1,797 matches
-
cheie previzibilă, Paul Cernat, Ion Manolescu, Angelo Mitchievici și Ioan Stanomir, adică toți autorii volumului de față, se află în relații foarte strânse cu părinții lor. Tratați deloc condescendent, cu o dragoste nu-numai-filială. Aceasta se vede în primul rând din dedicațiile făcute (Paul Cernat: ,Familiei mele și mie însumi, celui de atunci"; Angelo Mitchievici: ,Acest text este dedicat părinților mei, Radu și Ioana Mitchievici, pentru sacrificiul și onestitatea lor"; Ioan Stanomir: ,Părinților mei, Mihaela și Dumitru Stanomir. Amintirii bunicilor mei, Constanța
Decrețeii (I) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11518_a_12843]
-
vechi. Legende de cîmpie, unde totul se vede pînă departe și totuși, de la oarece distanță, nimic nu se deslușește prea bine. Unde locurile seamănă mult unele cu altele și unde, prin zmeuriște, se dau lupte de infanterie. În amintirea, spune dedicația cărții, scrisă ,în numele generației mele", rudelor nostre de sînge, veteranilor din războiul antifascist. Sînt de pus, aici, două întrebări. Întîi, ce înseamnă rude de sînge? Zare Popescu, istoric reușit fără loc, de fapt un ,specialist", cu toată pasiunea lui pentru
Toate numele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11559_a_12884]
-
prin voia lucrurilor, o școală a cărei însemnătate, trecută minunarea copilului prins, de pe margine, de miza vreunei conversații, se arată cu anii. Urmează ,primara", la Mântuleasa, liceul, la Spiru Haret, cu amintiri lipsite de dulcegăria, înduioșătoare, chiar și ea, a dedicațiilor în acorduri de Gaudemus... dar mărturisind, în schimb, față de prezentul care nu mai seamănă cu ce era, o anume, discretă, încredere. O distanță de connaisseur care doar caută bucăți din ce-a fost în ce va mai fi. Și-i
Ce a mai rămas din zi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11582_a_12907]
-
Grigorescu 72, într-o friguroasă seară tîrzie de iarnă; 19 ianuarie 2005 - cu două luni înainte de a pleca dintre cei vii - întru legendă. Mi-a dăruit un exemplar din Prezențe românești și realități europene (ed. II, Polirom 2004) - cu o dedicație, ca întotdeauna, flatantă, în care, cu mînă tremurîndă, bătrînească, scria, pe lîngă "stima amicală" (față de un fost student) și cuvîntul Europa. Am stat de vorbă într-o încăpere friguroasă - bineînțeles, ticsită de cărți: el, îmbrăcat în mai multe pulovere, eu
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
le-am trecut prin urechile și pe sub ochii câtorva prieteni italieni. Aceste nepretențioase versiuni aveau să-mi servească drept "cărți de vizită". Plecat din Umbria la Florența, m-am încumetat să le citesc și să le arăt lui Mario Luzi (dedicația sa pe culegerea Su fondamenti invisibili este datată noiembrie 1973) și lui Carlo Betocchi (dedicație pe Un passo, un altro passo, din 5 decembrie). Pentru că pomenesc asemenea infime "documente", consacru un paragraf după-amiezii de lecturi poetice petrecute, la Roma, în
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
să-mi servească drept "cărți de vizită". Plecat din Umbria la Florența, m-am încumetat să le citesc și să le arăt lui Mario Luzi (dedicația sa pe culegerea Su fondamenti invisibili este datată noiembrie 1973) și lui Carlo Betocchi (dedicație pe Un passo, un altro passo, din 5 decembrie). Pentru că pomenesc asemenea infime "documente", consacru un paragraf după-amiezii de lecturi poetice petrecute, la Roma, în compania lui Alfonso Gatto. (Acest poet apare în filmul lui Pasolini Evanghelia după Matei, din
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
în compania lui Alfonso Gatto. (Acest poet apare în filmul lui Pasolini Evanghelia după Matei, din 1964, unde îl interpreta pe Sfântul Andrei.) Pe volumul Poesie d'amore, apărut la Mondadori, în colecția Lo Specchio, el a așternut o entuziastă dedicație: Prietenului poet Ilie Constantin, mulțumindu-i pentru lectura frumoaselor sale poezii pe care am făcut-o împreună în această odaie romană a mea, cu bucuria unei cunoștințe care este deja amiciție și liberă fraternitate, cu afecțiune și multe urări de
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
de o aristocratică prestanță, care ne-a dus la o trattoria din apropiere. Mario Luzi, nu avea entuziasmul lui Gatto, poemele mele îi plăcuseră fără exclamații. Dar această rezervă era compensată de senzația vie a ceea ce Alfonso Gatto numește în dedicația sa "liberă fraternitate", și poate de afectuoasă responsabilitate față de ceea ce i se întâmpla unui tânăr confrate de departe. Mario Luzi nu mă putea ajuta decât prin prestigiul său: Carlo Betocchi avea o emisiune poetică la radio și revista L'Approdo
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
subiectul cercetării sale nu poate fi considerat închis. Pot apărea date noi cărora alții și el însuși vor trebui să le acorde atenție. Adresează de altfel o invitație de a-l contacta deținătorilor de "mărturii directe (scrisori, jurnale, cărți cu dedicație etc.) ale relațiilor dintre Jules Verne și oameni ai pământului nostru". Dar mai există astfel de mărturii, încă nescoase la lumină? Probabil că mai există din moment ce Hobana lansează acest apel. Va fi având el anumite indicii. Scrierile verniene legate, într-
Jules Verne și românii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11714_a_13039]
-
lor cînd au murit, pentru părinți, nici ei maturi, pentru autori și pentru personaje. Legătura dintre răvășeala din viața unui fiu nedorit și clinii de hîrtie care-și tot schimbă locul, dezorganizînd cu bună știință textul o fac cele două dedicații, pe două romane despărțite de doi ani: "aștern gîndurile mele pe țărîna și ciolanele tale, tată, pentru că astăzi ești orb și mut și surd și neînțelegător. Fiul tău." și "descoperit, pentru salut, închin această carte lui Ferdinand Sinidis, lui și
Kinderscenen by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11763_a_13088]
-
Poate că este explicabil având în vedere îndelungata sa carieră didactică, faptul că a încercat și a reușit să transmită multor generații de elevi, dragostea și respectul pentru actul desenului. A fost un profesor de modă veche, adică cu o dedicație deosebită pentru misiunea dascăului, dezinteresat material și cu o scară de valori foarte clară, fără a fi dogmatică. Aurel Vasilescu era foarte preocupat și de istoria artei, îi admira profund pe marii pictori din trecut, dar avea, dintre artiștii moderni
Despre pictorul Aurel Vasilescu by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/12916_a_14241]
-
religia militarilor să nu fie analizată doar te matic, ci și cronologic. Totuși, în capitolul al V-lea, autoarea reia ideile subliniate în capitolele anterioare, de data aceasta cu mai multe explicații și analogii. Capitolul al VI-lea înfățișează doar dedicații ale militarilor din legiunile care au staționat în Dacia (XIII Gemina, V Macedonica, IIII Flavia Felix și I Adiutrix), însă nu într-o ordine clară (alfabetică sau cronologică), și prezintă într-o manieră redusă aspectele de mobilitate socială, fapt care
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
aici, toate speculațiile referitoare la o comunitate palmireană care îl alege sacerdos. Expresia sacerdos creatus a Pal[.]nis își găsește o bună analogie în relieful de la Londra, unde un anume Ulpius Silvanus, emeritus leg(ionis) II Aug(ustae), își încheie dedicația cu expresia factus Arausione, unde factus este tradus de Vermaseren ca appointed, confirmed - deci, un pater mitraic „renăscut” la Arausio. La fel, P. Aelius Artemidorus este sacerdos creatus într-o localitate din Dacia sau de aiurea și nu de către niște
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
și palmirene, conform ipotezei greu de susținut azi a lui S. Sanie (pe urmele lui F. Cumont). Marea masă a documentelor dedicate lui Theos Hypsistos provine din Asia Minor (mai potrivită ar fi fost, deci, încadrarea printre cultele microasiatice). Gruparea dedicațiilor la Ulpia Traiana Sarmizegetusa indică existența unui grup de adoratori (theosebeis) aici, veniți, probabil, de pe coasta vestică a Asiei Mici, așa cum indică inscripția de la Mytilene (Lesbos) dedicată lui Theos Hypsistos de un decurion al Ulpiei Traiana, P. Ailios Arrianos Alexandros
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
de mesaje care se scurg în partea de jos a ecranului (numite, se pare, în jargonul tehnic, scroll-uri - scrolling text) - și de umplere a golurilor de emisie - prin expunerea unor pagini de chat, transmise prin SMS. Primele sînt mai ales „dedicații”, adesea de o izbitoare banalitate dulceaga, și apar toată ziua, mai ales pe posturile muzicale; celelalte - intervenții insomniace pe diverse teme - apar noaptea, în pauzele dintre programe. Posturile de televiziune impun unele reguli de continut și de forma (omiterea numerelor
Scroll-uri și chat-uri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13024_a_14349]
-
cuvinte obscene, trivialități”) dar între aceste reguli nu intră neapărat și respectarea ortografiei și a punctuației (deși măcar posibilitarea de corecție e prevăzută: „organizatorul poate interveni în conținutul mesajelor difuzate pentru efectuarea unor eventuale corecții ortografice, ortoepice sau de punctuație” - dedicații.tv Atomic). Oricum, cîteva zeci de minute în fața ecranului sînt de ajuns pentru a furniza material suficient pentru o corijenta în clasa a treia sau pentru un articol despre starea actuală a limbii române. Exemplele de mai jos sînt adunate
Scroll-uri și chat-uri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13024_a_14349]
-
documente și de mărturii: extracte din corespondența cu prietenii și cu rudele; edițiile princeps ale romanelor sale, unele însoțite și de cronici din presa vremii sau de pasaje din comentariile autorului; volume primite de Moravia de la diferiți scriitori, ale căror dedicații țes o fascinantă rețea de prietenie și de intimitate între mari nume ale narativei italiene (Curzio Malaparte, Corrado Alvaro, Elsa Morante, Pier Paolo Pasolini); instantanee ale scriitorului, dar și fotografii care surprind atmosfera orașului așa cum a cunoscut-o și a
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
balconul În spatele căruia se ridică, tăcut, dealul. Bartolomeu Anania iubea România și pământul românesc cu intensitate poetic-vizionară care Îmi amintește de cea pe care am Întâlnit-o la marele pribeag român care a fost Vintilă Horia. Îmi amintesc și de dedicația pe care mi-a scris-o atunci când mi-a dăruit cartea sa, Cerurile Oltului: „Domnului Nicolae Stroescu Stânișoară și iubirii sale pentru tot ceea ce este și Înseamnă văzduhul românesc, cu Îmbrățișare. Bartolomeu Anania, 25 mai 1999”. Da, pe cât Îmi va
Întâlniri cu Bartolomeu Anania. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Stroescu-Stânişoară () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1556]
-
conservat din prima ediție (se pare că și ultima) apărută În anul 1939. Cartea În cauză se află În prezent În colecția de cărți rare a Universității din Chicago. Ce este special cu acea carte, este faptul că are o dedicație a lui Mircea Eliade pentru un fost coleg de liceu pe nume Lăzărescu, „...În amintirea anului de chin trăit Împreună...” sau cam așa ceva. Probabil se referea la un profesor exigent din liceu care le-a făcut viața amară celor doi
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
cu ocazia Întâlniri cu românii care a avut loc la World Bank, În Washington DC. M-a ținut minte, și peste zece ani mi-a făcut cadou cartea sa de uz restrâns (exemplar de uz intern) ”Adevărul despre România, ”cu dedicația ”d-lui Profesor Mătasa În semn de caldă prețuire și amintire a unor momente din trecut”. La Sinaia, cu ocazia primei Întâlniri „România și românii În știința contemporană”, am refuzat să-i dau mâna lui Ion Iliescu care mi-o
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
din cărțile lui, și de fapt singura de acest fel, a fost bazată pe interviurile luate lui George Emil Palade. Mă felicit și astăzi pentru faptul că i-am făcut să se cunoască și am fost, așa cum se arată În dedicația cărții menționate „mecena acelei scrieri”. Tot in acea vreme mam reîmprietenit cu scriitorul Titus Popovici care fusese cu un an mai mic decât mine la liceul Emanuil Gojdu din Oradea. Luat la rost pentru faptul ca era membru al CC
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
Zeani cu care păstrăm relații cordiale. ”Campioană” la interpretat rolul Tosca pe marile scene ale lumii, aceasta este de o modestie neîntâlnită. În casa sa găsești câteodată o celebritate: o discuție despre marii cântăreți, Înconjurați fiind de numeroase fotografii cu dedicații, este practic de neevitat. Alături de doctorul Jean Țăranu m-a vizitat fostul ambasador al Canadei În România, Gilles Duguay și Cristina, soția sa, româncă. Cartea lui Gilles, tradusă În românește de Cristina, “Regina Maria și Joe Boyle, O prietenie de
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
mea, aproape octogenară, cu o voce tremurândă îmi spune cu emoție în glas întreaga poezie Oseminte pierdute, făcând precizarea că o știe de la Mircea: i-a recitat-o de câteva ori. în Albumul Eliade am reprodus (la pagina 119) facsimilul dedicației de pe pagina de gardă a romanului Maitreyi: "D-lui Tudor Arghezi cu bucuria că ar putea să mă citească Mircea Eliade, aprilie 1993" Cine mai știe că Arghezi s-a aflat în juriul care a premiat Huliganii ca "cel mai
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
-i devine repede soție, în cadrul cel mai romantic pe care numai Parisul îl putea oferi. Erau destinați unul pentru celălalt (naratorul: “they knew în their bones that they were made for each other”). La sfârșitul acestui film documentar este o dedicație pentru Christinel, care în mod decisiv a jucat un mare rol în realizarea acestei opere titanice și nemuritoare. În același an Eliade devine o celebritate internațională o dată cu publicarea volumului “Traité de l'Histoire des Réligions” (în traducerea în limba engleză
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]
-
Lugoj. Trioul Aubade și transcripția pentru vioară și pian (elaborate în anii 1899 1900) au fost publicate în ediția Enoch alături de o transcripție pentru pian la patru mâini. Trioul are caracter omagial, pe prima pagină a partiturii fiind inserat textul dedicației adresate cuplului regal român, regina Elisabeta și regele Carol I, la aniversarea a 30 de ani de căsătorie. Caracterul omagial al opusului devine explicit în final, prin citarea Imnului Regal Român, la fel ca în Poema Română (v. Clemansa Liliana
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]