58 matches
-
DIN CLUJ-NAPOCA Lavinia STAN este prof. univ. dr. la Universitatea St. Francis Xavier, Canada, unde predă științe politice. Este Director a Centrului de Studii Postcomuniste. Temele principale pe care le-a abordat în ultimii ani sunt religie și politică, lustrația, decomunizarea și capitalul social. A coordonat volumele Romania in Transition (Dartmouth, 1997) și Transitional Justice in Eastern Europe and the Former Soviet Union: Reckoning with the Communist Past (Routledge, 2008) și a semnat Leaders and Laggards: Governance, Civicness and Ethnicity in
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
și defini, între altele, statutul exact al dizidenței și rezistenței românești (câte au fost). Textul respectiv: Mistica numerelor: 1968 și 1989 repune în discuție (prin A. Michnik și alții) mai ales problema foarte acută și controversată și la noi a decomunizării și reconcilierii. în sfârșit, cea mai mare pondere a cărții o au analizele pe material românesc, în jurul unor teme centrale: intelighentia de dreapta, holocaustul recunoscut sau nu de conștiința politică și etică românească și, nu mai puțin, marele mit: Un
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
pare chiar absurd. Omul nou nu se simte în nici un fel culpabil, deoarece are convingerea că a trăit toată viața într-o ordine perfect normală, indiscutabilă, definitivă. Și mulți intelectuali necomuniști au fost convinși că situația era într-adevăr ireversibilă. Decomunizarea pentru această Românie profund modificată și alterată rămâne o noțiune fără sens. Despărțirea definitivă de dictatură încă nu s-a produs în conștiința sa. Scurte observații tot în acest sens făcuse anterior același Adrian Dinu Rachieru. Această schimbare enormă de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
punct se poate vorbi de o rezistență reală, și de la ce punct încolo - de curată lașitate? D.T.: Colaboraționismul este o temă care va continua să stârnească multe controverse. De la credința potrivit căreia, atâta vreme cât în România nu a avut loc o decomunizare așa cum a avut loc o denazificare în Germania, colaboraționiștii nu vor avea vreo problemă să colaboreze în continuare cu neadevărul, până la piruetele cele mai greu de imaginat în jurul acestui subiect mai spinos chiar decât cel menționat într-un poem celebru
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
invitați schimbă priviri între ei. Dar nimeni nu rostește o vorbă despre pericolul... neocomunismului în Europa de Est, ai cărui exponenți au preluat sloganurile naționaliste. Un asemenea hibrid ideologic s-a produs în țările în care nu a avut loc o adevărată decomunizare, imediat după 1989: fosta Iugoslavie, România, spațiul post sovietic, în frunte cu Rusia. Deloc întâmplător, acestea sunt exact și țările în care Occidentul a avut cea mai slabă implicare. Am plecat de la dezbaterea organizată la Centrul „Pompidou“ mai mult dezamăgit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
foștii securiști etc. toată pleava comunistă a pus stăpînire pe țară, transformându-se prin rapt, în scurt timp, în capitaliști. Suntem, vrem nu vrem, vinovați de această restaurație. Să nu uităm că denazificarea s-a făcut cu naziști, la fel decomunizarea se face și cu comuniști. Noi suntem datori să luăm atitudine, să scriem și iar să scriem, să nu renunțăm la publicistica prin care să spunem adevărul cititorului. La Iași, imediat după revoluție, a circulat o listă desprinsă din marea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
fost precedată de Recomandarea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei nr. 6.615 din 7 mai 1992 adresată Comitetului de Miniștri, în care este atrasă atenția asupra faptului ca "diferite țări din Europa Centrală și de Est" au adoptat măsuri de "decomunizare" incompatibile cu standardele europene în materie de drepturi ale omului, precum și de Rezoluția 1.481/2006 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, intitulată " Necesitatea condamnării internaționale a crimelor regimurilor comuniste totalitare". Cel mai recent document oficial care se ocupă cu
DECIZIE nr. 1.461 din 9 noiembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228287_a_229616]
-
decis schimbarea numelor mai multor străzi, consfințindu-se să fie denumite cu numele unor personalități ale neamului românesc. Și autoritățile din orașul Reni, regiunea Odesa, au decis să redenumească un număr de străzi în cadrul procesului de implementare a Legii privind decomunizarea. Potrivit unei dispoziții a Consiliului local, mai multe străzi vor fi redenumite, printre acestea fosta stradă Pionerska urmând să poarte numele marelui poet român Mihai Eminescu, iar strada Rosa Luxemburg să fie redenumită în memoria lui Valeriu Cojocaru - istoric local
Asociaţiile, sub semnul unităţii () [Corola-website/Journalistic/296388_a_297717]