1,637 matches
-
Candoarea din ei îl izbi violent. Își dădu seama că ea înțelese exact motivul pentru care el se distra. Ei, acum! Doar n-o să-l facă să-i fie rușine de ceea ce gândea! - Ce cauți tu aici? Întrebarea lui Marius Dedea îl enervă. - Adică? Nu mai e casa mea? Nu aici locuiește familia mea? - Știi bine că nu asta am vrut să spun! Nu te-a interesat niciodată să rămâi în orașul acesta, așa că nu mă aștept să fi venit ca să
REVENIREA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1414978702.html [Corola-blog/BlogPost/379865_a_381194]
-
că se gândea că el avea unde să stea, că își făcuse un rost în capitală... Năucit, clipi în direcția Ninei, căutând parcă un colac de salvare. Profesoara ridică din umeri și porni spre magazie, cu brațele pline de lemne. Dedea se repezi să o ajute, iar Radu nu se lăsă mai prejos, supărat că vecinul îndrăznise să pună mâna pe lemnele lui. La intrarea în magazie se îmbrânciră din umeri, gata să se ia la harță. Se priviră urât. - Trebuie
REVENIREA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1414978702.html [Corola-blog/BlogPost/379865_a_381194]
-
nimb de raze prin părul ei de culoarea mierii, cuminte prins într-o cordeluță de catifea roșie. Așa, părea un înger. Drăgălaș, cu buze apetisante și un piept demn de Sophia Loren. Mai că începea să-l înțeleagă pe Marcel Dedea. - Acum sunt aici, spuse într-un târziu, sugrumat. „Și ce-i cu asta?” se întrebă singur, speriat de ceea ce sunase ca un fel de angajament. Ce schimba prezența lui în casa părintească? Venituri nu avea, nu se pricepea la muncile
REVENIREA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1414978702.html [Corola-blog/BlogPost/379865_a_381194]
-
în gură DOMNUL, să spună la al Său popor N-a ascultat, că era mândru și tare neascultător... OHALA : "ea, are un cort..." femeie dată la curvie : Samaria cu-asirienii, simbol de idolatrie... OHOLIBA : "cortul meu este în ea", mai dedată la curvie : Ierusalimul sub haldei, căzut-a în idolatrie... GOG : " aur, întuneric, munte"; zis și domnu' Roșului Ezechiel i-a spus că DOMNUL, este împotriva lui... DANIEL, Mare Profet din poporu-ales evreu : "DOMNUL meu întotdeauna, e Judecătorul meu !" Din neam
DE LA IOV LA MALEAHI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1485546565.html [Corola-blog/BlogPost/371785_a_373114]
-
intercalare de nevoi. Descrierea în romanul superrealist este de multe ori una a luxului, pe care cei nevoiași îl tânjesc, scoțând la iveală noul tip de mascul neîmblânzit perturbat de o femeie scorpie. Sensurile sunt multiple iar personajul masculin este dedat împlinirilor sale nelimitate, dacă tipul este unul foarte bogat abundă în alienații da care duc întotdeauna la cursul următor unei vieți normale. În fapt, scriitorul superrealist prezintă omul în cele două ipostaze fundamentale ale existenței sale: cea ireală și cea
DEPEIZAREA EGOULUI ÎN ROMANUL SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 by http://confluente.ro/Depeizarea_egoului_in_romanul_superrealist_0.html [Corola-blog/BlogPost/364681_a_366010]
-
ireală în viața publică. Exemplele ar putea lesne curge cu prototipuri din viața publică însă eu fac sinteza omului oarecare și nicidecum progenituri aglomerate de interese meschine. Sincer, autorul creațiilor superrealiste nu se ascunde după degete că nu s-ar deda unor astfel de plăceri intime însă el rămâne loial cititorului absorbit de real și ireal. De-a lungul epocilor noastre istorice omul nu s-a schimbat cu nimic, a rămas același, drămuit de păreri, absorbit de griji, însuflețit de bucurii
DEPEIZAREA EGOULUI ÎN ROMANUL SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 by http://confluente.ro/Depeizarea_egoului_in_romanul_superrealist_0.html [Corola-blog/BlogPost/364681_a_366010]
-
gratuit, apoi mergi din bir în bir. Nu putem iubi țara mai mult decât au făcut-o întemeietorii ei. • Bătrânețea este o punte între viața de dinainte și lumea de apoi. Suntem creați pentru biruință, nu pentru suferință. • Trupul se dedă desfrânării, sufletul... doar visării. • Uneori, terfelim principii care pentru strămoșii noștri au fost sfinte. Dragostea îmbătrânește ca și omul, dar se poate renaște, pe când omul nu. • Viața este o perpetuă... despărțire de oameni, lucruri și zei. • Dumnezeu dacă ne-a
AFORISME (18) de HARRY ROSS în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 by http://confluente.ro/harry_ross_1486544859.html [Corola-blog/BlogPost/369547_a_370876]
-
în globalizare sunt atât Rusia, doritoare să negocieze cu Occidentul redesenarea arhitecturii de securitate din Europa Centrală și Orientală, cât și Ucraina, doritoare să nu rămână singură în lupta inegală cu Rusia. De aceea este posibil ca ambele să se dedea la provocări violente în zona limitrofă, adică acolo unde se află România. Întrebarea este cât va putea România să evite aceste provocări sau să le facă față fără implicare în ostilități? Sper că în acest moment, decidenții politici români iau
INTERVIU CU ADRIAN SEVERIN DESPRE CRIZA DIN UCRAINA ŞI ALTE ASPECTE ALE RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 by http://confluente.ro/paul_polidor_1411717085.html [Corola-blog/BlogPost/368380_a_369709]
-
lumină aparte de basm oriental. “Se spune că, aproape de bătrânețe, Omar Khayyám și-ar fi schimbat opiniile, în sensul că s-ar fi împăcat cu Dumnezeu și ar fi renunțat la toate viciile tinereții. Astfel, într-o seară, pe terasă, dedându-se la băutură, dintr-odată un vînt violent îi răstoarnă ulciorul de vin. Poetul se supără și-i adresează Creatorului un catren afurisit. Dumnezeu se supără și îl ponegrește pe Khayyám,dar acesta continuă să aibă vorba îndrăzneață. Atunci, Domnul
OMAR KHAYYÁM- RUBAIATE TRADUCERE DIN PERSANĂ DE PROF. GHEORGHE IORGA, USR BACĂU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1457337745.html [Corola-blog/BlogPost/369330_a_370659]
-
a precizat acest lucru, viza în silogismul mai sus amintit nu doar pe cei puțini și înzestrați care se dedică filosofării, ci și pe aceia mulți ca frunza și iarba, care, incapabili să acceadă la actul pur al filosofării, se dedau la filovrăgeală - filosofarea vlăguită și împopoțonată în pălăvrăgeală. Căci numai după prostituarea ei pe centura gândirii, aceștia (că sunt canalii de sus sau de jos, respectiv politruci sau maneliști, dar cu toții, vorba lui Petre Țuțea „contraindicați la cugetare”) se pot
FILOVRĂJEALA, FILOSOFARE ÎMPINSĂ DE MEDIOCRITATE PE CENTURA CUGETĂRII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1422322318.html [Corola-blog/BlogPost/359100_a_360429]
-
oi mai putea învârti/ Când n-oi mai putea juca/Num-oi sta și m-oi uita./” Și-a creat singură 99% din repertoriu, preluând linia melodică de la ceterașii din zonă. Matei Ionela Maria, în vârstă de 14 ani, din comuna Deda, județul Mureș, cântă de doi ani muzică populară, a început să cânte în Corul bisericii în urmă cu șapte ani. Interpretează melodii din repertoriul soliștilor consacrați: Leontina Pop, Maria Butilă, Oana Bogdana Pop, Dorina Oprea. Cei doi frați gemeni Cotârlă
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395336200.html [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
prețul cărnii de pui, a micilor, cartofilor, legumelor și a berii. Fără să punem la socoteală eventualele amenzi care pot „surveni” din cauza nerespectării Legii Picnicului. Cafea în natură sau la o terasă O altă îndeletnicire ieftină la care se pot deda sibienii pentru ziua de 1 Mai este picnicul, care promite o cheltuială și mai mică decât grătarul și care „se poate întâmpla” în Parcul Sub Arini, Pădurea Dumbrava și peste tot pe unde îi cade bine inimii. Nu e nevoie
Idei pentru “omorât” plictiseala de 1 Mai by http://www.zilesinopti.ro/articole/2353/idei-pentru-omorat-plictiseala-de-1-mai [Corola-blog/BlogPost/97197_a_98489]
-
în sensul respectului pentru semeni , se irosește. Oscar Wilde a avut de suferit pentru că era homosexual. Dar era un dandy, un om cu maniere, literatura sa este îmbibată de frumos, acel „Prinț fericit” este o povestire -minune. Avangardiștii s-au dedat la limbajul scabros, nu toți, unii. Am îndoieli că orice avangardist a fost sau este și talentat. Pofta de scandal nu înlocuiește actul estetic. Vechea dilemă - etica/estetica este mereu actuală. Nu voi da nume, nici un huligan nu merită o
RESPECTĂ-ŢI APROAPELE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Respecta_ti_aproapele_boris_mehr_1386653004.html [Corola-blog/BlogPost/363302_a_364631]
-
în care s-a manifestat. Un moment interactiv, pregătit de profesoara documentaristă Eugenia Manta de la Liceul tehnologic “Petru Poni” din Iași, a surprins plăcut publicul, căci elevele invitate au lecturat versuri din poeziile Portret, Bocca del Rio, Primăvară, Risipei se dedă florarul de Lucian Blaga și Nocturnă, Fata cu vioara, Bufallo Bill de Radu Stanca, deși nivelul nuanțării expresive în recital nu a fost cel așteptat de publicul pretențios dar cald, care a aplaudat fiecare apariție. Reuniunea literară de la Biblioteca „Gh.
UN PERIPLU LITERAR TRANSATLANTIC CU LUCIAN BLAGA ȘI RADU STANCA ÎN POSTERITATE by http://uzp.org.ro/un-periplu-literar-transatlantic-cu-lucian-blaga-si-radu-stanca-in-posteritate/ [Corola-blog/BlogPost/92652_a_93944]
-
2016 - SECȚIUNEA ESEU, de Ion Nălbitoru , publicat în Ediția nr. 2084 din 14 septembrie 2016. MARIA DICUSAR (Cimiseni / Republică Moldova) - PREMIUL I la Concursul Internațional "MEMORIA SLOVELOR", ediția a II-a, 2016 - Secțiunea ESEU Doi îndrăgostiți: eu și mama Mă dedau acestei lumi, pășind pe pamant că un rob emancipat. Mi se pare că nu am un cer deasupra, ci chiar dedesubt. Verdele abia vine. Toată pacea acestui pământ am zărit-o pe chipul sfânt al mamei. Iar cand bate vântul
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_n%C4%83lbitoru/canal [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
de om e unul greu, amintirea despre ea e drob de zahar în sare. Citește mai mult MARIA DICUSAR (Cimiseni / Republică Moldova) - PREMIUL I la Concursul Internațional "MEMORIA SLOVELOR", ediția a II-a, 2016 - Secțiunea ESEUDoi îndrăgostiți: eu și mamaMă dedau acestei lumi, pășind pe pamant că un rob emancipat. Mi se pare că nu am un cer deasupra, ci chiar dedesubt. Verdele abia vine. Toată pacea acestui pământ am zărit-o pe chipul sfânt al mamei. Iar cand bate vântul
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_n%C4%83lbitoru/canal [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
nimic! Mi-am mai amintit ceva. După ce n-a reușit să devină actiță, că am găsit prin beci cîteva fotografii cu ea pe scenă în rol de figurantă, de Ifigenia din Taurida, de Noaptea Lighioanei, de Madam Sarfute, s-a dedat la lumea literară și l-a agasat pe ultimul mare boier și critic al literaturii romîne (că, după Călinescu, el și Ion Rotaru, nu mai urmează nimeni), care i-a scos o carte. Dar, ca să-l scrofoace, s-a dus
de IOAN LILĂ în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_cap_9_10_.html [Corola-blog/BlogPost/359505_a_360834]
-
încă neasfaltate din Ardeal, Blacker nu suflă o vorbă despre conți vampiri, copiii străzii, câini vagabonzi sau hoțomănii țigănești. Cu toate acestea, sau poate tocmai de aceea, reușește să fascineze mai mult decât au făcut-o mințile fanteziste care se dedau la speculații elucubrante despre plaiurile mioritice. Adevărul, ca de obicei, atunci când e spus curat, emoționează mai mult decât orice produs al imaginației. Poate că mirajul cărții se explică prin faptul că Blacker a scris-o în mod expres pentru conaționalii
Drumul fermecător, cronică la cartea Along the Enchanted Way – A story of Love and Life in Romania, autor William Blacker by http://uzp.org.ro/drumul-fermecator-cronica-la-cartea-along-the-enchanted-way-a-story-of-love-and-life-in-romania-autor-william-blacker/ [Corola-blog/BlogPost/92969_a_94261]
-
punctul de vedere al loviturii bancare și în interiorul mediului bancar, drama provocată de francul elvețian nu pare a avea și la fel de grave efecte sociale în spațiul nostru mioritic, încât să justifice o asemenea tevatură cum e cea la care se dedau politicienii și analiștii noștri. Ambele categorii între ghilimele. Pentru că niște politicieni cu adevărat serioși și-ar fi cantonat demersurile pe felia respectivă, și, în loc să facă din asta dramă națională pe care o plâng ei, profitând de ocazia că plângăciosul cu
DRAMOLETA NAŢIONALĂ CU FRANCUL ELVEŢIAN de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/corneliu_leu_1421904136.html [Corola-blog/BlogPost/350149_a_351478]
-
Dar nu era deloc o glumă... și nu se referea doar la politică, am înțeles mult mai târziu asta. Se referea chiar la noi. La mine. Rain/curse... Miracle/Horror... Life/death... Privesc fotografia Penelopei... Îmi imaginez că m-aș deda la tot felul de perversiuni în compania ei... Mă prăbușesc printre ceștile de cafea, rămânând, golit, în mijlocul camerei... "Al treilea nivel este foarte greu de trecut. Mulți s-au oprit aici. Îți amintești, cred, din jocurile pe computer cum e
ULTIMA PROVOCARE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1645 din 03 iulie 2015 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1435946842.html [Corola-blog/BlogPost/350195_a_351524]
-
în spusa Homo homini lupus (Omul este lup pentru om)... Ce-i de făcut, acuma când tot mai mulți oameni sunt încredințați de rănile supărătoare ale planetei că actuala civilizație (o civilizație a veritabilei sinucideri prin risipa la care se dedă și poluarea pe care o generează) antrenează întreaga omenire în frenezia viitoarelor cataclisme? Căci conduita morală a civilizației noastre este captivă în intervalul îngrijorător de strâmt dintre Trăiește-ți clipa și După noi, potopul... Oricât am suci-o și învârti
TOŢI OAMENII TRĂIESC, DAR NUMAI UNII DINTRE EI EXISTĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_toti_oameni_george_petrovai_1385634957.html [Corola-blog/BlogPost/342203_a_343532]
-
în carele lor pântecoase și le duseseră spre uriașa cetate Ninive, mereu flămândă de noi comori și noi bunuri jefuite din țări îndepărtate. Se vede, Iahve îngăduise să se întâmple aceste nenorociri, căci poporul Israel îl uitase cu totul, se dedase să slujească unor zei păgâni și, de aceea, trebuia trimisă o pedeapsă din cer, ca acest popor, măcar de nevoie, să-și aducă aminte că Iahve este cel mai mare Domn al Universului, și nu zeii cei făuriți de mintea
NEGUSTORUL DIN NINIVE (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1427096325.html [Corola-blog/BlogPost/357814_a_359143]
-
dar , cei care doresc să vadă frumusețea Lui prin dragoste și pentru că sunt aprinși de dragostea cerească și fericită, evită rudele și prietenii, uită casa și toată averea, uită și nevoia trupească de a mânca și a bea și se dedau cu totul dragostei dumnezeiești, dragostei celei curate” [45] Frumusețea și slava dumnezeiască a lui Hristos au fost proorocite în Vechiul Testament, cum ar fi în Psalmul 44, mesianic prin excelență: „Împodobit ești cu frumusețea mai mult decât fiii oamenilor; revărsatu-s-a har
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
ne dea un semn. Abia perceptibil, colțurile feței de masă s-au pus pe fluturat. Eu una n-aș băga mâna-n foc că n-a fost un truc la mijloc. Pe lângă „prostiile” ezoterice la care eu nu mă prea dedam, am reținut împletirea armonioasă a vocilor noastre pe tema banalului cântecel „O brad frumos”. Dirijați de bucureșteanul cu talent muzical înnăscut, vocile noastre se ramificau într-o perfecțiune pe care n-o experimentasem până atunci în niciuna din performanțele mele
MUNŢII FĂGĂRAŞ, PENTRU CĂ EXISTĂ !* de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_muntii_gabriela_calutiu_sonnenberg_1336579628.html [Corola-blog/BlogPost/354439_a_355768]
-
vremilor apuse Cu blana-i albă, parcă ninsă de nea, A renăscut din propria-i cenușe Lupul Alb, ce în vârf de munte veghea. Privirea lui a străbătut prin veacuri, Văzându-și neamul înșelat, suferind. Căci cei din fruntea lui dedați la jafuri, I-au furat sudoarea muncii, mințind. Privirea lui n-a mai văzut în zare Codrii seculari, ce-a lui casă erau. Nici holdele ce străluceau în soare, Nici râurile ce setea-i potoleau. Acum toate sunt la străin
ALEŞII CRED OARE ÎN DUMNEZEU? de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1491975303.html [Corola-blog/BlogPost/381051_a_382380]