13,916 matches
-
române (1996) de Nina Croitoru Bobîrniche, e înregistrat termenul penalistă „prostituată de duzină”, în vreme ce adjectivul penal, chiar dacă nu devine cuvînt-titlu, apare în multe sintagme: femeie penală („homosexual pasiv”), fetiță penală („homosexual pasiv; prostituată de duzină”), țigară penală („țigară făcută de deținuți din mucurile de țigări înfășurate în hîrtie de ziar”), beton penal („arpacaș”) ș.a. Ceea ce pare să lege toate aceste expresii e apartenența lor la terminologia vieții de închisoare - efect logic al unei condamnări penale; le e comună și conotația predominant
„Penal” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13492_a_14817]
-
și conotația predominant negativă, de substitute ale normalității unei vieți în libertate. Exemplele sînt preluate de Dicționarul de argou și expresii familiare al limbii române (1998), de Anca și George Volceanov, chiar cu indicația explicită a provenienței lor din „jargonul deținuților”; la aceiași autori, penală apare și ca substantiv (cu sensurile „țigară” și „homosexual”). În cartea sa despre Semiotica discursului juridic, Adriana Stoichițoiu Ichim menționează termenul penalistă ca exemplu de influență a limbajului juridic asupra argoului infractorilor. Folosirea în mediul specific
„Penal” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13492_a_14817]
-
mărturii despre nedreptele, inumanele suferințe din închisorile comuniste, despre regimul criminal și instrumentele sale de zdrobit vieți. Deosebit de impresionantă e evocarea lui Gheorghe Năstase despre „Academia” din Aiud și despre figura luminoasă a profesorului Ion Petrovici. În martie 1952 regimul deținuților s-a mai relaxat puțin, îngăduindu-li-se acestora să umble cîte o oră la aer în curtea interioară, în mijlocul căreia se afla o latrină puturoasă, denumită în derîdere „monumentul”. În timpul acestor „plimbări” l-a cunoscut pe Ion Petrovici, care
Revista Revistelor by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13560_a_14885]
-
pe lîngă care cresc păsări de curte), dar se spală afară, pierzîndu-și totuși, iremediabil, modul de viață tradițional în favoarea unei modernizări lente. Cartea Aurorei Liiceanu preia, pentru început, din Secera și buldozerul datele privitoare la conflictul pentru pămînt dintre foștii deținuți politici și actualii proprietari ai loturilor ( la Nucșoara nu s-a făcut CAP), în general oameni în relați bune cu fostul regim, care lucraseră zeci de ani terenul. Autoritățle locale sînt în continuare cele de pe vremea comunismului, de care se
Memorii care trădează by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13790_a_15115]
-
o perioadă de neliniștită așteptare, ce-i va fi răsplătită. Excelenta nuvelă ne reamintește acea biserică din Copenhaga unde alături de sala de rugăciune se mai afla o alta, de închisoare; de acolo, printr-un sistem de găuri în zid, cotite, deținuții îl puteau vedea și auzi pe preot, numai pe el. Într-un asemenea sistem de ochire prin unghi operează și Stelian Tăbăraș, al cărui erou pare, aici, a suferi de hipercultură, în ceea ce emite, în lunga-i căutare a obiectului
De la Charlottenlund la Mogoșoaia by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13864_a_15189]
-
contradictorie și tristă pentru literatura noastră, despre care a avut, cu siguranță, notații zilnice?". Ca și, mai cu seamă: "Citit «O zi din viața lui Ivan Denisovici» ( gulagul în variantă sovietică, originală). Frapează naturalețea ( simplitatea) cu care e narată tragedia deținuților politici. Dar marea artă e absentă". Probă că "libertatea" e menționată în titlul volumului nu numai cu nuanță peiorativă, ci și ca o dimensiune reală a exercitării spiritului. Constantin Mateescu - Jurnal în libertate (1990-1993), Editura Almarom, Râmnicu Vâlcea, 326 pag
Conotațiile libertății (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13927_a_15252]
-
Lavinia Betea Amintirile lui Iosif Corpas despre închisorile și penitenciarele prin care-a trecut ca deținut politic se distanțează de literatura de profil românească prin câteva date. În primul rând, cele ce țin de biografia - am putea spune apolitică - a autorului. S-a născut în 1926 la Arad, într-o familie ce reflectă bine compoziția etnică
Despre "crima de propagandă" by Lavinia Betea () [Corola-journal/Journalistic/13977_a_15302]
-
astfel de conținut cum trebuie să fie? - se-ntreabă singur autorul. Răspunsul lui ("fără patetism, sinceră, instructivă") este deplin respectat în povestirea vieții de captiv. Descrierea dormitoarelor ("locuiam acum într-un adevărat WC public" - e amintirea Gherlei), foamea continuă a deținuților tineri ("ca niște prucei în guițare" așteptând prânzul mizer), "bătăile obișnuite", clasificarea oamenilor după criteriul rezistenței în închisoare și alte tragice "secvențe" sunt sustrase patetismului comun. "Solidaritate? Camaraderie? Nici vorbă!" - evaluează sincer, autorul, rezultatul conviețuirii oprimaților în asemenea mediu. Dar
Despre "crima de propagandă" by Lavinia Betea () [Corola-journal/Journalistic/13977_a_15302]
-
secvențe" sunt sustrase patetismului comun. "Solidaritate? Camaraderie? Nici vorbă!" - evaluează sincer, autorul, rezultatul conviețuirii oprimaților în asemenea mediu. Dar cât de instructivă-i relatarea lui? În acest punct, cartea despre care vorbim se sustrage "stilului" consacrat de scrierile altor foști deținuți politici care-au descris ororile din viața-n închisoare ca datorate exclusiv torționarilor și gardienilor. Corpas se află-ntre puținii ce mărturisesc mecanisme mult mai subtile de producere a suferințelor și schimbării personalității claustraților în sensul politic dorit. La Salcia
Despre "crima de propagandă" by Lavinia Betea () [Corola-journal/Journalistic/13977_a_15302]
-
în lagărul socialist, ce conținea și "principiul autoconducerii", a avut ca efect imediat crearea unor mecanisme de constrângere mai eficiente decât cele produse de niște inculți și lipsiți de entuziasm gardieni oarecare. Cu asemenea scopuri, brigadierii au fost aleși dintre deținuții politici intelectuali, uneori foști profesori universitari. Oficial, sarcinile brigadierilor au fost "organizarea" și "mobilizarea" celorlalți deținuți. Aveau dreptul doar să nu muncească fizic, fără privilegii suplimentare. Puțină vreme după "reorganizare", administratorii și paznicii lasă plictisiți sarcina conducerii coloniei pe seama pricepuților
Despre "crima de propagandă" by Lavinia Betea () [Corola-journal/Journalistic/13977_a_15302]
-
de constrângere mai eficiente decât cele produse de niște inculți și lipsiți de entuziasm gardieni oarecare. Cu asemenea scopuri, brigadierii au fost aleși dintre deținuții politici intelectuali, uneori foști profesori universitari. Oficial, sarcinile brigadierilor au fost "organizarea" și "mobilizarea" celorlalți deținuți. Aveau dreptul doar să nu muncească fizic, fără privilegii suplimentare. Puțină vreme după "reorganizare", administratorii și paznicii lasă plictisiți sarcina conducerii coloniei pe seama pricepuților brigadieri. Și nu greșesc. Aceștia (cu aspect de "rumeni, rotofei și vioi" prin privilegiile ce singuri
Despre "crima de propagandă" by Lavinia Betea () [Corola-journal/Journalistic/13977_a_15302]
-
și le creează) vor produce dovada cum apriga întrecere de muncă între brigăzi și avantajele slujbei de brigadier (ori "polonicar") îi transformă în "bestii în toată puterea cuvântului" printre semenii lor. Datorită acestui sistem - altă "crimă de propagandă" (a autoconducerii deținuților în reeducarea prin muncă) - nu regimul comunist și devotații declarați ai acestuia vor fi percepuți de deținuți drept cauză directă a istovirii și umilințelor lor. Ei, foștii camarazi de suferință ce impun "munca, ordinea și norma" sunt reprezentați ca torționari
Despre "crima de propagandă" by Lavinia Betea () [Corola-journal/Journalistic/13977_a_15302]
-
brigadier (ori "polonicar") îi transformă în "bestii în toată puterea cuvântului" printre semenii lor. Datorită acestui sistem - altă "crimă de propagandă" (a autoconducerii deținuților în reeducarea prin muncă) - nu regimul comunist și devotații declarați ai acestuia vor fi percepuți de deținuți drept cauză directă a istovirii și umilințelor lor. Ei, foștii camarazi de suferință ce impun "munca, ordinea și norma" sunt reprezentați ca torționari. Temperându-le zelul, slujbașii din respectivele posturi fac bună figură de indivizi omenoși. Metoda de a face
Despre "crima de propagandă" by Lavinia Betea () [Corola-journal/Journalistic/13977_a_15302]
-
Ilustrează însă câteva dintre teoriile științifice ale psihosociologiei. Întâi că închisorile nu sunt spații de afirmare a eroismului ori "universități politice", ci lăcașuri ale suferinței unde calitățile morale ale ființei umane din lumea obișnuită se pierd. Oamenii închiși - fie ca deținuți de drept comun, fie politici - suportă efectele frustrării; implicit creșterea agresivității îndreptată spre cel aflat mai aproape, tovarășul de sferință. Nu sadici sau alte genuri de psihopați au fost și sunt torționari, ci indivizi proveniți din categoria ambițioșilor ori obedienților
Despre "crima de propagandă" by Lavinia Betea () [Corola-journal/Journalistic/13977_a_15302]
-
să întemnițeze pe unul din cei mai mari teologi ai Răsăritului European, Dumitru Stăniloae, pe preotul Andrei Scrima, pe poetul Sandu Tudor, hirotonit sub numele de preotul Agaton, precum și pe marele poet și prozator Vasile Voiculescu, ca să pomenim doar patru deținuți din lotul Rugului Aprins, al căror proces este comentat în direct de autoarea cărții. Actualul volum este prefațat de două scrieri edificatoare și anume: un articol al episcopului german Heinz J. Held, publicat în aprilie 1994, și un fragment din
Sub pecetea harului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10390_a_11715]
-
decât o prelungire a faptelor diverse din presa cotidiană, a telenovelelor și a filmelor. De ce se bucură de audiență jurnalele și cărțile de memorii? În primul rând ele completează cu date inedite informația legată de anumite evenimente istorice: un fost deținut poate oferi mărturii șocante legate de regimul carceral din anii regimului comunist, o personalitate istorică relevă resorturile secrete care au dus la luarea unei anumite decizii (să zicem, arestarea mareșalului Antonescu), un martor direct dezvăluie care a fost comportamentul participanților
Caietele lui Crăciun by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10405_a_11730]
-
aleea principală a închisorii. Între fort și penitenciarul activ sunt câteva sute de metri. Granița între ăla vechi și ăsta nou, așa cum se exprimă un angajat, este un banal gard de beton înalt de câțiva metri, colorat pe alocuri cu ajutorul deținuților pasionați de artă. Apropiindu-mă de fort, constat că, deasupra întrării, sunt înfipte precum o căpușă în țeasta unui dobitoc, două obiecte specifice mediului concentrațional: un foișor gri și un proiector ruginit. Sub ele, poarta ruginită spre iad e pe
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94298_a_95590]
-
această împrejurare, „nea halat” - domnul care îmi este ghid prin fostul fort, mă pune cu fața la zid și apasă pe trăgaci: Jilava este singura închisoare care se poate mândri cu faptul că a găzduit, în diverse perioade istorice, pe aproape toți deținuții politici din România. Apoi mă invită să arunc o privire în interior. Agitând o lanternă care refuză să funcționeze în ciuma din întuneric, ocolind culoarele întunecate ale Jilavei. Pereții tuturor încăperilor poartă diverse amprente. Unele de la foștii locatari ai închisorii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94298_a_95590]
-
au fost puțini. Conform unor statistici neoficiale, dar credibile, începând din 1948, prin întunericul ca de smoală al Jilavei au trecut circa un milion de persoane. Multe dintre ele nu aveau să prindă milostivul an 1964, an al eliberării tuturor deținuților politici. Pentru ei, lumina se stinsese. Definitiv și mult prea brutal. Chiar în camera de anchetă... La Jilava, timpul nu a avut niciodată o însemnătate. Asta deoarece la Jilava nu a existat această noțiune. Exista, în schimb, câte o banală
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94298_a_95590]
-
ruginie. Sub ea, o pânză de păianjen părăsită strălucește în lumina palidă ce pătrunde prin gratiile ferestrei mici. Nici măcar păianjenul nu reușește să conviețuiască într-un loc în care moartea era la ordinea de zi... Epilog După „marea amnistie” a deținuților politici de la mijlocul deceniului șase, penitenciarul Jilava a mai funcționat timp de 10 ani, timp în care între zidurile reci ale fortului au fost încarcerați deținuții de drept comun. Doar în timpul evenimentelor din decembrie 1989, spune „nea halat”, aici au
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94298_a_95590]
-
loc în care moartea era la ordinea de zi... Epilog După „marea amnistie” a deținuților politici de la mijlocul deceniului șase, penitenciarul Jilava a mai funcționat timp de 10 ani, timp în care între zidurile reci ale fortului au fost încarcerați deținuții de drept comun. Doar în timpul evenimentelor din decembrie 1989, spune „nea halat”, aici au fost aduși și închiși 60 de studenți de la Universitate. Toți destinați plutonului de execuție. Din fericire, toți au scăpat cu viață... Înainte de a păși dincolo de poarta
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94298_a_95590]
-
la care se face adesea trimitere, văzut prin prisma relatărilor făcute de către cei care l-au cunoscut direct și nemijlocit pe Mitropolitul Antonie, este și acela în care se relevă experiența la limită trăită de acesta, în calitatea sa de deținut politic, fiind arestat și încarcerat în închisorile comuniste în perioada anilor 1954-1956, ca fiind unul dintre inițiatorii și promotorii mișcării religios-creștine și intelectuale, alături de Părintele Daniil (Sandu Tudor), pe numele adevărat Alexandru Teodorescu, mișcare cunoscută la acea vreme sub denumirea
Semnal editorial şi Publicistic – Nicholas Buda şi Anastasia (Ana) Buda, Mitropolitul Antonie al Ardealului. Rugul aprins al conştiinţei neamului, [Corola-blog/BlogPost/94341_a_95633]
-
o închipuire de a te naște. Vânătorul cu capcane Când dimineața deschizi ochii lumea capătă trup și ființă - o voință de-a fi, de-a vorbi și de a te răzgândi. Între timp și răstimp, un vagon de marfă duce deținuți în Siberia. Erai căutare - nu-ți găsiseși încă locul lângă bărbatul care credea că-și aflase lângă tine norocul. Te jucai de-a apa și focul în vagoanele de stafii unde îți alergau copiii din cărări în cărări fără să
Aritmetica pleoapelor by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/4666_a_5991]
-
a trecut el cîinele cu barca: bruno! (din cauza drumului petrolier regiunea e aproape sălbatică cei de la stația meteo afirmă că în zonă e cel mai bogat aer și totuși sunt atît de puțini oameni o familie de refugiați și un deținut politic locuiesc aici restul sunt case de vacanță) am lipsit cîteva zile eram plecat după piese: bruno! se zice că a intrat în curtea cuiva și a furat mîncare i-a deschis frigideru din terasă ce importanță mai are de
Poezii by V. Leac () [Corola-journal/Imaginative/6076_a_7401]
-
aurului și nici clinchetul glasului de madonă a singurătății. Rămân doar gândurile spuse pe jumătate, dantelele clovnilor, mătura vrăjitorelor, bibliotecile cartoforilor și cei ce trimit prin poștă dragostea pe care o refuză aproapelui. Doamne, tu calci pe ape cu pasul deținutului prin curtea închisorii, în cuptoarele anului pâinea se face scrum și vinul răscumpărării e de-acuma pe drumul oțetului. Și dacă ai măsura teama ai vedea cum se leagănă capetele balansoarului pe întunecate coridoare de spital, ca niște balize în
SELVA OSCURA by Vasile Igna () [Corola-journal/Imaginative/7312_a_8637]