1,623 matches
-
ne elibera de acest virus, măcar în parte, până nu e prea... târziu. Fiindcă ea, televiziunea este cea care ne aduce în case, dimineața, la amiaz, seara și noaptea, violența, corupția, asasinatele, războaiele și, în general, mizeria la care se dedă ființa umană... Ceea ce, să recunoaștem, nu e deloc plăcut. ZICERI PARLAMENTARE PE... C|LDUR| Dumitru Dragomir: -Vă spun eu dumneavoastră: lăsați-i să voteze cum vor, că tot dracul ăla este, vă spun eu... Un parlamentar, de la tribună: -Intri, să
Foaie verde și uná/ S-o sfârșim cu minciuná by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11421_a_12746]
-
îndeobște de cel al autorului editat, riscînd a se anonimiza ori cel puțin a primi doar o ingrată conotație marginală. De facto însă, un editor de calitate se cuvine a fi un istoric literar cu o temeinică pregătire, nu doar dedat la migala trudei pe porțiuni specializate, ci și dispunînd de-o perspectivă asupra ansamblului. în cazuri ideale, să fie dublat de un moralist și de un scriitor. Un atare caz ideal să recunoaștem că este dl N. Gheran. Puterea de
În fața și-n spatele camerei (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11673_a_12998]
-
ravagii produse în trup se explică prin faptul că este o patimă ce se săvârșește în trup, pe când alte patimi se află în afară de trup: Fugiți de desfrânare! Orice păcat pe care-l va săvârși omul este în afară de trup. Cine se dedă însă desfrânării păcătuiește în însuși trupul său (I Cor. 6, 18)202. Prin desfrânare, trupul este abătut de la rostul său firesc, căci trupul omului este chemat ca și sufletul și împreună cu el la unirea cu Dumnezeu prin virtute, la sfințire
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
și să-L slăvească pe Acesta și să fie pnevmatofor, tot așa cum este și sufletul cu care este unit. Spunând pe de altă parte, că trupul nu este pentru desfrânare (I Cor. 6, 13), Sfântul Apostol Pavel arată vădit că, dedându-se acestei patimi, omul se folosește în chip nefiresc de trup. Omul desfrânat disprețuiește voia lui Dumnezeu în ceea ce privește folosirea trupului: Căci voia lui Dumnezeu aceasta este: sfințirea voastră; să vă feriți de desfrânare, ca să știe fiecare dintre voi să-și
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
de desfrânare, ca să știe fiecare dintre voi să-și stăpânească vasul său în sfințenie și cinste, nu în patima poftei cum fac neamurile, care nu cunosc pe Dumnezeu (I Tes. 4, 3-5); el păcătuiește astfel împotriva propriului trup: Cine se dedă desfrânării păcătuiește în însuși trupul său (I Cor. 6, 18), și-L defăimează pe Dumnezeu Însuși (I Tes. 4, 8). Și pentru că desfrânarea îl împinge pe om să-și renege propria fire și să se lepede de Dumnezeu, de la Care
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Maghiar de la Universitatea din Oradea, săptămînalul BIHOREANUL publică în nr. 230/13 concluziile unui raport al Curții de Conturi din care rezultă prejudicii de miliarde. Citindu-le, faci piele de găină: foștii nomenklaturiști, scăpați de frica lui Ceaușescu, s-au dedat la afaceri murdare cu un talent ieșit din comun. Și cu o iuțeală de mînă care vine din- tr-o tradiție de manglitori pe care comunismul nu le-a permis s-o onoreze cum se cuvine, dar care acum are parte
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11781_a_13106]
-
de dinainte. iesa lui Alexandr Galin pornește de la unul din acele fapte diverse descrise în ziarele tuturor țărilor sărace, surprinzătoare pentru cele din fostul lagăr socialist: neștiind cum să-și sporească veniturile, femeile - nu numai cele tinere și atrăgătoare - se dedau comerțului cu trupul lor, renunțând la statut social, la principii morale, la viața sentimentelor. E preferabil ca acest comerț să se petreacă undeva departe de casă și e și mai bine dacă se poate prinde o ocazie într-o țară
Femei în tranziție by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12858_a_14183]
-
Radu Ciobanu Printre genurile literare, evocarea, supusă, cum e, fluctuațiilor umorale și capriciilor memoriei afective, face figură de artă minoră. Ceea ce nu-i diminuează nicidecum importanța. Se pare că sub influența profesorului Liviu Rusu, „cerchiștii” se dedau unei subtile delectări cultivând artele minore, iar „Revista Cercului Literar” le consacra cu regularitate chiar o cronică. De fapt, în tot ce făceau, ei investeau aceeași rigoare întemeiată pe o impunătoare cultură frăgezită cu spirit: au fost, sunt niște foarte
Nostalgii lucide by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/12931_a_14256]
-
un creion ieftin sau un calculator sofisticat. Dacă o pasionează ceva, nu observă când se face noapte și lucrează în continuare, până în zori. Numai Nichita Stănescu mai practica această risipă, glorificată de Lucian Blaga într-un vers celebru („Risipei se dedă florarul”). Îi sfătuiesc pe iubitorii de cărți să le caute în librării pe cele care poartă mențiunea „Coperta de Mihaela Șchiopu”. Alături de alți mari graficieni care au ridicat la un rang înalt ideea de copertă (Mircia Dumitrescu, Done Stan, Dan
Un mare talent by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13068_a_14393]
-
o lume-așa proastă Ceva s-o învăț, s-o mai dau și pe brazdă. N-am bunuri, bani, și nici un dram De cinste, faimă-n lume n-am; N-ar duce-un cîine așa viață! Magiei astfel m-am dedat pe față, Ca duhul prin puteri și grai ceva Din toate tainele să-mi dea; Să nu mai fiu silit, din greu Tot asudînd, să spun ce nu știu eu; Să aflu ce-n adîncul ei Strîns lumea ține, să
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
Emil Brumaru Asemenea mie și tu Trăiești într-o singurătate Pe care doar îngerii știu, Umili, între aripi s-o poarte Prin rai sau alături de noi, Cei blînd prea dedați la plăcere, Cu ochii legați în trifoi Și-n cîrpe prelinse din miere; Și tot ce-i lumesc pe sub fulgi Ascund. Ei n-au sîni și nici coapse, Ci numai de legi și porunci Li-s gurile strîmte lin arse
Asemenea mie și tu... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9723_a_11048]
-
pe tot parcursul: o umbră se prelinge pe ziduri, pași furișați fac să scârțâie zăpada în spatele meu. Strâng bine măciulia bastonului în pumn, îmi întorc fața de câteva ori. Silueta urmăritoare seamănă cu a dubiosului nostru Niculaie. Să se fi dedat el la promenadă? Exclus. Când mă întorc, după vreun ceas, mă liniștesc: mâna lui Niculaie se simte peste tot, de la cărțile mele aranjate anapoda, la grămăjoarele de otravă puse în toate colțurile. De ce o fi acest bărbătuș atât de lipit
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
rău. Referitor la acestea, Sfântul Ioan Gură de Aur, a cărui operă a fost de nenumătrate ori sursă de inspirație pentru Părinții filocalici, precizează: „Noi admitem că la foarte mult păcate Satana ne ademenește; însă la cele mai multe noi înșine ne dedăm, prin trândăvia și lenevirea noastră. Nicăieri nu zice Sfânta Scriptură că, la fratricidul lui Cain, Satana ar fi fost în joc. Dar să presupunem că Satana a șoptit lui Cain gândul cel rău, totuși vinovăția păcatului rămâne asupra aceluia care
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
iar istoria este mai actuală ca niciodată. Între rubricile ce se vor găsi în permanență pe site se numără: Pasiunea mea este scena muzicală independentă de Maria Balabaș, Greii muzicii ușoare românești - care sunt: Zavaidoc, Jean Moscopol, Nicolae Kirculescu, Edmond Deda, Aurelian Andreescu, Florin Bogardo, Anton Șuteu ș.a., iar dacă vă este dor de vocea și de stilul inconfundabil al lui Iosif Sava căutați Invitațiile Eutherpei. Revista teatrală radio (www.revistateatrala.radioromaniacultural.ro) este dedicată vieții teatrale românești. Pe acest site
Radio România Cultural lansează noi produse culturale multimedia [Corola-blog/BlogPost/93831_a_95123]
-
epică pe contrapuncte și complementarități. Persoajele naratoare din Pulsul lui Pan și Băgău au multe în comun: și Vlada și Andreea sînt studente la Litere cu pulsiuni nevrotice și derive marginale, ambele sînt îndrăgostite fără speranță, imaginează relații hipersexuale, se dedau unor explorări frenetice ale simțurilor. Vitalității derutate a vîrstei nu-i ajung lecturile, muzica, discuțiile despre artă cu prieteni; existența în România anilor 2000 e dezamăgitoare din toate punctele de vedere. Dar, dacă Ioana Baetica scria o proză disperat-frustrată cu
Un debut excepțional Ioana Brodea by Adriana Bittel () [Corola-journal/Imaginative/12647_a_13972]
-
de țigări între degetele lui febrile. - Noi doi, domn’ Caraiman, a spus el plimbând leneș sub nări o țigară și adulmecând-o zgomotos, noi doi, fără supărare, suntem încă adevărați fumători! Ultimii poate din această venerabilă instituție. Toți s-au dedat la americane, ce dezolare! Mă întreb și vă întreb: o fi deosebit cancerul american de plămâni de cancerul nostru? Ilarie nu greșea când își punea întrebări tulburătoare despre doamnele și domnii cercetători, deși nu îndrăznea încă să le rostească pe
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
invadează Teba, cetatea oamenilor cu sângele "subțire" și "puterile moleșite". Acestea trebuiau înviorate, împrospătate, aduse la starea de fierbere prin biciuirea instinctelor, ceea ce își propun să facă slujitorii noului cult, din ce în ce mai mulți. "Tulburarea din Teba" crește potopitor, oamenii ațâțați se dedau "desfrânărilor bestiale" cu o frenezie ce nu mai cunoștea "nici rușine, nici vină, nici păcat, nici pângărire". Adepții "noii secte" sunt de toate felurile, recrutându-se și dintre "capetele subțiri, cunoscători plictisiți de toate doctrinele, de toate trecutele înțelepciuni", intelectuali
Momentul literar 1945-1948 - Debutul lui Petru Dumitriui by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14652_a_15977]
-
însă, nu-mi mai găseam deloc vocabularul... Blitz: în lumina becului de patruzeci de pe palier, pe care nu apucaseră ciumeții veniți din Patagonia de Mijloc să-l fure sau să-l spargă, deoarece noi suntem mult prea civilizați ca să ne dedăm la chestii din astea mărunte, am văzut o vietate. Pardon? Cine-a vorbit? Că n-am înțeles: adică, să se fure la noi pe scară?! Vai de mine! Se poate? Aici se pot vedea în stare și mărime naturală copii
Starea mea de mediocritate by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Imaginative/14574_a_15899]
-
ceva brocat sau într-un caftan greu îmbinat din cele șapte belele. În jur râdea de el lumea aia tâmpă zornăind fel de fel de parai și lovele și mai și cântându-i manele: Ghiujul ăsta bătrân s-ar tot deda la rele! Cafeneaua de noapte De la o vreme-n-coace poetul m.c. pătrat adormea spuindu-i doamnei Lubeniță poezii. Seara-n pat. Fă ce vrei da' eu mă fac ovrei, dragă, și pace; spunea poetul m.c. pătrat de la o vreme-n-coace. Grăind
Poeme by Petru M. Haș () [Corola-journal/Imaginative/10977_a_12302]
-
putrezește nici soarele care putrezește și el nu se abat de la regulă doar sfințenia nu putrezește e un etern început gata cel mult a se sparge rece și inumană cum o bucată de sticlă. Păpuși Pînă și-aceste păpuși sînt dedate la furtișaguri asemenea unor servitoare netrebnice afară e-o inconștiență senină un cer lipit de trup cum transpirația.
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/11579_a_12904]
-
copii adulți. Conjunctura și ispitirile, inclusiv alcoolul (se bea serios în acest roman!) fac ca Ștefan să se trezească în brațe cu botticelliana Grațiela, a doua zi, amintirile de cum a devenit cazul fiind vagi. Faptul fiind împlinit, noul cuplu se dedă la desfătări erotice în serial, descrise sârguincios de autor, aflat în complicitate neîncetată cu eroul romanului, proaspăt faun căzut în delir și adorație, exprimate în chip de digresiuni și învățături în stil maieutic de sorginte livrescă. Capitole paralele și totuși
Un roman onorabil by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/11493_a_12818]
-
și cam logoreic. * * * Aici, în această expunere detașată și aproape clinică a dedublărilor personalității este de căutat Ťmesajulť scriitorului, nicidecum în reflecțiile unui personaj sau ale altuia, oricare le-ar fi temele și limbajul. Fiindcă nu numai Ioana Olaru se dedă exercițiilor de cugetare semi-eseistică pe teme etice, o irezistibilă atracție pentru această îndeletnicire au în mod vădit mai toate personajele romanului, indiferent de profesie, nivel intelectual și statut social. Este chiar una dintre ocupațiunile lor preferate. Contaminantă ca o epidemie
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
unio niște, din Chișinău, la Bălti, si in alte locații. A meritat suferință lor pentru rezultatele din acest an? Vitalia Pavlicenco: Tinerii care au participat la marșurile unioniste au fost curajoși și au rezistat presiunilor rușinoase la care s-au dedat forțele prorusesti, avînd în spate Puterea pretins fals democratică, cu orientarea prorusă camuflata prin mesajul proEuropa, ca și Opoziția comunistă, vădit prorusă. Asta nu a făcut decît să îi caleasca și să îi întărească în convingerea că ceea ce fac ei
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
ar destina cu prisosință. Mă întristează faptul că jocurile politice de proastă calitate ale momentului prind în menghina relei-intenții, a ranchiunii și a abuzului personaje care merită întregul nostru respect. Sunt profund indignat că la această alba-neagra a orgoliilor se dedau oameni altminteri inteligenți. Nu pot să nu văd în comportamentul lor o iresponsabilitate care, dacă n-ar fi jenantă, ar fi ridicolă. Și invers. n P.S. În revista "Luceafărul", un scriitor cu termenul de garanție expirat, pe numele său Fănuș
Panașul de muceg by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10249_a_11574]
-
Mircea Mihăieș În ciuda popularității de care se bucură instituțiile de cult la un popor nu tocmai dedat la cele sfinte, cum suntem noi, românii, n-am să cred vreodată că persistența Bisericii pe locuri atât de înalte în gustul public are vreo legătură cu imediata realitate. Cu minime excepții, Biserica Ortodoxă Română a fost mereu un instrument
Jurământul de castitate și îmbuibare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10268_a_11593]