95 matches
-
edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri vopsite în culoarea verde deschis. Inițial acoperită cu draniță, biserica are în prezent învelitoare din tablă. Monumentul are formă dreptunghiulară (17.70x8.00 metri), cu absida altarului pentagonală și decroșată față de restul corpului construcției și cu pridvor pe latura de sud-vest. Vechimea construcției este demonstrată de ancadramentul ușii de la intrare (pe care se află pisania) și de cele trei ferestre pătrate, rămase la dimensiunile inițiale (0.30x0.30 metri). În
Biserica de lemn din Moara Nica () [Corola-website/Science/317151_a_318480]
-
scânduri. Pronaosul se termină cu o absidă poligonală cu trei laturi și are un cafas (balcon), adăugat ulterior. Naosul are formă pătrată și este prevăzut cu trei ferestre: una în peretele nordic și două în peretele sudic. Altarul este pentagonal, decroșat de restul corpului bisericii și prevăzut cu proscomidiar și diaconicon. Aici se află trei ferestre: una dreptunghiulară în axul absidei altarului și câte una de dimensiuni mici în pereții proscomidiarului și diaconiconului. Biserica nu a fost pictată, pe pereți aflându
Biserica de lemn din Cumpărătura () [Corola-website/Science/317148_a_318477]
-
este separat de pronaos printr-o colonadă din lemn având la partea superioară grinzi cioplite cu înflorituri. La partea superioară a naosului se află o boltă semicilindrică, alcătuită din dulapi de stejar ciopliți. Altarul are formă tetragonală, având o absidă decroșată față de restul construcției. El are la partea superioară o cupolă octogonală din lemn.
Biserica de lemn din Păușești () [Corola-website/Science/317242_a_318571]
-
de joi. Pe un deal din mijlocul satului se înalță o bisericuță de lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Tradiția, după unii săteni, spune că ar fi fost construită în 1648. Planul navei este dreptunghiular, iar absida are planul pătrat, decroșată pe laturile de nord și sud față de linia longitudinală a pereților navei. Spre deosebire de alte biserici din zonă, la Ciuntești s-au folosit bârne rotunde și scurte. Din doi în doi metri se află câte un „șoș” în care se prind
Biserica de lemn din Ciuntești () [Corola-website/Science/317692_a_319021]
-
despărțitor care a fost demolat. Deasupra pronaosului și naosului se află bolți semicilindrice. Naosul este lărgit de cele două abside laterale, semicirculare în interior și dreptunghiulare în exterior. Pe peretele de nord al naosului se află amvonul. Absida altarului este decroșată față de restul construcției, iar prin amplasarea avansată a catapetesmei se formează două nișe: proscomidiarul (la nord) și diaconiconul (la sud). Catapeteasma este din lemn de tei, sculptat cu ornamentații florale, iar unele icoane pictate în ulei, în stil neo-bizantin, datează
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iași () [Corola-website/Science/318007_a_319336]
-
putându-se observa și aici decorațiuni asemănătoare cu cele de la intrare sau de la balustrada corului. În naos, biserica avea probabil boltă cilindrică, fapt ce se poate determina din forma marginilor balustradei corului ce urmează curba fostei bolți. Absida altarului este decroșată, poligonală cu cinci laturi, având două ferestre. De asemenea, pronaosul are pe latura de sud o ferestră, în timp ce naosul are câte două ferestre atât pe latura din stânga, cât și pe cea din dreapta. Capetele bârnelor superioare, ce alcătuiesc pereții, formează console
Biserica de lemn din Vișagu () [Corola-website/Science/315750_a_317079]
-
observa părți din absida altarului. Construită în anul 1750, conform inscripției care se afla în partea superioară a portalului, biserica avea hramul "„Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”". Planimetria bisericii era cea obișnuită, naosul fiind precedat de pronaos, absida altarului fiind decroșată, cu cinci laturi. Se pare că biserica avea pe latura de sud și o prispă. Din această prispă se intra în biserică spre pronaos. Deasupra pronaosului exista și un turn-clopotniță, nu prea înalt, acoperit de un coif piramidal. În a
Biserica de lemn din Căianu, Cluj () [Corola-website/Science/315766_a_317095]
-
spre anul 1960. Construirea actualei biserici de zid ce a determinat utilizarea bisericii vechi doar ocazional precum și alunecarea terenului au dus în final la dispariția monumentului. Biserica, din lemn de brad și tălpi din stejar, avea plan dreptunghiular, cu absida decroșată cu cinci laturi și boltă semicilindrică peste naos. Intrarea în biserică se făcea prin latura de vest, vechea intrare de pe latura de sud, acoperită după strămutare, fusese împodobită cu un ancadrament sculptat. Naosul era despărțit de pronaos printr-un perete
Biserica de lemn din Berghin () [Corola-website/Science/315836_a_317165]
-
a unei mici bisericuțe de zid. Întregul plan actual este probabil dat de vechea structura în bârne, rămasă mai mult sau mai puțin sub adausurile ulterioare. Planul urmează împărțirea tradițională: cu pridvor, pronaos, naos și altar. Cel din urmă este decroșat, adică îngustat, față de corpul bisericii. În elevație se disting elementele adause la 1887, îndeosebi cele două turle așezate în linie, una peste pronaos și una peste naos. Peste naos turla este plasată peste o bolta cu pandantivi falși, mai mult
Biserica de lemn din Măgureni () [Corola-website/Science/316530_a_317859]
-
datează din anul 1744, are un plan simplu: dreptunghiular, cu un pronaos cu intrarea pe latura de sud și un perete plin, cu trei laturi ce se îmbină în unghiuri drepte, prevăzut cu o ușă spre naos. Absida altarului este decroșată. Acoperișul de șindrilă, unitar, acoperă și porțiunile decroșate, sprijinindu-se la colțurile absidei altarului pe doi stâlpi și formând astfel două mici pridvoare. Deasupra pronaosului se ridică un turn cu baza pătrată, având o galerie deschisă, cu câte două arcade
Biserica de lemn din Dobricel () [Corola-website/Science/316540_a_317869]
-
După 1989 comunitatea greco-catolică nu s-a refăcut, iar biserica uniților construită la 1910 a rămas pustie. Construită din lemn de stejar, biserica este alcătuită, sub aspectul planimetriei, dintr-un naos și pronaos dreptunghilar la care se adaugă absida altarului, decroșată cu cinci laturi. În partea de vest, biserica are un pridvor. Interiorul este acoperit cu o boltă semicilindrică în naos, iar pronaosul este tăvănit. Biserica a suferit mai multe renovări, fiind acoperită inițial cu șindrilă, apoi cu țiglă, iar din
Biserica de lemn din Cacova Ierii () [Corola-website/Science/315254_a_316583]
-
din Cluj, în anul 1965. Pridvorul de pe latura de vest n-a existat inițial, fiind adăugat ulterior, poate concomitent cu mutarea bisericii. Planul construcției este larg răspândit în zonă: o navă dreptunghiulară, lungă de 9 m, și o absidă poligonală decroșată cu circa 45 centimetri spre interior față de pereții de nord și de sud ai navei. Cununile pereților din bârne, care nu depășesc în grosime 30-35 cm, au fost clădite pe un soclu scund de piatră de râu. Streașina largă a
Biserica de lemn din Botean () [Corola-website/Science/318596_a_319925]
-
arhitecturală respectă cele trei elemente ale oricărui ordin - bază, fus, capitel, succesiune frecvent întâlnită în toate categoriile de clădiri publice. Parterul este tratat drept soclu al clădirii. Partea principală, dezvoltată pe patru niveluri, are ca element arhitectural principal pilastrul, aflat decroșat în fața fiecărui stâlp al structurii. Legăturile dintre pilaștri se fac prin arce suprapuse. Această ordonanță se dezvoltă pe patru niveluri, în afară de parter și este terminată cu un atic intermediar. Partea de sus a castelului de apă este tratată tot cu
Palatul Știrbei din Buftea () [Corola-website/Science/318728_a_320057]
-
superioară a pronaosului se află cafasul, unde se ajunge prin urcarea unei scări aflate într-o nișă din zidul nordic. Deasupra pronaosului se află o turlă clopotniță cu acoperiș în formă de bulb. Absida altarului are formă semicirculară și este decroșată față de restul construcției. Biserica nu este pictată în interior. Singurele porțiuni pictate sunt pe cupola naosului și pe pandantivii cupolei. Pereții interiori sunt văruiți în culoarea albă. Iconostasul bisericii este vechi.
Biserica Sfântul Nicolae din Poieni () [Corola-website/Science/318882_a_320211]
-
pe pridvor, pronaos și altar. Cele patru turle sunt învelite complet în tablă, iar în vârful fiecăreia există câte o cruce. Monumentul are plan triconc (formă de cruce), fără contraabsidă, cu absidele laterale pentagonale și cu absida altarului pentagonală și decroșată față de restul corpului construcției. Accesul în interior se realizează pe două uși: una dispusă în peretele sudic al pridvorului și alta dispusă în peretele sudic al absidei altarului. Cele două uși sunt confecționate din lemn și sunt vopsite în culoarea
Biserica de lemn din Lucăcești () [Corola-website/Science/320318_a_321647]
-
acoperiș înalt din tablă zincată, cu o turlă mare pe naos și trei turle false pe pridvor, pronaos și altar. Monumentul are formă de cruce (plan triconc), cu abside laterale pentagonale. Absida altarului de formă poligonală, precum și pridvorul pătrat, sunt decroșate față de restul corpului construcției. Biserica are o lungime de 26.60 metri, lățimea de 12.70 metri și înălțimea de 10 metri. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși (una în peretele sudic al pridvorului și cealaltă în peretele
Biserica de lemn din Drăgoiești, Suceava () [Corola-website/Science/320320_a_321649]
-
false (câte una pe altar și pe cele două abside laterale). Turla aflată deasupra naosului se sprijină pe două baze, ambele de formă pătrată. Monumentul are formă de cruce, cu abside laterale pentagonale. Absida altarului de formă poligonală este ușor decroșat față de restul corpului construcției. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși (una în peretele vestic al pridvorului și cealaltă în peretele sudic al absidei altarului). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În
Biserica de lemn din Românești, Suceava () [Corola-website/Science/320328_a_321657]
-
placați la partea inferioară cu scânduri vopsite în culoarea roșie și la partea superioară cu șindrilă fasonată cu model, de culoare galbenă. Edificiul are un acoperiș din tablă zincată, fără turle. Monumentul are formă de navă, cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției și cu pronaos poligonal. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși de acces: una principală, aflată în peretele sudic al pronaosului, și alta secundară, situată în decroșul de sud al absidei altarului. În interior, biserica
Biserica de lemn din Humoreni () [Corola-website/Science/320330_a_321659]
-
ferestre lărgite pe laturile de nord și de sud (0.60x1.20 metri). Deasupra naosului se află o boltă semicilindrică retrasă de la perete cu 0.75 metri, în plan, și cu 0.30 metri pe verticală. Altarul are o absidă decroșată de formă pentagonală, iar în decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul. În prelungirea diaconiconului, a fost construită o încăpere pe unde se intră direct în altar. În partea sudică a acestei încăperi a fost amplasată
Biserica de lemn din Humoreni () [Corola-website/Science/320330_a_321659]
-
soclu din piatră de râu. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri vopsite cu culoare verde. Edificiul are un acoperiș din tablă zincată. Monumentul are formă de navă, cu absida altarului pentagonală și decroșată față de restul corpului construcției și cu pronaos poligonal. Lăcașul de cult este prevăzut cu o singură ușă, aflată în peretele sudic al pridvorului. În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pereții interiori ai bisericii
Biserica de lemn din Lămășeni () [Corola-website/Science/320340_a_321669]
-
o formă pătrată (cu latura de 6.15 metri), cu două ferestre dreptunghiulare terminate la partea superioară în arc de cerc, pe laturile de nord și de sud. Deasupra naosului se află o boltă semicilindrică retrasă. Altarul are o absidă decroșată de formă pentagonală, iar în decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul. Aici se află două ferestre dreptunghiulare încheiate în arc de cerc: una în axa absidei și cealaltă pe peretele sudic. Acest spațiu este acoperit
Biserica de lemn din Lămășeni () [Corola-website/Science/320340_a_321669]
-
sprijină pe un soclu din piatră de râu. Edificiul are un acoperiș din șindrilă în două pante, cu o turlă octogonală deasupra naosului. Streașina edificiului este foarte largă, având 1.40 m. Monumentul are plan triconc, cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției și cu absidele laterale și pronaosul poligonale. Lăcașul de cult este prevăzut cu o singură ușă, aflată în peretele sudic al pronaosului. În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Pereții interiori
Biserica de lemn din Pârteștii de Sus () [Corola-website/Science/321133_a_322462]
-
fereastră. Deasupra naosului se află o boltă semicilindrică, din care se înalță o turlă octogonală (pe axa transversală ce unește cele două abside), înaltă de 4 metri și având patru ferestre în cele patru puncte cardinale. Altarul are o absidă decroșată de formă pentagonală, catapeteasma fiind avansată cu 1,15 m în naos, iar în decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul. În această încăpere au fost amplasate două ferestre: una în axa absidei (0,60x1,00
Biserica de lemn din Pârteștii de Sus () [Corola-website/Science/321133_a_322462]
-
în întregime din bârne de stejar, pe temelie de piatră. Este acoperită cu draniță. Intrarea în lăcașul de cult se face pe o ușă situată pe peretele sudic al pronaosului. Lăcașul de cult are formă dreptunghiulară, cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul construcției. El este format din trei încăperi: pronaos, naos și altar.
Biserica de lemn din Ionășeni () [Corola-website/Science/320552_a_321881]
-
acestei biserici coboară până spre mijlocul secolului al XVIII-lea; două dintre vechile sale tipărituri, anume o Evanghelie (Blaj, 1765) și un Apostol (Blaj, 1765), ambele donate în 1769, întăresc această cronologie. Este un edificiu de plan dreptunghiular, cu absida decroșată de formă pentagonală; pronaosul, deasupra căruia se înalță un turn-clopotniță zvelt, învelit în tablă, este prelungit, la vest și la sud, printr-un pridvor unitar spațios. Transformată în grajd și apoi incendiată în cursul Revoluției de la 1848-1849, biserica, acoperită cu
Biserica de lemn din Dealu Mare () [Corola-website/Science/320983_a_322312]