276 matches
-
de agenți, fie reprezentanți ai națiunii, fie ai colectivităților locale. În România, atât deputații, cât și senatorii reprezintă națiunea. Deconcentrarea O putere centralizată presupune concentrarea acesteia de către un centru unic de putere (instituțiile de guvernare), în special de puterea executivă. Deconcentrarea reprezintă diminuarea puterii centrale prin acordarea unei autorități publice locale, ai cărei titulari sunt numiți de puterea centrală, a dreptului de a lua decizii pe plan local<footnote P. Negulescu, Tratat de drept administrativ, vol. 1, București, 1934, p. 611
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
guvernanța locală. În termeni de evaluare a guvernanței locale există patru domenii supuse evaluării, și anume: guvernanța locală, procesul de descentralizare, democrația locală și guvernarea locală. Evaluarea descentralizării reflectă diferitele tipuri ale proceselor de descentralizare, diferitele grade de descentralizare, precum și deconcentrarea și delegarea care sunt legate de procesele de descentralizare. De exemplu, există indicatori de măsurare pentru descentralizarea fiscală și administrativă, indicatori pentru măsurarea descentralizării politice și indicatori care pot măsura disponibilitatea mediului la descentralizare (instituții, legi, politici). Evaluarea guvernanței locale
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
soluționării problemelor publice; această ideologie se va reflecta în implementarea politicilor stabilite de miniștri și politicieni. Autorul consideră că organizații birocratice mari, cu influență, cum ar fi Comisia Europeană, ajung chiar să aibă propriile agende de politici; 2. descentralizarea (și deconcentrarea) centrelor de decizie politică (până la nivelul agențiilor) și reformele managerialiste (asociate noului management public) lărgesc sfera de acțiune politică a funcționarilor ce ocupă poziții manageriale, crescând astfel responsabilitatea lor față de politici, dar și vizibilitatea publică (ies din anonimatul clasic al
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
în administrația publică, programul PAL, de a analiza strategiile sectoriale pentru fiecare minister în parte și de a face sugestii către ministere și primul-ministru. UCRAP asigură suportul tehnic și monitorizarea întregului proces de reformă, precum și derularea procesului de descentralizare și deconcentrare. INA are rolul de a elabora și a implementa strategia de formare continuă a funcționarilor publici, iar ANFP este responsabilă pentru managementul funcției publice. Grupurile ministeriale și cele județene reprezintă o interfață între administrația publică centrală și cea locală, între
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
a funcționarilor publici”; „reforma sistemului de salarizare în sensul omogenizării și tratării echitabile a tuturor categoriilor de funcționari publici”; „ameliorarea imaginii administrației publice prin creșterea transparenței actului administrativ și luarea unor măsuri anticorupție”. Al doilea domeniu îl constituie descentralizarea și deconcentrarea serviciilor publice, iar obiectivele principale sunt: „clarificarea repartizării competențelor între ministere, servicii publice deconcentrate și autorități publice locale”; „creșterea autonomiei financiare a județelor și a celorlalte unități administrativ-teritoriale”; „transformarea prefecților în înalți funcționari publici, care să asigure aplicarea politicilor guvernului
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
a acestora”, care nu înseamnă altceva decât eliminarea participării birocraților publici la luarea deciziei și transformarea lor în simpli executanți. De altfel, transformarea birocraților publici în simpli executanți este mult mai ușor de constatat atunci când luăm în discuție descentralizarea și deconcentrarea serviciilor publice. Astfel, mecanismele de control direct ale autorităților centrale asupra celor locale sunt destul de extinse și se manifestă în special prin alocări bugetare cudestinație precisă și prin transferul formal de competențe, fără suportul financiar sau de autoritate necesar îndeplinirii
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
cu care erau derulate proiectele și de lipsa de coordonare dintre ceea ce pretindea Comisia și ceea ce se întâmpla la fața locului. Una dintre cauze era coordonarea slabă dintre Comisia de la Bruxelles și Delegația sa din țările candidate, fiind necesare o deconcentrare suplimentară a responsabilităților către Delegația Comisiei și o consolidare a capacității sale de a gestiona resursele financiare și de capital uman1. Cele mai serioase aspecte care au reieșit din evaluarea respectivă privesc intenția Comisiei de a crea o „piață” a
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
costurilor guvernamentale și sporirea eficacității executivului prin dezvoltarea unor tehnici menite să îmbunătățească managementul financiar în sectorul public, conștientizarea de către agențiile guvernamentale a statutului de „furnizori de servicii” pe piață în care consumatorii au mai multe alternative 3, dar și deconcentrarea 4 serviciilor și descentralizarea 5 procesului de decizie 6. În modelul „german” de administrație 1, relația dintre administrația centrală și cea locală face din acest model unul federal, în cadrul căruia competențele sunt împărțite între statul federal și statele componente, fiind
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
formarea și perfecționarea sa constituie o dovadă a lipsei de flexibilitate ce afectează încă modelul administrativ german. În modelul administrativ francez 2, structura administrativă este centralizată și „greoaie” (Dincă, „Modele europene de administrație publică: Franța”), în pofida încercărilor de descentralizare și deconcentrare, modelul folosindu-se de instituția prefectului pentru asigurarea unor politici uniforme în tot sistemul politic. Așa cum remarca Dincă („Modele europene de administrație publică: Franța”), invocând Legea numărul 82-213 din 2 martie 1982, „prefectul este reprezentantul statului în departamente și regiuni
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
reformei administrației publice, lucrurile sună promițător, printre ele figurând proiecte cum ar fi: PHARE RO2002/IB/OT/01 - „Întărirea capacității instituționale a administrației publice românești, pentru a realiza descentralizarea fiscală”; PHARE RO2004/IB/OT/01 - „Coordonarea procesului de descentralizare și deconcentrare de către administrația centrală” (Olanda); PHARE RO2004/IB/OT/02 - „Întărirea autonomiei financiare a autorităților locale prin continuarea procesului de descentralizare fiscală și financiară” (Danemarca); PHARE RO01/IB/OT01 - „Întărirea capacității instituționale a Ministerului Administrației și Internelor de gestionare a reformei
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
pp. 1034-1035). Descentralizarea reprezintă transferul de competențe și responsabilități de la nivel central la nivel local, în acest moment în România putându-se vorbi despre o descentralizare financiară și administrativă 1. Procesul de descentralizare nu trebuie însă confundat cu cel de deconcentrare 2, ce presupune crearea unor instituții la nivel județean, cărora li se alocă anumite responsabilități. Aceste instituții sunt însă subordonate instituțiilor administrației centrale și nu au decât competențe limitate la aplicarea unor reglementări ale administrației centrale. Așadar, competențele rămân la
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
presupune crearea unor instituții la nivel județean, cărora li se alocă anumite responsabilități. Aceste instituții sunt însă subordonate instituțiilor administrației centrale și nu au decât competențe limitate la aplicarea unor reglementări ale administrației centrale. Așadar, competențele rămân la nivel central. Deconcentrarea are un rol important în fluidizarea procesului birocratic, anumite decizii putând fi luate la nivel local. Totuși, soluția deconcentrării este mai degrabă specifică statelor centralizate, fiind aplicată în administrația franceză încă de la jumătatea secolului trecut, ca o soluționare a problemelor
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
administrației centrale și nu au decât competențe limitate la aplicarea unor reglementări ale administrației centrale. Așadar, competențele rămân la nivel central. Deconcentrarea are un rol important în fluidizarea procesului birocratic, anumite decizii putând fi luate la nivel local. Totuși, soluția deconcentrării este mai degrabă specifică statelor centralizate, fiind aplicată în administrația franceză încă de la jumătatea secolului trecut, ca o soluționare a problemelor din ce în ce mai dificile de natură birocratică, fără a se abandona concepția generală privind puterea centrală. De altfel, o instituție-cheie în
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
degrabă specifică statelor centralizate, fiind aplicată în administrația franceză încă de la jumătatea secolului trecut, ca o soluționare a problemelor din ce în ce mai dificile de natură birocratică, fără a se abandona concepția generală privind puterea centrală. De altfel, o instituție-cheie în procesul de deconcentrare din România este prefectul. Pe plan legislativ, procesul de descentralizare este reglementat prin Legea-cadru nr. 339 din 12 iulie 2004. Potrivit acesteia, în modelul administrației publice din România există trei niveluri de competență: local, județean și central. Autoritățile responsabile la
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
importantă. Există totuși în acest sens o dificultate. Prin Legea nr. 340/2004, prefectul este conducătorul serviciilor publice deconcentrate din județ. Deși această lege reprezintă un pas important către depolitizarea funcției publice, ea ridică o problemă. Există două tipuri de deconcentrare: orizontală și verticală. În cazul primului, conducătorii serviciilor publice deconcentrate îi sunt subordonați unui funcționar public apolitic la nivel local. În cazul celui de-al doilea, ei sunt subordonați instituției centrale. În România se încearcă o combinare a celor două
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
coerent, care a conținut elementele-cheie ale unui management de proiect: scop, arie de cuprindere, analiză de nevoi, planificare și alocare de resurse, dezvoltare și monitorizare, evaluare. Pe de altă parte, există sisteme puternic centralizate care au trecut prin etape de deconcentrare prin care s-au delegat atribuții departamentelor din teritoriu - așa cum este situația și în România. Asistăm în aceste cazuri la conflicte de rol (administrare și management), precum și la coliziunea dintre instituțiile deconcentrate și administrația locală. Totodată, autoritățile publice centrale (de
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
și a cumpăra materiale erau lipsite de analize economice, sociologice, de impact și de criterii privind folosul pentru beneficiari (doar declarative, fără a măsura ceva). Imediat după schimbarea de regim din 1989 are loc un set de alegeri strategice în privința deconcentrării serviciului educațional și a descentralizării. În același timp, sistemul se confruntă cu o subfinanțare fără precedent, indicatorul cost per elev atingând un minim absolut în 1992, pentru un interval de 20 de ani înainte și până în prezent. Bugetul central este
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
un statut neclar, iar corupția și indisciplina financiară, inerția și inconsecvențele din sistemul juridic au condus la masive pierderi de patrimoniu și deturnări de la destinația educațională pentru spații, clădiri, terenuri etc. În această perioadă au avut loc totuși procese de deconcentrare dinspre Ministerul Învățământului către inspectoratele școlare, dar directorii de școli aveau foarte puține libertăți manageriale, rolul lor fiind limitat la cel al unor curele de transmisie care trebuiau doar să se conformeze regulilor. În primii ani ai perioadei postdecembriste, s-
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
încrîncenată a rolului statului-națiune și de eludarea liberalismului în favoarea politicilor economice etatiste; din punct de vedere economic, semnalele noii tendințe sînt date de evoluțiile bursiere, de limitarea cotațiilor speculative, de segmentarea piețelor, de îndiguirea fluxurilor financiare și de o anumită deconcentrare a capitalurilor. Mai mult, este repusă în discuție însăși natura și viabilitatea sistemului capitalist actual. Ce va deveni el? Probabil că Theodor Baconsky are dreptate cînd susține că "modernitatea poartă vina de a fi provocat ruptura dintre Har și Administrație
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
bază în domeniul educației trebuie să se contureze cât mai aproape de cei vizați, la nivelul comunităților locale și al conducerii școlii. În cadrul descentralizării au fost puse în evidență trei tipuri de procese care sunt în același timp trei faze distincte: deconcentrarea, prin constituirea unor birouri locale și transferarea cantității de muncă de la birourile centrale ale guvernului la cele regionale; delegarea, prin constituirea birourilor guvernamentale locale cărora li se acordă mai mare autoritate managerială și o mai mare putere în luarea de
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
că aceste structuri nu sunt statice, se poate distinge, în cadrul acestui model, între țări puternic atașate unei centralizări "fără nuanțe (Ferrer, 1996580), cum este cazul Irlandei sau al Greciei, și țări care manifestă o tendință de descentralizare sub forma deconcentrării (Franța, Portugalia). Un alt model este cel al descentralizării regionale, regiunea desemnând aici orice entitate intermediară între nivelul național și cel local (care are drept bază municipalitatea). În aceste țări, administrația regională a educației deține un rol important obligator, unic
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
în interacțiunile de natură afectivă. Mai întâi este trecerea de la o atitudine narcisistă centrată asupra propriilor sentimente la o atitudine ondulată spre înțelegerea celuilalt ceea ce implică recursul la reflecție și la inteligență. Readusă concret la conceptul psihomotric al schemei corporale, deconcentrarea solicită, ca plecând de la imaginea propriului corp, subiectul să poată prin reprezentarea mentală să o suprapună corpului celuilalt sau să se plaseze în spații diferite la momente diferite. Astfel, va putea rezolva ca problema de orientare relativă, să aibă acces
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
celuilalt sau să se plaseze în spații diferite la momente diferite. Astfel, va putea rezolva ca problema de orientare relativă, să aibă acces la un univers proiectiv și să și creeze propria-i istorie. Noi situăm deci, acest concept de deconcentrare legat de evoluția schemei efective la intersecția psiho-motrică (afectiv, operativ, cognitiv). Este prima condiție de a intra în socializare de tip cooperativ. Sfârșitul copilăriei va fi consacrat consolidării acestei achiziții cu ajutorul experienței funcționale individuale, și colective. Echilibrul persoanei trece de
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
sunt definite de Piaget sunt un suport privilegiat pentru a permite copilului între 7-12 ani trecerea de la simpla participare afectivă la un grup de joc la o formă de cooperare axată pe realizarea unei sarcini. Această trecere de la egocentrism la deconcentrare legată de organizarea schemei corporale conștiente va determina accesul la cooperare, deci la competența socială. Astfel, copilul va putea înțelege mai bine intențiile colegilor săi, în măsura în care va avea posibilitatea de a plasa sub diferite puncte de vedere. Jocurile cu reguli
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
Europa situația se așază într-o manieră diferită, cu tendințe specifice. De exemplu Polonia, România și Norvegia se află încă în perioada procesului de urbanizare, în timp ce Germania, Cehia, Portugalia și Italia au trecut deja în perioada tranziției între procesul de deconcentrare dinspre orașele mari și mișcarea populației din mediul rural spre așezările urbane medii ca suprafață. Marea Britanie și Olanda se află într-un proces de contra-urbanizare, așa cum a fost definit pentru spațiul american. În Slovacia însă, analiza migrației interne indică o
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]