336 matches
-
sperie văzând rapiditatea cu care crește această pantă. Ele se străduiesc să o urce; o urcă, într-adevăr, așa cum ați făcut și dumneavoastră în cartea dumneavoastră, până la regimul restrictiv, care reprezintă primul avânt și singurul avânt practic al societății pe declivitatea fatală; dar în prezența acestei vii negații a dreptului de proprietate, dacă, în locul acestei maxime a cărții dumneavoastră "Drepturile sunt sau nu sunt; dacă ele sunt, ele angrenează consecințe absolute" puneți următoarea maximă: "Iată un caz particular în care binele
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
chestiunea inferenței și reflectează asupra trecerii de la ceea ce este văzut, constatat de trupul filosofului, la ceea ce poate fi dedus: de exemplu, cum vom deduce realitățile invizibile ale atomului și vidului plecând de la realitățile vizibile? Cum am putea ajunge la teoria declivității - o referință inexistentă în corpusul epicurian descoperit, dar prezentă în corpusul lui Philodem - făcând apel doar la ceea ce se poate vedea, mirosi, gusta, pipăi? Pornind de la retorică și ajungând să-și pună problema sensului semnelor, Philodem pune bazele unei metode
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
vital scris cu o mână de particule elementare - nu de către zei, ci de către o forță-cauză fără altă rațiune și justificare decât postulatul ontologic: clinamen-ul. 6 Capriciu de atom. Preiau expresia capriciu de atom de la Bergson, care califică astfel faimosul clinamen, declivitatea atomică fără de care nimic nu s-ar fi întâmplat. Într-adevăr, niște atomi care cad în vid nu întâmpină nicio rezistență - ei cad ca ploaia, la nesfârșit, fără să se poată întâlni, asocia și agrega vreodată. Lumea se reduce atunci
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
fără libertate... Ceea ce exprimă fizica atomică a clinamen-ului dă o deschidere înspre perspective ontologice, metafizice. Din aceste opțiuni decurg consecințe etice și politice. Universul atomic este pus în mișcare de o libertate asimilabilă cu o forță din care decurge totul. Declivitatea integrează libertatea într-o lume care, din acel moment, este organizată altfel; ea face așadar posibilă o intersubiectivitate, deci o viață socială. Apoi, la alții, responsabilitatea individuală, dragă adepților oricărei ordini colective... Un asemenea capriciu al atomilor inaugurează un antidestin
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
ale sistemului, și îndeosebi ale eticii la Epicur, ele constituie un expozeu clasic asupra a ceea ce se știe despre doctrină: atomii, vidul, mișcarea, simulacrele, reducerea fenomenelor meteorologice și naturale la niște combinatorii de particule. Nimic deosebit, în afara precizării că teoria declivității există și la Magistrul însuși. Nu la Democrit, ci la Epicur. Ceea ce elimină multiplele ipoteze asupra inventării clinamen-ului de către Lucrețiu. O dovadă perfectă că inexistența unei descoperiri arheologice nu are valoare de certitudine a inexistenței unei teze. A te apleca
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Aurelius 281 Melissa 214 Myia 214 Nausiphanos din Theos 80 Nikidion 214 Parmenide 23, 27, 50, 53-54, 102 Perictione 214 Philodem din Gadara - și banii 221, 233-234; biblioteca sa 14-15, 22, 221-222, 225, 228-229, 240-241, 311; și Cicero 248; și declivitatea 243; și edificarea sinelui 230, 240; epicurian 228-229, 234; și epicurismul campanian 234-235; și estetica 240-243; și modul de viață 226; și moartea 236-237; și muzica 221, 240-242, 244, 311; opera regăsită 220-221; origini 225, 234; și Piso 222-223, 233-234
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
235, 254, 287-291, 297; procreare 95, 287; sexualitate 196, 286-288. Vezi Venus Libertate absența libertății 266-267; la Anaxarh 79; la Antiphon 87, 91, 94-96; și bani 87, 113; binele suveran 58, 119; la Aristip 113-116, 119; și cetățenie 213-214; și declivitate 267; la Diogene 78, 134; și dorință 196; și edificarea sinelui 95-96; la Epicur 213-214; și eumetrie 114-115; și merit 166; îngrădită de legea civilă 91; la Philodem 234-235; prezervată 234-235; stânjenită de dorințe zadarnice 197; contra supunerii 94; știrbită
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
seducție și poftă, blestemul îndobitociților. Nu vă prosternați în fața impulsivei, turbulentei, prea înflăcăratei. Babilon-târfa e plină de provocări audiovizuale împotriva Adevărului rece al Scripturii. Vrăjitoarea farmecă momind, aspiră ca o ventuză, înmoaie și învăluie semnul viril și abstract într-o declivitate dulceagă. Imaginea este Rău și Materie, precum Eva. Nebuna casei* și Fecioara Nebună. Dăscăliță de eroare și falsitate**. Diavoliță de exorcizat. Cântec de sirenă. Ideea de a face idoli a stat la originea desfrâului", se spunea în mediile evreiești elenizate
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
transversală. 6.2.6. Stabilirea elementelor geometrice, în raport cu viteza de circulație aleasă reprezintă factorul principal în proiectarea drumurilor tehnologice. Se au în vedere: - raza de curbură; - dimensionarea serpentinelor (traseelor în curbă); - distanța minimă dintre două serpentine; - distanța minimă de vizibilitate; - declivitatea; - pasul de proiectare; - raza de racordare verticală. 6.2.7. Înclinări maxime ale taluzurilor. Stabilirea înclinărilor maximale ale taluzurilor în rambleu și debleu se fac în raport de specificul condițiilor locale. În tabelele de mai jos se prezintă recomandări în
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
cotele ±0,00; cote de nivel; distanțe de amplasare; axe; cotele trotuarelor, aleilor, platformelor și altele asemenea); ● denumirea și destinațiile fiecărui corp de construcție; ● sistematizarea pe verticală a terenului și modul de scurgere a apelor pluviale, în situația în care declivitatea terenului este mai mare de 10%; ● accesele pietonale și carosabile din incintă și clădiri, plantațiile prevăzute; ● planul parcelar al tarlalei în cazul imobilelor neîmprejmuite care fac obiectul legilor de restituire a proprietății. 1.3. Planul privind construcțiile subterane Va cuprinde
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107568_a_108897]
-
cotele ±0,00; cote de nivel; distanțe de amplasare; axe; cotele trotuarelor, aleilor, platformelor și altele asemenea); ● denumirea și destinațiile fiecărui corp de construcție; ● sistematizarea pe verticală a terenului și modul de scurgere a apelor pluviale, în situația în care declivitatea terenului este mai mare de 10%; ● accesele pietonale și carosabile din incintă și clădiri, plantațiile prevăzute; ● planul parcelar al tarlalei în cazul imobilelor neîmprejmuite care fac obiectul legilor de restituire a proprietății. 1.3. Planul privind construcțiile subterane Va cuprinde
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107567_a_108896]
-
32 (1) Întreținerea pasajelor denivelate este în sarcina administratorului căii de comunicație situate pe pasaj. ... (2) Întreținerea trecerilor la același nivel, paza și securitatea în limitele zonei de siguranță a căii ferate revin deținătorilor acestei căi. ... (3) Modificarea cotelor și declivităților pe oricare dintre căile de comunicație care se intersectează atrage după sine obligația deținătorului de a suporta costul lucrărilor necesare și pe cealaltă cale de comunicație. ... (4) Pentru poduri, baraje, diguri și altele asemenea, care cuprind părți ale mai multor
ORDONANŢĂ nr. 43 din 28 august 1997 (**republicată**)(*actualizată*) privind regimul drumurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121110_a_122439]
-
32 (1) Întreținerea pasajelor denivelate este în sarcina administratorului căii de comunicație situate pe pasaj. ... (2) Întreținerea trecerilor la același nivel, paza și securitatea în limitele zonei de siguranță a căii ferate revin deținătorilor acestei căi. ... (3) Modificarea cotelor și declivităților pe oricare dintre căile de comunicație care se intersectează atrage după sine obligația deținătorului de a suporta costul lucrărilor necesare și pe cealaltă cale de comunicație. ... (4) Pentru poduri, baraje, diguri și altele asemenea, care cuprind părți ale mai multor
ORDONANŢĂ nr. 43 din 28 august 1997 (**republicată**)(*actualizată*) privind regimul drumurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117319_a_118648]
-
drumuri cu o bandă de circulație. ... 2.8. Zonele mediane la autostrăzi se prevăd a fi echipate cu dispozitive de reținere (glisiere sau parapete de securitate), plantații sau dispozitive speciale antiorbire. 2.9. În vederea asigurării fluentei circulației pe sectoarele cu declivități peste 4%, având circulație preponderenta de vehicule grele (peste 20% din trafic), se vor realiza benzi suplimentare pentru circulația acestora. 2.10. Dimensionarea structurii rutiere se face în funcție de intensitatea și de compoziția traficului de perspectivă, de caracteristicile fizico-mecanice și de
ORDIN nr. 45 din 27 ianuarie 1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120742_a_122071]
-
viraj și de stocare, precum și penele de racordare aferente amenajării intersecțiilor se realizează cu aceeași îmbrăcăminte și cu structura rutieră identică cu cea existentă pe drum. 4.6. La proiectarea intersecțiilor dintre drumuri se vor evita pe cât posibil sectoarele cu declivități mai mari de 4% și racordările în interiorul curbelor drumului principal. 4.7. Intersecțiile autostrăzilor și drumurilor expres cu calea ferata se fac denivelat. Pentru drumurile naționale europene intersecțiile vor fi denivelate în cazul liniilor de cale ferată principale. Pentru celelalte
ORDIN nr. 45 din 27 ianuarie 1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120742_a_122071]
-
mai mic de 45 grade; - ambele căi de comunicație să fie pe cât posibil în aliniament; - în cazuri excepționale, se poate admite amplasarea intersecției într-o zonă în care una dintre cele două căi de comunicație este în curbă, numai dacă declivitatea uneia și inclinarea în profil transversal a celeilalte sunt în același sens, iar diferența dintre ele nu depășește 5%.; - declivitatea liniei în zona intersecției nu trebuie să depășească cu mai mult de 5%. inclinarea profilului transversal al drumului. 4.9
ORDIN nr. 45 din 27 ianuarie 1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120742_a_122071]
-
admite amplasarea intersecției într-o zonă în care una dintre cele două căi de comunicație este în curbă, numai dacă declivitatea uneia și inclinarea în profil transversal a celeilalte sunt în același sens, iar diferența dintre ele nu depășește 5%.; - declivitatea liniei în zona intersecției nu trebuie să depășească cu mai mult de 5%. inclinarea profilului transversal al drumului. 4.9. Tipul de echipare a intersecției dintre drumurile publice și calea ferată, precum și semnalizarea se stabilesc în conformitate cu prevederile reglementărilor în vigoare
ORDIN nr. 45 din 27 ianuarie 1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120742_a_122071]
-
3 cm. 2.1.2. Profilul transversal, în aliniamente, se execută în formă de acoperiș cu două panțe racordate în treimea mijlocie. Panțele profilului transversal, în aliniament, sunt de 2% . Acestea se pot reduce la 1,5% sau 1%, daca declivitatea în profil longitudinal este de 2,5-4% și, respectiv, mai mare de 4%. 2.2. Abateri-limita la elementele geometrice 2.2.1. Abaterile-limita la grosimea straturilor, față de valorile prevăzute, sunt de până la 10% . 2.2.2. Denivelările maxime admise în
ORDIN nr. 51 din 27 ianuarie 1998 pentru aprobarea Normativului privind execuţia la cald a imbracamintei bituminoase cilindrate, pe calea de pod, cu beton asfaltic cilindrat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120261_a_121590]
-
1. În aliniament profilul transversal se execută cu o singură pantă. 2.2.3.2. În curbe și în zonele aferente de amenajare profilul transversal se execută în conformitate cu STAS 863/ 1. 2.2.4. Profilul longitudinal 2.2.4.1. Declivitățile maxime admise sunt conform SR 174/1, în funcție de tipul mixturii asfaltice. 2.3. Materiale 2.3.1. Agregate naturale 2.3.1.1. Agregatele naturale sunt: - cele adăugate; - cele rezultate din frezarea îmbrăcămintei rutiere. Agregatele naturale care se adaugă sunt
ORDIN nr. 52 din 27 ianuarie 1998 pentru aprobarea Normativului privind reciclarea la rece a imbracamintei rutiere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120264_a_121593]
-
se face în axa drumului, pe minimum 10% din lungimea traseului. 5.1.5. La străzi cota în ax se verifică în proporție de 20% din lungimea traseului, iar cotele rigolelor, pe toată lungimea traseului, în punctele de schimbare a declivităților. 5.1.6. Verificarea grosimii se face conform pct. 4.3 și pe probe ce se iau pentru verificarea calității îmbrăcămintei. 5.1.7. Evidență tuturor verificărilor menționate în cap. 4 face parte din documentația de control al recepției preliminare
ORDIN nr. 52 din 27 ianuarie 1998 pentru aprobarea Normativului privind reciclarea la rece a imbracamintei rutiere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120264_a_121593]
-
în limitele 8-25 kg/mp, conform tabelului nr. 3. 3.1.2. Profilul transversal în aliniament, în curbe și în zonele aferente de amenajare, precum și panțele în profil transversal trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute de SR 174-97 3.1.3. Declivitatea maximă a drumurilor pe care se pot aplica straturile bituminoase foarte subțiri este de 4,5% . 3.2. Abateri limită la elementele geometrice și denivelări admisibile 3.2.1. Abaterile limită locale la lățimea stratului față de lățimea îmbrăcămintei suport sunt
ORDIN nr. 54 din 27 ianuarie 1998 pentru aprobarea Normativului privind execuţia straturilor bituminoase foarte subtiri la rece, cu emulsie de bitum. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120273_a_121602]
-
Valea Jiului, dublați în altul, scăzămînt panta nedepășită, tunelul în arc înmormîntarea planului luminii să scape de om, mîntuitoare în sine, km 66+400 tunel lung, trece cu vrăji de tocat momentul claustrofob, sari în somnul pietrei care a înțepenit garnitura! declivitate de Valea Jiului, stația Bănița microrelief imobiliar cu sediul primăriei, țara se repetă ca apa, peisajul densitate era dulcele ei, lucrări de consolidare în maluri simultan pe șosea și pe calea ferată, covoare asfaltice, muntele nu ține în curți decît iarbă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cum să cînte surla văilor de noapte! trebuie prinse buciumele în chei istorice, oamenii lui Ștefan cel Mare, Ruginoasa trompeta pe gară, amestec de plin și de gol, o singură instanță răspunde și așa te recunoști, brîiele de sclipiri în declivitate, lunca Siretului netedă de viteză, umbre de zăpadă, sorturi luminoase "CCP", "Rompak", Centrul În Panificație majuscula, s-a rîs la capătul naratar, ajustat pe lîngă altă garnitură, perdele albastre, sosește simultan, nume fără nume pe frontonul alb al uzinei "Remar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mărturia de piatră, Din sfera mea venii cu greu / Ca să te-ascult și-acuma, profită de cazul mediu limbaj ca să obții limbaj, în conifere ține prăpastia fire de mesteceni, Lunca Bradului segment la numele pădurea, nanism de molizi stîncă scămoșată, declivitatea mică sedimente pietrificate din ere, Dacie papuc Poșta Română ultramarin, stîngăcia vorbirea impune rezerva de ficțiune, ghicește pacea pe fapte! tîrîi picioarele și găleata spre cabana ta de bîrne, n-are curent, ne scoate dîmbul pe cer, cîinele ciobănesc, omul-iepure
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
doar câteva jaloane pe care să-mi construiesc „mica dizertație”. Ușa s-a deschis și de fiecare dată când își făcea apariția, intra parcă și speranța. Și-a profilat silueta aproape de geam, privirea-i era ațintită pe o hartă a declivității reliefului, prezența sobră, în rest doar tăcere. Fetele mă scrutau cu privirea, doar doar mă voi ridica în picioare. Preț de câteva momente am așteptat un impuls favorabil, deoarece nu doream ca intervenția mea să pară obraznică sau cu un
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]