759 matches
-
Cel puțin, nu Într-o limbă pământeană. Problema este să găsești corespondențele, să descoperi mecanismul de echivalare a unora cu celelalte. - Mi se pare corect, am Încuviințat plin de elan maieutic și Încurajator. - Mulțumesc, nu e nevoie de cine știe ce geniu deductiv ca să realizezi chestia asta, ajunge să fi citit o carte polițistă și să nu fi rămas repetent În clasa a cincea, eventual. Dacă n-ai avut acest ultim ghinion, sunt optzeci la sută șanse să-ți amintești că sistemul zecimal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
pur și simplu mărturiseau că nu știau nimic despre subiectul respectiv, dar cazul cel mai interesant dintre toate a fost dispariția subită a ghicitorii cu ajutorul căreia, timp de generații și generații, părinți, bunici, unchi și vecini presupuneau că stimulează capacitatea deductivă a copilașilor, E alb și-l face găina, iar asta s-a întâmplat pentru că oamenii, refuzând să pronunțe cuvântul, și-au dat seama că întrebarea era absolut prostească, de vreme ce găina, orice găină de orice rasă, nu va reuși niciodată, oricât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
le implică, evident, dar să nu ne mulțumim cu asta și să adăugăm capacitățile deducției, rațiunii și reflecției. Să plecăm de la ceea ce ne învață văzul, auzul, mirosul, pipăitul, gustul, da, dar pentru a ajunge la certitudini prin intermediul unei operații intelectuale deductive. Plecând de la firele de praf care dansează într-o rază de lumină, abderitanii au dedus existența unor particule microscopice, invizibile, dar foarte reale. Punctul de vedere al lui Sirius nu li se potrivește oamenilor îmbuibați cu prejudecăți și cu clișee
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
și o cunoaștere mistică. Cu toate că fac și ei aceste distincții, Parinții filocalici vorbesc, cel mai adesea, de o cunoaștere naturală și o cunoaștere duhovnicească a lui Dumnezeu. Calea naturală sau catafatică de cunoaștere a lui Dumnezeu este o cale rațională, deductivă, discursivă și are un pronunțat caracter antropocentric. În cadrul acestei cunoașteri naturale, Sfântul Grigorie Palama delimitează o cunoaștere trupească și una sufletească. Cea dintâi este, de fapt, o cunoaștere pozitivă sau afirmativă a lui Dumnezeu. La baza ei stă, potrivit Sfântului
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
raționament și înțelesuri, ridicându-se atât deasupra teologiei pozitive, cât și celei negative, catafatice sau apofatice, ajungând la simțirea tainică, în stare de extaz, a Celui cunoscut prin participare și prin experiență. Spre deosebire de cunoașterea relativă, bazată pe raționamente și înțelesuri deductive despre Dumnezeu, lipsite de flacăra simțirii celor cugetate, cunoștința prin trăire, fiind o cunoștință în esența realităților, conferă certitudinea adevărului, "prin prezența feței lor, fără raționamente și înțelesuri". Certitudinea lucrului este dată - afirmă Sfântul Maxim Mărturisitorul - numai prin experiență, înțeleasă
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
poezie și proză ține doar de modul de organizare a discursului? Nicolae DABIJA: Proza este o modalitate de a te cunoaște pe tine prin ceilalți. Poezia - un mijloc de a-i cunoaște pe alții prin sine. Așa cum îl poți cunoaște, deductiv, pe cineva prin lucrurile făcute de el, un poem sau o pagină de proză poate să-ți spună câteodată totul despre autorul ei. Lili BOBU: O țară mică precum Republica Moldova poate să aibă o literatură mare, fără a rămâne cu
„POEZIA E UN GEST DE PROTEST CONTRA DEZORDINII LUMII” de LILI BOBU în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349035_a_350364]
-
realitatea subiectivă și realitatea ideală, conceptuală. Cu cât elaborăm teorii mai puternice, cu atât informațiile noastre au un conținut informativ mai bogat. Teoriile științifice sunt elaborate în primul rând din motive metodologice și anume pentru realizarea unor sistematizări inductive și deductive, pentru realizarea explicațiilor științifice și mai ales pentru realizarea unor predicții sau retrodicții noi. În egală măsură, teoriile științifice au rolul de control, în sensul că, elaborând teorii tot mai tari, putem controla, prin intermediul tehnologiei, din ce în ce mai bine, procese naturale, procese
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
O explicație științifică are două componente esențiale: 1) ceea ce trebuie explicat - definit prin termenul explanandum; 2) ceea ce explică - definit prin termenul explanans. Din punct de vedere sintactic, explicației îi sunt impuse două cerințe formale: 1) să aibă forma unei inferențe, deductivă sau inductivă, de la explanans la explanandum; 2) să aibă caracter nomologic (gr. nomos ,,lege” și logos ,,discurs” - care exprimă legi obiective), explanansul să conțină cel puțin un enunț cu caracter de lege. O explicație satisfăcătoare trebuie să îndeplinească cerințe de
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
următoarele criterii: - natura explanandumului; - natura legilor din explanans; - natura relațiilor legice dintre explanans și explanandum; - caracterul și conținutul informației inclusă în explanans și explanandum. Dintre acestea, cel mai mult analizată este explicația deductiv-nomologică. Ea are structura formală a unui raționalment deductiv ale cărei premise (explanansul) conțin cel puțin o lege de formă universală și a cărei concluzie (explanandumul) e o consecință logică a premiselor. Forma cea mai importantă a explicației deductiv-nomologice se caracterizează prin faptul că explanansul său este format din
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
trebuie să fie consecință logică a explanans-ului ; - explanansul să conțină legi universale pentru derivarea explanandum-ului; - explanansul să aibă conținut empiric; - propozițiile ce formează explanansul să fie adevărate. Cu alte cuvinte, explanans înseamnă legi generale, premisă majoră, iar explanandum, concluzia. Explicația deductivă este uneori numită explicație cauzală, însă nu toate explicațiile deductive sunt cauzale. Un alt tip de explicație este explicația teoretică (explicație deductiv nomologică). În cazul acestor explicații, se explică legile empirice prin subsumarea deductivă a acestora la legi teoretice. În
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
legi universale pentru derivarea explanandum-ului; - explanansul să aibă conținut empiric; - propozițiile ce formează explanansul să fie adevărate. Cu alte cuvinte, explanans înseamnă legi generale, premisă majoră, iar explanandum, concluzia. Explicația deductivă este uneori numită explicație cauzală, însă nu toate explicațiile deductive sunt cauzale. Un alt tip de explicație este explicația teoretică (explicație deductiv nomologică). În cazul acestor explicații, se explică legile empirice prin subsumarea deductivă a acestora la legi teoretice. În științele socio-umane, un rol deosebit îl are și explicația deductiv
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
formează explanansul să fie adevărate. Cu alte cuvinte, explanans înseamnă legi generale, premisă majoră, iar explanandum, concluzia. Explicația deductivă este uneori numită explicație cauzală, însă nu toate explicațiile deductive sunt cauzale. Un alt tip de explicație este explicația teoretică (explicație deductiv nomologică). În cazul acestor explicații, se explică legile empirice prin subsumarea deductivă a acestora la legi teoretice. În științele socio-umane, un rol deosebit îl are și explicația deductiv statistică, ce constă în subsumarea explanandumului față de un explans ce conține cel
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
premisă majoră, iar explanandum, concluzia. Explicația deductivă este uneori numită explicație cauzală, însă nu toate explicațiile deductive sunt cauzale. Un alt tip de explicație este explicația teoretică (explicație deductiv nomologică). În cazul acestor explicații, se explică legile empirice prin subsumarea deductivă a acestora la legi teoretice. În științele socio-umane, un rol deosebit îl are și explicația deductiv statistică, ce constă în subsumarea explanandumului față de un explans ce conține cel puțin o lege de tip statistic. Hempel distinge două tipuri de explicație
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
deductive sunt cauzale. Un alt tip de explicație este explicația teoretică (explicație deductiv nomologică). În cazul acestor explicații, se explică legile empirice prin subsumarea deductivă a acestora la legi teoretice. În științele socio-umane, un rol deosebit îl are și explicația deductiv statistică, ce constă în subsumarea explanandumului față de un explans ce conține cel puțin o lege de tip statistic. Hempel distinge două tipuri de explicație statistică: - deductiv statistică, ce constă în subsumarea deductivă a unei informații statistice mai restrânse; - inductiv statistică
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
acestora la legi teoretice. În științele socio-umane, un rol deosebit îl are și explicația deductiv statistică, ce constă în subsumarea explanandumului față de un explans ce conține cel puțin o lege de tip statistic. Hempel distinge două tipuri de explicație statistică: - deductiv statistică, ce constă în subsumarea deductivă a unei informații statistice mai restrânse; - inductiv statistică, ce constă în subsumarea nedeductivă a unui eveniment față de anumite legi statistice. Dacă în explanansul unei explicații sunt solicitate legi statistice, atunci trebuie recunoscut și modelul
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
socio-umane, un rol deosebit îl are și explicația deductiv statistică, ce constă în subsumarea explanandumului față de un explans ce conține cel puțin o lege de tip statistic. Hempel distinge două tipuri de explicație statistică: - deductiv statistică, ce constă în subsumarea deductivă a unei informații statistice mai restrânse; - inductiv statistică, ce constă în subsumarea nedeductivă a unui eveniment față de anumite legi statistice. Dacă în explanansul unei explicații sunt solicitate legi statistice, atunci trebuie recunoscut și modelul probabilist. O lege statistică simplă are
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
faptul că scrie parșiv de bine. Ne duce cu zăhărelul, ne artă cu degetul în alte direcții decât acelea unde suntem noi, cititorii săi, dar trage cu coada ochiului, să vadă dacă „ne-am prins”, dacă înțelegem înțelesul inteligent și deductiv. De altfel, el are o dispută continuă cu proștii și prostia, cu tabu-urile devenite automatisme și frâne în înțelegerea adevărului, cu îngâmfarea, cu societatea și guvernul, cu lumea vivace și nebună, cu viața mizerabilă și în declin, cu lucrurile
UMORISTUL DOREL SCHOR ŞI VIRTUŢILE PĂCATULUI SĂU de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353737_a_355066]
-
bazată pe observație, implică în primul rând simțurile, presupune atenție, iar integrarea într-un tablou unitar a elementelor furnizate pe aceste căi este condiționată de participarea gândirii. Astfel, cu ajutorul mecanismelor gândirii (judecata, raționamentul, de tip analitic sau sintetic, inductiv sau deductiv) se pătrunde dincolo de simțuri, se dezvăluie laturi noi, anterior necunoscute. Și aceasta deoarece există în fiecare om tendința de a căuta să pară într-o „lumină” bună, sub anumite aspecte, ceva „mai mult” sau „mai altfel” decât este, mai inteligent
CARACTERUL ŞI COMPORTAMENTUL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350724_a_352053]
-
bun. Meandrele existenței umane, într-un spațiu restrâns, în condiții speciale, bizare dar relevante, permit a se înțelege nu numai ceea ce scriitorul arată direct. Există și un subtext, care are și el o însemnată valoare și percutanță. Există o conotație deductivă, privind întreaga societate umană - bolnavă azi, debusolată, diriguită incorect de falși conducători, destructivi. Se poate vorbi, în esență, despre iraționalitatea instituționalizată, în cadrul căreia, adeseori, suntem nevoiți să supraviețuim! Absurditatea „Școlii-internat”, din admirabila carte a tânărului evreu român american Dan Josefson
„ACESTA NU ESTE UN SIMŢĂMÂNT” – UN ROMAN DE SUCCES AL SCRIITORULUI NEWYORKEZ DAN JOSEFSON de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 751 din 20 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359265_a_360594]
-
EMIL MANU. FEMINA DE ANGELA NACHE ROMÂNIA LITERARĂ Autor: Aurel Avram Stănescu Publicat în: Ediția nr. 348 din 14 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului PORNIND de la titlul acestei cărți de versuri (a doua în evoluția autoarei), cititorul s-ar aștepta, deductiv, să se întâlnească, mai mult sau mai puțin, cu o poeta ce cultivă o calofilie lirica, în primul rând erotică. Dar citind cartea, nu descoperă nimic din toate acestea, versurile Angelei Nache revelând, mai degrabă, condiția umana a femeii moderne
EMIL MANU. FEMINA DE ANGELA NACHE ROMÂNIA LITERARĂ de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359529_a_360858]
-
în cadrul științelor în general, deoarece orice știință nu este decât o logică aplicată unui domeniu al realului. Diversele domenii științifice sau practice au nevoie cu necesitate de intervenția ordonatoare a logicii, care definește, clasifică, stabilește relații, desfășoară raționamente inductive și deductive, isi demonstrează sau argumentează tezele. Știință își propune să cunoască : ,, legile de producere a obiectelor, fenomenelor, proceselor din mediul natural și social al omului, legile prin care omul reflectă în constnta să legile obiectve de producere și dezvoltare a obiectelor
CONTRIBUŢIA GÂNDIRII MEDIEVALE LA DEZVOLTAREA LOGICII de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360693_a_362022]
-
10 linguri la litru). Băile vor dura 10 minute, după care ne vom încalță cu șosete groase și ne vom așeza la căldură, așa încât să transpiram. Sarea și bioenergia S-a constatat experimental (prin fotografierea aurelor cu dispozitive Kirlian) și deductiv (prin rezultatele practice obținute) că sarea naturală, netratata prin nici un fel de procedeu chimic sau termic, are o misterioasă influență asupra corpului bioenergetic al ființei umane. Toți cercetătorii din acest domeniu de frontieră sunt de acord că sarea naturală este
SAREA – DIAMANT ASCUNS de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359948_a_361277]
-
asumare dovedită prin semnăturile acestora pe procesele-verbale. Or, de vreme ce rectificările au fost realizate legal, nu se poate prezuma că ar fi fost săvârșită o fraudă. Judecătorul constituțional nu constată existența unei fraude ca urmare a unui proces cognitiv deductiv, bazat pe simple aprecieri ale titularului cererii și nedovedite. Judecătorul constituțional trebuie să își întemeieze raționamentul și concluziile pe probe concludente, pertinente și utile, care în prezenta cauză lipsesc. Prin urmare, cererea introductivă din prezenta cauză este inadmisibilă, căci este
HOTĂRÂREA nr. 30 din 2 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292331]
-
La toate volumele de mai sus s-a adăugat creșterea pe 5 ani a arboretelor respective. Calculul volumelor de mai sus, ca și al indicatorului de posibilitate prin acest procedeu, este prezentat în tabelul 6.1.1.1.2.2. Stabilirea posibilității prin procedeul deductiv Tabelul 6.1.1.1.2.2 ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCȚIE ȘI STABILIREA POSIBILITĂȚII DUPĂ CRITERIUL CLASELOR DE VARSTĂ – SITUAȚIE RECAPITULATIVĂ S.U.P. ”A” Codru regulat – sortimente obișnuite Ciclul 110 ani Perioada I S.P. normal 20 ani 91,9 ha Clasa de vârstă SITUAȚIA LA 1.01.2019
AMENAJAMENT SILVIC din 18 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298043]
-
28.493 275 66,0 21.644 122 10,2 VII 23,6 5.792 45 23,6 3.504 2.513 TOTAL 505,3 87.421 2.879 91,9 21.644 3.504 3.062 50,6 181,4 181,4 NORMAL 91,9 91,9 91,9 91,9 137,7 DIFERENȚA± - -41,3 -91,9 +89,5 +43,7 Indicator de posibilitate prin procedeul deductiv: P2 = Vi/30 + Vk/20 + Vj/10 = 21.644:30 +3.504:20 +3.062:10 =721+175+306 = 1202 mc/an d2) Inductiv: acest procedeu presupune însumarea volumelor posibil de recoltat în primul deceniu, pe baza unor indicii de recoltare stabiliți pe teren și exprimați procentual pentru fiecare arboret exploatabil în
AMENAJAMENT SILVIC din 18 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298043]