, tehnologii pentru culturi, adaptare la fenomene meteorologice extreme, biotehnologii industriale agro-alimentare, sisteme irigații, procese și tehnologii horticole și forestiere eficiență energetică în agricultură, dezvoltare durabilă în agricultură) • Sisteme, echipamente, tehnologii pentru
SCHEMĂ DE MĂSURI din 1 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296657]
-
utilizarea optimă a apei, evaluare, reducere risc dezastre, tehnologii, echipamente, sisteme pentru producția de bioresurse, sisteme de producere a energiei din surse alternative, modele de consum eficiente energetic, combaterea schimbărilor climatice prin masuri de prevenire a inundațiilor, eroziunii solurilor, combaterea deșertificării, a înmlăștinirilor) • Sisteme, echipamente, tehnologii pentru sectorul agroalimentar (procese, tehnologii pt culturi, adaptare la fenomene meteorologice extreme, biotehnologii industriale agro-alimentare, sisteme irigații, procese și tehnologii horticole și forestiere eficiență energetică în agricultură, dezvoltare durabilă în agricultură) • Sisteme, echipamente, tehnologii pentru
SCHEMĂ DE MĂSURI din 1 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296657]
-
la extinderea fenomenelor de torențializare și la apariția unor puternice degradări ale terenurilor, prin erodări și alunecări, asociate și cu alți factori perturbatori, în zonele de deal, iar în regiunile de câmpie, apariția secetelor frecvente și prelungite, a fenomenelor de deșertificare cu efecte negative asupra producției agricole și asupra condițiilor generale de mediu și de viață și, implicit, la nerealizarea obiectivelor de împădurire și reîmpădurire înscrise în Planul național de redresare și reziliență al României, ținând cont de faptul că extinderea
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 23 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296555]
-
turmelor de elefanți, motiv pentru care nici pietonii savanei nu mai pot ajunge la timp la sursele de hrană și la vadurile de adăpare. Arșița verii este și ea din ce în ce mai încinsă. Apa pare să se împuțineze cu fiecare zi. Spectrul deșertificării devine din ce în ce mai amenințător. În dimineața asta, tocmai când toate animalele, tigrii, șacalii, gheparzii, zebrele, gazelele, elefanții și maimuțele s-au amestecat într-un ambuteiaj general care a paralizat pur și simplu circulația pe potecile savanei, ca un făcut, a sosit
tipuri de șoferi în savana bucureșteană () [Corola-blog/BlogPost/338502_a_339831]
-
17 obiective și 169 de ținte care vizează: sărăcia, foametea și securitatea alimentară, sănătatea, educația, egalitatea de gen, apa și condițiile sanitare, energia, creșterea economică, infrastructura și industrializarea, inechitatea, orașele, consumul și producția sustenabile, schimbările climatice, oceanele, biodiversitatea, pădurile și deșertificarea, pacea și justiția, parteneriatele. România s-a angajat să contribuie la îndeplinirea acestor obiective. Modalitățile prin care mineritul poate și trebuie să contribuie la îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă au stat în atenția Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (P.N.U.D.) care
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292267]
-
2. contribuția la protecția și conservarea mărilor și oceanelor; ... 3. maparea rutelor de migrație și a locurilor de împerechere a speciilor subacvatice; ... 4. protejarea vieții subacvatice; ... 5. minimizarea tulburării habitatelor subacvatice. ... (15) Mineritul și biodiversitatea - Administrarea durabilă a pădurilor, combaterea deșertificării, oprirea și remedierea degradării solului, oprirea pierderii biodiversității (corespondent cu ODD15 Viață terestră) Mineritul și infrastructura asociată acestuia pot deranja atât ecosistemul cât și biodiversitatea de care acesta depinde. Activitatea minieră implică managementul unor terenuri de regulă mai mari decât
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292267]
-
cea mai sensibilă pentru sol - perioada de vară (15 iunie-30 septembrie) caracterizată prin temperaturi foarte ridicate, lipsa precipitațiilor, secetă pedologică și atmosferică, alte fenomene meteo extreme care pot cauza uscarea excesivă a solului și apariția fenomenelor de eroziune, degradare și deșertificare. Tipuri de derogări aplicabile pentru GAEC 6: Derogare specifică, în conformitate cu dispozițiile art. 13 alin. (1) paragraful 2 din Regulamentul (UE) 2022/2.115, modificat prin Regulamentul (UE) 2024/1.468: După recoltarea culturii principale, fermierul poate efectua o lucrare superficială a solului
ORDIN nr. 501/3.244/196/2024 () [Corola-llms4eu/Law/292936]
-
global warming”, dar sunt speriați de-a binelea că fabricile se închid, țara se dezindustrializează iar viitorul se mută în China și India. Enorma aglomerare de mijloace redundante, proliferarea superfluului și a insignifianței, epuizarea realului prin secătuirea resurselor naturale și deșertificarea ordinii simbolice, prin virtualizare, viteza paroxistică imprimată fiecărei activități umane însoțită de imobilitatea gândirii critice - într-un cuvânt hipercomplexitatea, acționează prin mii și mii de cauze tangențiale și interpuse. E greu să le deslușești din habitaclul automobilului.” (Hipercomplexitatea păguboasă) Odată ce
A TREIA FORŢĂ – ROMÂNIA PROFUNDĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 148 din 28 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344346_a_345675]
-
utilizarea optimă a apei, evaluare, reducere risc dezastre, tehnologii, echipamente, sisteme pentru producția de bioresurse, sisteme de producere a energiei din surse alternative, modele de consum eficiente energetic, combaterea schimbărilor climatice prin măsuri de prevenire a inundațiilor, eroziunii solurilor, combaterea deșertificării, a înmlăștinărilor) • Sisteme, echipamente, tehnologii pentru sectorul agroalimentar (procese, tehnologii pentru culturi, adaptare la fenomene meteorologice extreme, biotehnologii industriale agro-alimentare, sisteme irigații, procese și tehnologii horticole și forestiere eficiență energetică în agricultură, dezvoltare durabilă în agricultură) • Sisteme, echipamente, tehnologii pentru
SCHEMĂ din 19 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275560]
-
utilizarea optimă a apei, evaluare, reducere risc dezastre, tehnologii, echipamente, sisteme pentru producția de bioresurse, sisteme de producere a energiei din surse alternative, modele de consum eficiente energetic, combaterea schimbărilor climatice prin masuri de prevenire a inundațiilor, eroziunii solurilor, combaterea deșertificării, a înmlăștinirilor) • Sisteme, echipamente, tehnologii pentru sectorul agroalimentar (procese, tehnologii pt culturi, adaptare la fenomene meteorologice extreme, biotehnologii industriale agro-alimentare, sisteme irigații, procese și tehnologii horticole și forestiere eficiență energetică în agricultură, dezvoltare durabilă în agricultură) • Sisteme, echipamente, tehnologii pentru
SCHEMĂ din 19 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275560]
-
a schimbărilor climatice și a impactului lor (Obiectivul 13); ● Conservarea și utilizarea durabilă a oceanelor, mărilor și a resurselor marine pentru o dezvoltare durabilă (Obiectivul 14); ● Protejarea, restaurarea și promovarea utilizării durabile a ecosistemelor terestre, gestionarea durabilă a pădurilor, combaterea deșertificării, stoparea și repararea degradării solului și stoparea pierderilor de biodiversitate (Obiectivul 15). ... IX. Indicatori Pentru a măsura succesul implementării sale, strategia se sprijină pe două tipuri de indicatori - aceștia sunt indicatori cu privire la obiectivele strategice generale, respectiv indicatori pentru
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 25 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289428]
-
și are scopul de a preveni o interferență antropică periculoasă cu sistemul climatic. UNFCCC a fost adoptată în 1992 în cadrul Conferinței Națiunilor Unite pentru Mediu și Dezvoltare de la Rio de Janeiro, alături de Convenția Națiunilor Unite pentru combaterea deșertificării (UNCCD) și Convenția Națiunilor Unite privind diversitatea biologică (CBD). Până în prezent, UNFCCC a fost ratificată de 197 de Părți (196 de state și o organizație regională de integrare economică) și a intrat în vigoare începând cu 21 martie 1994
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
2030*34) (2021) propune măsuri pentru protecția, utilizarea durabilă și refacerea solului, întrucât solurile sănătoase contribuie la atingerea obiectivelor legate de neutralitatea climatică și reziliența la schimbările climatice, dezvoltarea unei (bio)economii curate și circulare, inversarea declinului biodiversității, protejarea sănătății umane, stoparea deșertificării și inversarea degradării terenurilor; *34) http://www.cdep.ro/afaceri_europene/CE/2021/C0M_2021_400_RO_ACT.pdf ... m) Inițiativa Noul Bauhaus European*35) (2021) transpune Pactul Ecologic European într-o dimensiune culturală și creativă ce vizează accelerarea transformării diferitelor sectoare economice, cum ar fi construcțiile și industria textilă, pentru a oferi tuturor
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
cu perspectiva anului 2050*58), Strategia Națională pentru Reducerea Riscului la Dezastre (SNRRD), Strategia Națională de Competitivitate 2021-2027 (SNC) (în curs de elaborare), Strategia României pentru Resurse Minerale Neenergetice orizont 2035 (în curs de elaborare), Strategia națională privind prevenirea și combaterea deșertificării și degradării terenurilor 2019-2030 (proiect)*59), Strategia națională de sănătate 2014-2020 (2014)*60), Strategia națională pentru locuri de muncă verzi 2018 - 2025 (2018)*61), Strategia națională privind economia circulară*62), Programul național de control al poluării atmosferice*63). *44) http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2012-01-10_risc_inundații_hg846din2010aprobaresnmri.pdf *45) http://www.mmediu.ro/categorie/strategia-nationala-pentru-păduri-2030/430 *46) http://www.mmediu.ro/img/attachment/32/biodiversitate-54784fdbc3ea5.pdf *47
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
precis în lungul râurilor și a luncilor acestora. Spre exemplu, râul Olt are numeroase situri arheologice precum cel de la Dumitrești - Muchia Bojilor, ce conține artefacte din Epoca Bronzului timpuriu. Deșertificarea este o altă amenințare asupra Patrimoniului cultural. Procesele de deșertificare pot degrada sau chiar distruge un monument sau sit arheologic prin expunerea acestuia la eroziuni intense sau furtuni de nisip ce devin tot mai frecvente. Schimbările climatice pot fi lente, producându-se pe parcursul unei perioade lungi de timp, dar
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
prelungite, iar creșterea în ultimii 10 ani a temperaturilor medii anuale cu 0,2 - 0,6°C și scăderea precipitațiilor cu 10 - 15 mm, față de mediile multianuale, pe fondul scăderii actuale a geosistemului, relevă tendința clară a intensificării și extinderii fenomenelor de deșertificare și degradare a terenurilor în special în zonele de sud și est a țării. O treime din teritoriul României (aproximativ 7 mil. ha) și 40% din suprafața agricolă se află în zone cu risc de deșertificare. Regiunile cele mai expuse
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
și extinderii fenomenelor de deșertificare și degradare a terenurilor în special în zonele de sud și est a țării. O treime din teritoriul României (aproximativ 7 mil. ha) și 40% din suprafața agricolă se află în zone cu risc de deșertificare. Regiunile cele mai expuse sunt sudul Câmpiei Române, Dobrogea și sudul Moldovei. Estimativ, în perioada 1991-2020, arealele cu diferite grade de susceptibilitate climatică la degradarea terenurilor și deșertificare ocupau circa 48% din suprafața țării, cu cea mai mare pondere a
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
climatic, destinat actorilor și factorilor de decizie, ca bază a deciziilor, reprezintă una dintre liniile de acțiune avute în vedere de prezenta strategie. ... P.3.1.5. Asigurarea educației pentru mediu - în contextul celor trei convenții Rio privind biodiversitatea, schimbările climatice și combaterea deșertificării, cu accent pe legătura dintre schimbările climatice și biodiversitate. În ceea ce privește educația, este necesară continuarea eforturilor de includere și îmbunătățire/consolidare a studiului abordării integrate a celor două domenii - biodiversitate și schimbări climatice - și promovarea acestuia printre subiectele prioritare
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
prin modul de amenajare a teritoriului. ... P.3.3.1. Punerea în acord a modului de practicare a agriculturii cu principiile legate de conservarea biodiversității, obiectivele Strategiei pentru biodiversitate 2030, și aplicarea soluțiilor bazate pe natură inclusiv pentru asigurarea umidității necesare și prevenirea/combaterea deșertificării. Se urmărește obținerea durabilității pe termen lung atât a naturii pe terenurile agricole, cât și a agriculturii, inclusiv prin promovarea unor stimulente financiare și a afacerilor agricole verzi, dar și prin promovarea consistentă a agriculturii de precizie, a agriculturii ecologice
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]