243 matches
-
au fost recuperate, iar focul artileriștilor români și al archebuzierilor a provocat pierderi foarte grele turcilor. Încercând să stabilizeze situația, Sinan Pașa a înaintat în fruntea trupelor de elită. Retragerea turcilor în fața atacurilor continui ale românilor s-a transformat în debandadă în momentul în care detașamentul de 400 de călăreți ai căpitanului Miron Alexandru Cocea a atacat spatele armatei otomane și tabăra aflată lângă satul Hulubești. În deruta care a cuprins armata otomană, valul fugarilor a antrenat și garda lui Sinan
Bătălia de la Călugăreni () [Corola-website/Science/301421_a_302750]
-
și au mărșăluit 21 de ore pe zi. Sacrificiile și răbdarea lor a fost răsplătită de victoria de la Białystok asupra Armatei a XVI-a sovietice, ai cărei soldați au fost luați prizonieri. Armatele sovietice din centrul frontului au intrat în debandadă. Unele divizii au continuat să atace pe direcția Varșovia, în timp ce altele au început să se retragă, rezultatul fiind ruperea coeziunii și panica. Comandamentul suprem sovietic a pierdut contactul cu cea mai mare a forțelor din subordine și toate planurile tactice
Bătălia de la Varșovia din 1920 () [Corola-website/Science/299306_a_300635]
-
Heraclie a simulat o retragere, conducându-i pe perși la câmpiile ocupate de trupele bizantine, ca să le pregătească o surpriză persanilor. După opt ore de luptă, persanii s-au retras brusc la poalele din apropiere, dar nu a fost o debandada. 6000 de soldați persani au fost uciși. Istoricul Nichifor consemnează că bătălia a fost o luptă personală dintre Rhahzadh și Heraclie. Heraclie a acceptat și l-a ucis pe Rhahzadh într-o lovitură unică. Cele 3.000 de întăriri persane
Bătălia de la Ninive () [Corola-website/Science/334523_a_335852]
-
flancul drept și Divizia 21 Infanterie (comandant general de brigadă Dimitrie Lambru) în flancul stâng. Ambele divizii făcuseră parte din gruparea de forțe destinată operației de la Flămânda și fuseseră aduse pentru a înlocui resturile Diviziei 4 care se retrăseseră în debandadă după pierderea bătăliei de la Brașov. După cum arăta istoricul Constentin Kirițescu: "Din fericire, abandonarea planului loviturii de la Flămânda punea la dispoziția Marelui Cartier câteva divizii și un comandant capabil. Trupe și comandant fură trimise în cea mai mare grabă la punctul
Bătălia de pe Valea Prahovei (1916) () [Corola-website/Science/335640_a_336969]
-
militari luați prizonieri. Din capul de pod de la Turtucaia au reușit să se salveze circa 2.000 de militari care au fost evacuați peste Dunăre de vasele Flotilei de Dunăre și alți circa 3.500 care s-au retras în debandadă spre Silistra. Consecințele înfrângerii de la Turtucaia au fost imense, influențând decisiv cursul campaniei anului 1916. Pentru bulgari recucerirea orașului „răpit” în 1913 a dus la o creștere a moralului național și a dorinței de a continua să lupte alături de Puterile
Operația de apărare de pe frontul de sud (1916) () [Corola-website/Science/335862_a_337191]
-
ora 12.00, doar sectorul vestic și câteva puncte din sectorul sudic mai rezistă. Comandantul cetății, generalul Teodorescu părăsește Turtucaia. Bulgarii avansează metodic spre oraș. Locuitorii de origine bulgară încep să atace și ei, pe la spate, trupele române intrate în debandadă. Luptele continuă în grupe mici până la ora 4.30 p.m. și numeroase fapte de eroism personal au loc. Acestea nu pot opri însă dezastrul. La ora 4.30 p.m. colonelul Mărășescu, cel care preluase comanda Turtucaiei, după plecarea generalului Teodorescu
Bătălia de la Turtucaia () [Corola-website/Science/311334_a_312663]
-
tabere. În această perioadă, paramedicii germani au salvat viețile unor soldați germani prin intervențiile lor. La Vossenack, Batalionul a 2-lea al Regimentului 112 a fost decimat de bombardamentele de artilerie, iar supraviețuitorii au fugit panicați în fața atacului infanteriei germen. Debandada retragerii a încetat doar după ce în regiune au apărut două plutoane de tancuri și distrugătoare de tancuri, sprijinite de două companii de geniști. Luptele pentru cucerirea localității Schmidt au continuat până pe 10 noiembrie. După această dată, pozițiile din regiunea localității
Bătălia din Pădurea Hürtgen () [Corola-website/Science/334394_a_335723]
-
anilor 1917-1918. „"Deși rușii ne-au dat un prost exemplu pentru că mulți dintre ei au devenit bolșevici și își părăseau posturile cu miile, soldații noștri prost hrăniți, înarmați insuficient, rareori lăudați, veșnic obosiți, au rămas credincioși regelui, de neclintit în mijlocul debandadei foștilor lor aliați. Am trăit printre ei pretutindeni, în spitale, pe front, chiar și în tranșee, i-am văzut înfometați, scheletici, renăscând la viață, redevenind ființe sănătoase și puternice. Juraseră să reziste ca un zid pentru a apăra ultima părticică
Regina Maria a României () [Corola-website/Science/302772_a_304101]
-
inițial pe schema unei divizii de infanterie, în structura sa au intrat până la urmă 3 regimente. Inițial rolul său în acțiune s-a rezumat la misiuni de pază și de menținere a ordinii periclitate de trupele Armatei Ruse - aflate în debandadă după Defecțiunea Rusă, precum și de curățare de structuri militare bolșevice a Basarabiei, după proclamarea independenței acesteia. Succesiv defecțiunii ruse și înainte de ieșirea forțată a României din război, a existat o tentativă de transfer a Corpului de voluntari pe Frontul de
Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni (Hârlău) () [Corola-website/Science/337235_a_338564]
-
aceștia ar fi urmat să fie grupați în rândul Corpului cu baza la Hârlău. Voluntarii "Corpului" de la Hârlău au primit - printre altele, misiunea de a păzi și de a menține în zonă ordinea periclitată de trupele Armatei Ruse, aflate în debandadă. La începutul lunii ianuarie 1918, 3 batalioane de voluntari alături de efective de grăniceri - constituind cu totul o forță de 4 batalioane, au primit ordin de a pătrunde pe căi pașnice în Basarabia evitând lupta cu unitățile bolșevice. Motivul ales a
Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni (Hârlău) () [Corola-website/Science/337235_a_338564]
-
un metru de pământ din teritoriul acestei țări, Regele, guvernul și parlamentul să nu-l părăsească." Și într-adevăr, cu unele excepții, nu l-au părăsit. Autorul descrie harababura în ocuparea vagoanelor de către cei care totuși au hotărât să plece, debandada rusească, bolșevizarea armatei, refuzul soldaților de a mai lupta, actele lor de barbarie, devastarea și incendierea satelor în timpul retragerii. Molima comunistă se extinde rapid. "Bolșeviștii" (așa îi numește Gh. Gh. M.) intenționează a pune mâna pe Basarabia pe care au
Un jurnal politic by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/12305_a_13630]
-
februarie 1971 ARVN a lansat operațiunea Operation Lam Son 719 , care viza tăierea potecii Ho Și Min în Laos. Aparent neutrul Laos a fost mult timp scena unui război secret. După întâlnirea cu rezistența, forțele ARVN s-au retras în debandadă, de-a lungul drumurilor pline cu morții lor. Atunci când li s-a terminat combustibilul, soldații au abandonat vehiculele lor și au încercat să se urce în elicopterele americane trimise pentru a evacua răniții. Mulți soldați ARVN s-au agățat de
Războiul din Vietnam () [Corola-website/Science/311982_a_313311]
-
Thiệu, un fost general, se temea că forțele sale vor fi tăiate în partea de nord și a ordonat retragerea. Dar ceea ce părea a fi o repetare a Operației Lam Son 719, retragerea s-a transformat în curând într-o debandadă sângeroasă. În timp ce cea mai mare parte a forțelor ARVN a încercat să fugă, unități izolate s-au luptat cu disperare. Generalul ARVN Phu a abandonat Pleiku și Kon Tum și s-a retras spre coastă, ceea ce a devenit cunoscut mai
Războiul din Vietnam () [Corola-website/Science/311982_a_313311]
-
anilor 1917-1918. „"Deși rușii ne-au dat un prost exemplu pentru că mulți dintre ei au devenit bolșevici și își părăseau posturile cu miile, soldații noștri prost hrăniți, înarmați insuficient, rareori lăudați, veșnic obosiți, au rămas credincioși regelui, de neclintit în mijlocul debandadei foștilor lor aliați. Am trăit printre ei pretutindeni, în spitale, pe front, chiar și în tranșee, i-am văzut înfometați, scheletici, renăscând la viață, redevenind ființe sănătoase și puternice. Juraseră să reziste ca un zid pentru a apăra ultima părticică
Ferdinand I al României () [Corola-website/Science/296763_a_298092]
-
aproape iraționale, neînțelese nici de tovarășii săi de partid, cum a fost acela de a se opune din toate puterile adoptării de către guvern a unei decizii de a se întreprinde o acțiune militară împotriva bandelor bolșevice care creau dezordine și debandadă în Moldova, în decembrie 1917. În urma adoptării acestei decizii își va prezenta demisia, în ciuda rugăminților unanime, inclusiv din partea regelui Ferdinand, de a nu comite acest gest. În urma acțiunii energice conduse de generalul Constantin Prezan, bolșevicii au fost dezarmați și ordinea
Activitatea politică a lui Take Ionescu () [Corola-website/Science/335151_a_336480]
-
o valoare strategică, dar și una propagandistică importantă. Armata germană nu a fost însă pregătită să ducă un război de lungă durată, fiind obligată să lupte în condițiile iernii rusești. Contraatacurile sovietice i-au zdrobit pe germani în suburbiile Moscovei, debandada trupelor germane fiind cu greu evitată. Aceasta a fost prima mare înfrângere a Wehrmachtului și unul din punctele de cotitură ale luptei Aliaților împotriva Germaniei Naziste. Războiul continuu dintre Finlanda și Uniunea Sovietică a început prin masive atacuri aeriene sovietice
Al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/296817_a_298146]
-
în aer și burta umflată, de un alb mat, printre plăci decolorate de tencuială lângă parapetul parțial distrus, acoperit de o apă cenușie. Venind dinspre mare, rafale de pâclă înaintau în direcția Muntelui, ca o armată dezordonată retrăgându-se în debandadă. Acest spectacol le-a creat celor prezenți, și nu știu dacă și tatălui meu, convingerea că nu ar fi întâmplătoare coincidența ca regele Dom Sebastiao și eu să fi venit pe lume în douăzeci ianuarie, sărbătoarea sfântului cu același nume
Almeida Faria - Conchistadorul by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/9951_a_11276]
-
și decăderea provinciilor, însă, se bazează întotdeauna pe fenomene naturale, și nici în acest caz nu intervine de fapt nimic miraculos sau ciudat. Slăbiciunea clanului Asakura putea fi înțeleasă doar privind comportamentul comandantului suprem al armatei sale, Yoshigake. Prins în debandada oamenilor care fugeau din Yanagase, Yoshigake își pierduse deja capul. — S-a sfârșit! Nici să fugim nu mai putem! Suntem frânți, și eu și calul meu! Spre munți! strigă el. Nu avea nici vreun plan de contraatac, nici măcar un dram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
distrugă pe călugării-războinici din Nagashima, Ieyasu nu trimisese întăriri, iar alianța dintre cele doyă provincii devenise oarecum cam încordată. Când armata clanului Takeda urma să atace Mikawa cu iuțeala ei legendară, Oga avea să găsească un mijloc de a dezlănțui debandada în Castelul Okazaki, să deschidă porțile castelului și să lase forțele din Kai să intre. Apoi, Katsuyori urma să-l ucidă pe Nobuyasu și să ia ostatică familia Tokugawa. Castelul Hamamatsu urma să fie silit să se predea, garnizoana sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
monede. Ezitară puțin, parcă speriați de vederea atâtor bani, dar de îndată ce primul apucă o mână și se retrase, dintr-o dată se înălță un cor de glasuri fericite. Suna aproape ca un cântec de triumf. Aproape imediat, se dezlănțui o asemenea debandadă, încât monedele, oamenii și bulgării de pământ nici nu se mai deslușeau unii de alții. Nimeni, însă, nu încerca să trișeze - undeva, pe parcurs, își lepădaseră cu toții șiretlicurile și nemulțumirile. Strângându-și banii în pumni, păreau să se fi transformat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
nu vă gândiți numai la propria voastră glorie. Amintiți-vă că Seniorul Nobunaga și zeul războiului vă vor privi de sus, din cer. Dar, de îndată ce primiră permisiunea lui Hideyoshi, trăgătorii o luară la fugă spre Tennozan, însuflețiți și într-o debandadă totală, în puterea nopții. Acel loc strategic, care atrăsese atenția tuturor generalilor lui Hideyoshi, nu fusese scăpat din vedere nici de Mitsuhide. Acesta se hotărâse să înainteze cu toată viteza, să traverseze râul Katsura și să iasă rapid la Onbozuka
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
capabili să organizeze haosul. Majoritatea ofițerilor superiori muriseră. Diversele subunități nu mai aveau comandanți, iar soldații nu erau siguri cine urma la comandă, câtă vreme armata lui Hideyoshi se vedea deja în depărtare. Chiar dacă frații Sakuma ar fi putut opri debandada în acel moment, nu prea aveau ce face cu nehotărârea din sânul armatei. Dar trăgătorii clanului Maeda alergau tăcuți ca apa printre toate urletele și, răsfirându-se cu repeziciune la o oarecare distanță de tabără, de culcară la pământ. Observând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
anunțându-i ordinele stricte. Însă chiar și după aceea, Katsuie putu fi auzit țipând cu glas strident: — Nu vă agitați! Nu vă pierdeți capul! Dar intențiile lui de a potoli tumultul nu reușeau decât să adauge încă un glas în debandada nebunească. Era aproape ziuă. Strigătele războinice și focurile de muschete, care se deplasaseră din regiunea Shizugatake spre malul apusean al lacului Yogo, răsunau peste apă. — După cum merg lucrurile, ar trebui ca Hideyoshi să ajungă aici curând! — Cel puțin la amiază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
în contrast cu priveliștea pașnică din jur. Aici sunt! Nu vă retrageți acoperiți de rușine! Ați uitat ce-ați învățat în fiecare zi? Înapoi! Întoarceți-vă și luptați! Dar grupul oamenilor cu glugi negre din jurul lui nu se opreau din gură, în debandada generală. Dimpotrivă, numai un paj jalnic de tânăr, având doar vreo cincisprezece, șaisprezece ani, se mai apropie de el, șovăitor. Aducând de căpăstru un cal rătăcit, i-l oferi stăpânului său. În bătălia de la poalele colinei, calul lui Shonyu fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
care ne-au demonstrat că lucrurile sunt altfel decât cum se discută, În sensul că În momentul când a apărut dictatul pentru cedarea Basarabiei trupele românești trebuiau să se evacueze Într-un timp foarte scurt - a fost o retragere În debandadă, fiecare s-a urcat În tren cum a putut... Termenul de evacuare era foarte scurt, sovieticii deja intrau cu tancurile și tata, Împreună cu niște colegi de-ai lui, tot evrei, Încercând să se apropie de trenuri, a văzut că era
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]