4,493 matches
-
operei ionesciene". La rîndul nostru, înregistrăm propensiunea englezească a Laurei Pavel, nu numai în recursul la o grilă, de altminteri habituală, de referințe anglo-saxone, ci și în atitudinea d-sale detașată, flegmatică, totuși "curioasă", nu fără o componentă de snobism decent. O mixtură de apropieri și îndepărtări în raport cu marele Eugene Ionesco, care implică o tactică analoagă față de propria-i conștiință: "noi, ascultătorii sau cititorii lui, ne familiarizăm treptat cu metodele pe care el ni le-a transmis și, în același timp
O perspectivă asupra lui Eugène Ionesco (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14108_a_15433]
-
să se bucure de același tratament. Suntem o țară săracă, în care bugetul consumatorului obișnuit este firav iar apetitul său achizitiv pe măsură. În consecință, bunurile culturale rămân inaccesibile publicului larg, iar individualitatea creatoare nu poate aspira la o existență decentă deoarece nu se poate trăi cu aer. După Primul Război Mondial, profesorul Emile Boutroux spunea: "Problema pe care o ridică principiul naționalităților este aceea de a se ști dacă un grup de oameni constituie, cu adevărat, o națiune, o conștiință
Constituția fără cultură by Roland Cotârlan () [Corola-journal/Journalistic/14102_a_15427]
-
dispoziția celor câteva edituri și câtorva zeci de oameni angajați în activitatea de editare critică a textelor duc editurile la faliment, iar pe rarii specialiști în ediții la abandon. De la nefinanțarea marilor fonduri publice de carte și periodice la neremunerarea decentă a muncii, carența pecuniară trece, ca explicație a stingerii acestei profesii, mult înaintea carenței stimei și prestigiului, a onorurilor de tot felul care de obicei îi evita sau îi uita pe editori. În limbaj cinic, dacă cel puțin și-ar
Dispar editorii? by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Journalistic/14131_a_15456]
-
literare sau teoretice. Pe de o parte nu se practică soluția mai rapidă a traducerii, pe de alta nu se încurajează o producție "autohtonă". Nu veți găsi - dacă veți căuta vreodată dintr-un impuls meloman prin librării sau biblioteci - monografii decente și recente despre Monteverdi, Bach, Haydn, Debussy (iar șirul numelor ilustre se poate considerabil amplifica) în limba română. De pildă, există o traducere dintr-un autor rus care, cu decenii în urmă, demonstra angajata laicizare în creație a lui Bach
Confesiune by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14179_a_15504]
-
privi în față. Contele Keyserling nu ezita a-l vedea pe erudit drept "un om esențialmente superficial și, cel mai adesea, esențialmente obtuz". Iar Samuel Butler propunea, glumeț, chiar fondarea unei "Societăți pentru Reprimarea Lucrătorilor de Erudiție și pentru Înhumarea Decentă a Trecutului". La ora actuală, doi erudiți domină, la noi, cultura domeniului literar: Nicolae Balotă și Adrian Marino. Propunîndu-ne a ne ocupa în comentariul prezent de volumul intitulat Literatura franceză de la Villon la zilele noastre al celui dintîi, vom reveni
Pornind de la literatura franceză(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14280_a_15605]
-
o îndură. Este, după cum scria Amiel, "o umilință și înjosire de care mi-e mai multă teamă decît de singurătate ce nu e decît plictiseală și tristețe". Cît privește modestia, fie că e autentică, fie că e mimată ("cea mai decentă dintre minciuni", o aprecia cu scepticism Chamfort), ea nu alcătuiește o calitate intrinsecă a scriitorului. A declara că apreciezi "în primul rînd"la un scriitor modestia e ca și cum ai spune că-i apreciezi "în primul rînd"ochii albaștri sau părul
O specie "demodată"? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15069_a_16394]
-
doteze cu "avioane invizibile", cu elicoptere teleghidate, cu mitraliere care trag după colț - ce mai, întreg arsenalul lui Rambo. Pe de alta, guvernul nu dă semne că va fi prea curând capabil să-i ofere cetățeanului minima satisfacție a hranei decente la prețuri decente. Dacă un simplu ou a ajuns să coste în România dublu cât în orice stat occidental (unde, firește, salariile sunt de zeci de ori mai mari), cât costă el, de fapt? Măcar la această întrebare ar fi
Economia de piață între bulanul dogmatic și oul pragmatic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15209_a_16534]
-
invizibile", cu elicoptere teleghidate, cu mitraliere care trag după colț - ce mai, întreg arsenalul lui Rambo. Pe de alta, guvernul nu dă semne că va fi prea curând capabil să-i ofere cetățeanului minima satisfacție a hranei decente la prețuri decente. Dacă un simplu ou a ajuns să coste în România dublu cât în orice stat occidental (unde, firește, salariile sunt de zeci de ori mai mari), cât costă el, de fapt? Măcar la această întrebare ar fi putut să răspundă
Economia de piață între bulanul dogmatic și oul pragmatic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15209_a_16534]
-
explicat, iar cantitatea de vulgaritate și nuri de pe ecranele noastre - fie că e vorba de știri, reclame sau divertisment ca Academia vedetelor - nu e de natură să protejeze intimitatea vedetelor care se scaldă în ea. Granița dintre emisiunile de divertisment decente, cu perdea, și acele nesfîrșite ore în care singurul rîset îți este provocat de gîdilitura hormonilor e tot mai greu de distins. Gustul și nevoile telespectatorilor și ale cititorilor de ziare și reviste sunt, pînă la urmă, în mare măsură
Andreea Marin în pijama și alte voluptăți by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15282_a_16607]
-
continuă să fie o codașă europeană în privința absolvenților cu studii superioare. Nu e rău că vechile universități s-au dezvoltat și diversificat. Rău e felul în care s-a produs acest lucru. Fără nici o strategie, fără o cât de cât decentă bază materială, în tot felul de târguri uitate de lume au început să funcționeze „extensii universitare”, apoi „facultăți”, iar la urmă s-a ajuns și la „universități” (ghilimelele sunt obligatorii.) Profesori de școală generală și liceu care până atunci nu
Vremea „colectorilor” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13408_a_14733]
-
dezavantajul bardului care se eclipsează astfel renunțînd la magia discreției care-i caracterizează producția reprezentativă, Codul melancoliei galante e abolit... Rezultă o proiecție sexuală peste toate cele ce sînt, un soi de pansexualism pe care-l cităm în cheia sa „decentă”: „Ochii care nu se văd/ Se uită unii la alții/ Făr’ a ști, ca printr-un văl/ Coborît lin din înalții/ Nouri cruzi în formă de/ Coapse pentru dragoste...” (Ochii care nu se văd). Dar și aci întîlnim, în majoritatea
Poezia lui Emil Brumaru by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13415_a_14740]
-
a fi un simbol sexual. Imaginația lucrează febril și exclusiv în această direcție, totul intră forțat într-un scenariu sexual cu groase tușe mitico-livrești. Nu exces de limbaj sexual dur, vulgar (din acest punct de vedere cartea este plicticos de decentă) sau intrigi erotice, ci doar percepție în cheia sexualității. Plus parada mitologică, desăvârșită psihanalitic în a treia parte. În lipsa unui epic propriu-zis, naratoarea-Alisa colecționează orice are legătură cu sexul și e constrânsă să revină constant cu transcrierea brută a inscripțiilor
În cheia sexualității by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13467_a_14792]
-
erotic, ca și seria Femeilor pisică. E interesant de observat că Victor Brauner, foarte productiv și generos, atunci când dăruia lucrări românilor veniți în Franța sau tablouri pictate în România, unde va mai sta între 1934-36, folosea un ton mult mai decent, mai cuminte. În 1928-1930 continua la Paris marea vogă a baletelor rusești ale lui Balanchine și Nijinski, în general pe muzică de Stravinsky. Max Ernst și Miró au desenat decorul pentru mai multe din aceste balete. În unele lucrări ale
Centenar Victor Brauner by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13461_a_14786]
-
vechiului regim”. Unul dintre aceștia nu se sfia, într-un articol publicat în revista Dvs. să-l crucifice prostește pe Sextil Pușcariu. Deci, stimate Domnule Profesor... Pe când primul număr al „R. l.”, continuând excelența, dar într-o ortografie unitară, deci decentă? Cu deosebită considerație, George Baltac * ** Profesorul L-am cunoscut pe profesorul Gr. C. Moisil, în anii ’60, la minunatul lui seminar de „inteligență artificială” de la Universitate, unul din nenumăratele lui seminarii (și cursuri) pentru specialiști și nespecialiști entuziaști. Soția mea
SCRISORI CATRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13633_a_14958]
-
nomenclaturi, falimente bancare suportate de noi toți, exorbitante salarii, prime, vile de protocol la regiile de stat, reuniuni populiste gen „Cântarea României” unde „manifestarea” artistică diletantă este doar un pretext pentru lăbărțate chermeze etc., etc.) ar putea asigura o funcționare decentă a întregii culturi scrise. De parcă nu se dorește o funcționare decentă, parcă se dorește, dimpotrivă, o punere la zid a scriitorului, o punere a sa (revanșă îndelung visată, victorie târzie, subtilă, nu prin foarfecele ideologice, ci prin sărăcie...) „cu botul
Unele răspunsuri la câteva întrebări pe care nu mi le pune nimeni by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/13635_a_14960]
-
de protocol la regiile de stat, reuniuni populiste gen „Cântarea României” unde „manifestarea” artistică diletantă este doar un pretext pentru lăbărțate chermeze etc., etc.) ar putea asigura o funcționare decentă a întregii culturi scrise. De parcă nu se dorește o funcționare decentă, parcă se dorește, dimpotrivă, o punere la zid a scriitorului, o punere a sa (revanșă îndelung visată, victorie târzie, subtilă, nu prin foarfecele ideologice, ci prin sărăcie...) „cu botul pe labe”, o marginalizare a sa până la insignifiant, o scoatere a
Unele răspunsuri la câteva întrebări pe care nu mi le pune nimeni by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/13635_a_14960]
-
de complicată inutil. Corectura în pagină, pe vers, la locurile cu pricina, credem că este lucrul cel mai indicat. Vedeți la pag. 57 greșeala care vă scăpase după alcătuirea eratei, o semnalați citeț, în creion. Sperăm ca tirajul să fie decent, ca să osteniți cât mai puțin la eliminarea erorilor. (Iulian Nuță, București) * Cum vă cunoaștem de-acum necazurile și imensa încercare dureroasă prin care ați trecut și treceți încă, cum ați avut și gingășia de a ne aduce acele câteva flori
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13855_a_15180]
-
apocaliptic. Este demersul unui om care nu și-a pierdut încrederea în coeziunea umanului, în ciuda șubrezirii fundamentelor epistemologice, care privește în jurul său și are curajul intelectual să afirme în fața copleșitoarelor contestări relativiste: „oamenii sunt în stare uneori să se conducă decent, pot uneori crea lucruri frumoase, știu de destule ori să distingă între adevăr și fals, cu toate că rămân în imposibilitatea de a defini Binele, Frumosul și Adevărul, ba adesea au chiar îndoieli asupra existenței ca atare a acestor entități." Cartea atestă
Umanism postmodern by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13862_a_15187]
-
poetic nu vine din rezistența la prejudecată și pudibonderie. Libertatea de a le folosi nu înseamnă, până la urmă, nimic. Cum o faci e însă esențial! În fața meșteșugului poetic, statutul lor lingvistico-expresiv e perfect egal cu cel al cuvintelor așa-zis decente. Se vede și din Studiu de bărbat că Paul Vinicius are potențial poetic, valorificat însă cam superficial. Abordând, cu substrat sexual mereu insinua(n)t, o serie lungă de relații cu personaje feminine, naratarul lui Vinicius face figură de adolescent
Vinicius uncool by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13812_a_15137]
-
Martin îi scrie episcopului la dispariția lui: „Unicul lucru demn de semnalat pe insulă în ultima vreme a fost moartea subită a unui individ numit Paul Gauguin, un artist reputat, dar dușman al lui Dumnezeu și a tot ce este decent pe acest pământ." Mario Vargas Llosa ne reamintește că lumea utopiilor a aparținut secolului XIX. Căutarea unei lumi ideale, a Paradisului, nu dispare însă. Societatea nu s-a schimbat, doar unghiul din care privești lucrurile, vorba autorului: azi nimeni nu
Un nou roman al lui Llosa by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13884_a_15209]
-
Cu toate acestea, absolut toți vecinii oameni de condiții mai degrabă modeste: un maistru militar, o soră de spital, un șofer la salvare, o muncitoare, doi pensionari etc. făceau eforturi să păstreze acea specială încăpere în condiții mai mult decât decente. Nu-mi explicam diferența frapantă între felul în care românii înțeleg igiena la ei acasă și cum o înțeleg „în deplasare" decât prin refuzul ideii de comunitate. Popor de singuratici, cum ar spune Cioran, suntem cât se poate de individualiști
Cu mîinile curate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13890_a_15215]
-
jargon critic, cu sau fără ideile candidatului. Limbajul complicat în sine - care nu o dată e rebarbativ - îi mulțumește. Ce faceți cu un volum de critică în care se ia o abordare drept literă de evanghelie și se aplică unui text decent? Și reversul: cum cotați o teză care nu e foarte la curent cu tot ce se petrece în critica savantă, dar nu e străină de un proces mai larg de interpretare și are ambiția de a-și crea propriii termeni
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
lui Mihai Zamfir și Lolita lui Vladimir Nabokov singurul element comun este „relația interzisă" dintre naratorul matur și o iubită mult mai tînără ( față de cei 12 ani și jumătate ai Lolitei, cei 23 de ani ai Ralucăi reprezintă o vîrstă... decentă). S-ar mai putea, eventual, vorbi și de o anumită cheie de lectură revelată în ultimele pagini ale romanului lui Nabokov. În egală măsură romanul lui Mihai Zamfir ar putea fi o rescriere a Luceafărului sau, cu semn schimbat, a
Jocuri periculoase by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14034_a_15359]
-
pe noua lui personă (de la Jarmusch pînă la Sophia Coppola, prin Wes Anderson și înapoi la Jarmusch). Ei, Cage m-a deturnat cu succes de la explorarea acestei prejudecăți, chiar dacă nu-i poate pielea cît cea a lui Murray, rolul e decent. Personajul lui, David Spritz are parte de bani, frustrări și nevroză, dar nu și de profunzimea sau de spiritul asociate uzual cu acestea. Primii provin de la televiziune, următoarele din situația familială (divorțat dar cu conflicte frecvente), ultima o are de
Familii în război by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10417_a_11742]
-
o mână de birocrați - care au cu învățământul cam cât are binecunoscutul cuvânt din patru litere cu prefectura - au hotărât să "modernizeze" ceea ce era oricum lichidat, a pus capac oricărei șanse de a mai avea, în viitorul previzibil, un învățământ decent. După ce au bășcălit, decenii în șir, sistemul de învățământ american, europenii au ajuns să "implementeze" tot ce e mai prost, depășit, nereprezentativ în sfera educației din SUA. Viziunile continental-imperiale secretate de mintea îngustă a "eurocraților" prefigurau înfrângerea americanilor cu propriile
Lancea boantă a modernizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10447_a_11772]