6,423 matches
-
în mod obligatoriu acordul de mediere în care stă materializată înțelegerea părților, cât și procesul-verbal de încheiere a medierii, în original și în formă electronică, sau numai procesul-verbal dacă nu au ajuns la nici o înțelegere, pentru a pune capăt conflictului dedus. În baza art.438-441 din Codul de procedură civilă, atunci când conflictul privind asociația de proprietari a fost rezolvat prin mediere, instanța va pronunța o hotărâre care să consfințească înțelegerea cuprinsă în acordul de mediere, după ce verifică condițiile de fond și
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
persoanelor restanțiere la întreținere. După ce reprezentantul asociației de proprietari a ales medierea și mediatorul, se va depune la biroul mediatorului ales, cererea de investire a acestuia cu autoritatea ce i-a fost transferată de părți pentru a putea media conflictul dedus, așa cum am arătat mai înainte. În orice tip de conflict procedura este următoarea : Proprietarul sau asociația depune cereri de mediere tip, care se află la orice birou de mediere.Acestea cuprind referiri la : intenția de a iniția procedura de mediere
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
la judecarea cauzei în instanță, în favoarea medierii. Alegerea medierii o pot face oricând în cursul procesului, printr-o cerere semnată de amândouă părțile. În legea medierii nu se află nici o prevedere expresă cu privire la momentul când părțile pot cere medierea conflictului dedus prima dată instanței de judecată. Răspunsul la această problemă poate fi dat doar prin extinderea prevederilor din Codul de procedură civilă ce se referă la obligația judecătorului de a stărui în toate fazele procesuale pentru a soluționa pe cale amiabilă conflictul
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
prima dată instanței de judecată. Răspunsul la această problemă poate fi dat doar prin extinderea prevederilor din Codul de procedură civilă ce se referă la obligația judecătorului de a stărui în toate fazele procesuale pentru a soluționa pe cale amiabilă conflictul dedus, coroborat cu art.2 alin.1 din legea medierii. Aceasta ar putea fi deci modalitatea prin care se acoperă golul legislativ semnalat. Părțile pot cere instanței în orice moment sistarea procesului, motivat de voința lor de a se adresa unui
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
Fiecare mediator are dreptul să aplice un model propriu de organizare a procedurii de mediere, cu respectarea dispozițiilor și principiilor statuate în prezenta lege”. Pe această bază, procedura și poliția de ședință se adaptează ad-hoc la natura și complexitatea conflictului dedus, în prezența părților care, după ce le acceptă sunt atenționate cu privire la obligația de a le respecta și asupra consecințelor nerespectării lor. În același timp, mediatorul este obligat să supravegheze ca medierea să se desfășoare fără incidente legate de libertatea, demnitatea sau
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
să o așternem cu încredere și că alegoria este însăși adevărul. Sigur, știi cum am luat împreună lecții de dans, maeștrii fiind noi înșine. Ni s-a explicat teoretic ceva anapoda, fără nicio legătură cu ritmul și armonia. Ele trebuiau deduse. Și să nu vorbim decât LIMBA NOASTRĂ în fiecare pas. Dar nimeni nu ne-a explicat ce distanță: de-un umăr, de-un șold, de-o lungime de braț, să fim între noi în timpul vorbirii pașilor și în cântecul horei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Ťatitudine negativă față de un individ bazată doar pe apartenența sa la un anumit grup.ť Există însă și prejudecăți pozitive și prejudecăți indiferente: unguroaicele sînt focoase și francezii știu să facă dragoste. Prejudecățile indiferente sunt suma cunoștințelor despre un individ dedusă din apartenența la un grup; se poate spune că prejudecățile, în general, sunt cunoștințele nesistematizate despre mentalitatea altor grupuri." (p. 10) În ciuda erudiției pe care o arată, Dan Ungureanu nu lasă impresia că teoria i-ar fi sufocat pofta polemică
Acvariul cu mentalități by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7884_a_9209]
-
stat contractant primește venituri care, în conformitate cu dispozițiile art. 10, 11 și 12, sînt impozabile în celălalt stat contractant, primul stat acorda o deducere din impozitul stabilit asupra veniturilor rezidentului egală cu suma impozitului plătit în celălalt stat contractant. Suma astfel dedusa nu poate cu toate acestea să depășească fracțiunea de impozit calculată înainte de deducerea corespunzătoare a veniturilor primite de celălalt stat contractant. 3. Cînd, în conformitate cu o anumită dispoziție a convenției, veniturile obținute de un rezident al unui stat contractant sînt scutite
DECRET NR 404 din 1 noiembrie 1982 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106611_a_107940]
-
în cauză despre "scenarii arhetipale" și "iluminări", despre o "apostrofă profetică a escatonului" etc., ceea ce nu înseamnă că materia cu care operează bardul nu e precumpănitor una a percepției senzoriale, cu o densă textură trupească. "Viziunea spiritualistă" e o perspectivă dedusă ori adăugită, nu un factor inițial. Apropiat de Caraion cu a sa lamentație întunecată, de ins robit fără izbăvire lumii fizice sau de primul Alexandru (Ion) cu aceeași cruntă depoziție de damnat, Liviu Georgescu îi deploră pe "oamenii acestei planete
Ultimul optzecist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7292_a_8617]
-
a descoperit presupuse nereguli care ridică semne de întrebare cu privire la activitățile uneia dintre cele mai mari și mai vechi asociații care administrează drepturile de autor ale interpreților, CREDIDAM. Inspecția ANAF, desfășurată în prima jumătate a acestui an, a descoperit: TVA dedus greșit, neplata impozitului pe profit în unele cazuri, dar și cheltuieli pentru pampers și lapte praf, cămăși de noapte, parfumuri, medicamente sau zeci de sticle de vin. ANAF a constat obligații suplimentare de plată de 5,45 de milioane de
Banii câștigați de Stela Popescu, dați pe pamperși și plimbări cu vaporașul by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/71657_a_72982]
-
în ultimă instanță. ... 38. De chestiunile de drept invocate depinde soluționarea pe fond a cauzei, în sensul stabilirii priorității de aplicare a art. 53 din Legea nr. 101/2016 sau a art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 asupra pretențiilor deduse judecății în acțiunea în executarea unui contract de achiziție publică formulată de reclamanta-debitoare, (lider al unei asocieri și parte în contractul respectiv) care a intrat în insolvență după sesizarea instanței de contencios administrativ. De asemenea, a apreciat că soluționarea cauzei
DECIZIA nr. 16 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254964]
-
în condițiile legii (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 479 din 30 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 997 din 12 decembrie 2016, paragraful 20). ... 19. Raportat la situația de fapt din cauza dedusă judecății, Curtea reține că autoarea excepției de neconstituționalitate este o persoană juridică ce a inițiat un demers judiciar în calitate de reclamantă, constând într-o acțiune civilă în pretenții pentru repararea prejudiciului creat prin fapta delictuală comisă de către Unitatea
DECIZIA nr. 328 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258784]
-
de procedură civilă și de contencios administrativ. ... 22. Față de această împrejurare, Curtea reține că aspectele învederate sunt circumscrise modului în care au fost interpretate și aplicate prevederile art. 6 alin. (1) și următoarele din Legea nr. 101/2016 la speța dedusă judecății în faza administrativ-jurisdicțională, în coroborare cu prevederile art. 68 din aceeași lege, care statuează că dispozițiile acesteia se completează cu prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1154 din 7 decembrie
DECIZIA nr. 182 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258854]
-
și anume considerentele deciziilor nr. 363 din 7 mai 2015 și nr. 603 din 6 octombrie 2015. ... 5. Tribunalul Brașov - Secția penală apreciază că aspectele invocate de autoarea excepției vizează, în realitate, aplicarea normei de drept la situația de fapt dedusă judecății, astfel că privește fondul cauzei. ... 6. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere
DECIZIA nr. 210 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259132]
-
formulată, nu îndeplinește condiția de admisibilitate referitoare la legătura cu soluționarea cauzei, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. ... 28. În acord cu jurisprudența Curții Constituționale, „legătura cu soluționarea cauzei“ presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, în privința pertinenței
DECIZIA nr. 304 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259146]
-
persoanele care se pensionează se supun dispozițiilor legale în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, potrivit principiului tempus regit actum. ... 20. În jurisprudența sa, Curtea a stabilit că legătura cu soluționarea cauzei „presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privința pertinenței
DECIZIA nr. 738 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251197]
-
de neconstituționalitate arată că susținerile formulate nu se referă la stabilirea competenței funcționale a Curții Constituționale, ci la faptul că instanța constituțională, pronunțând o soluție de respingere, ca inadmisibilă, a excepției prin raportare la incidența textului legal criticat în cauza dedusă judecății, acționează ca o instanță de control judiciar față de instanța judecătorească. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 8. Prin Încheierea din 5 iulie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 13.809/303/2016, Tribunalul București - Secția a VI-a
DECIZIA nr. 530 din 15 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251280]
-
direct în fața Curții Constituționale și se fundamentează pe rolul Avocatului Poporului în apărarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale cetățenilor. Prin urmare, soluționarea acestei excepții se face în cadrul unui control abstract de constituționalitate care nu implică o cauză dedusă judecății unei instanțe în care să fie aplicabile dispozițiile legale criticate, spre deosebire de controlul exercitat potrivit art. 29-31 din Legea nr. 47/1992 care presupune o anumită relație între judecătorul a quo și judecătorul ad quem (a se vedea în
DECIZIA nr. 530 din 15 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251280]
-
procedura soluționării excepției de neconstituționalitate ridicate direct de Avocatul Poporului, cu soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești. ... 23. Or, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, „legătura cu soluționarea cauzei“ presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privința pertinenței
DECIZIA nr. 530 din 15 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251280]
-
Partea I, nr. 92 din 4 februarie 2015; Decizia nr. 704 din 27 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015). Legătura cu soluționarea cauzei presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privința pertinenței
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție. Prin urmare, având în vedere că în prezenta cauză critica formulată vizează modul de interpretare și aplicare a legii la speța dedusă judecății, soluționarea acesteia excedează competenței Curții Constituționale. Potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată“, iar nu cu privire la modul de interpretare și aplicare
DECIZIA nr. 744 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251369]
-
Decizia nr. 27 din 12 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 22 ianuarie 2018). În egală măsură, sesizarea trebuie să vizeze exclusiv probleme de interpretare a legii, și nu elemente particulare ale cauzei deduse judecății (Decizia nr. 5 din 10 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 183 din 11 martie 2016), iar pentru a constitui o problemă de drept, premisa de la care se pornește în întrebarea ce formează
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
Decizia nr. 27 din 12 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 22 ianuarie 2018). În egală măsură, sesizarea trebuie să vizeze exclusiv probleme de interpretare a legii, și nu elemente particulare ale cauzei deduse judecății (Decizia nr. 5 din 10 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 183 din 11 martie 2016), iar pentru a constitui o problemă de drept, premisa de la care se pornește în întrebarea ce formează
DECIZIA nr. 67 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251195]
-
2018). În contextul mecanismelor de unificare a practicii judiciare, rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală nu este acela de a interveni în procesul de aplicare a legii la cazurile deduse judecății, ci de a oferi o interpretare a normelor legale, acolo unde acest lucru se impune ca urmare a modului lor de redactare și a existenței unor interpretări diferite a acestora. În cauza care a generat prezenta sesizare, instanța de
DECIZIA nr. 67 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251195]
-
opinat că nu sunt întrunite toate condițiile de admisibilitate reglementate de art. 475 din Codul de procedură penală pentru sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în condițiile în care textul de lege este clar și acoperă situația din speța dedusă judecății, respectiv accesul la sistemul informatic prin depășirea limitelor autorizării, iar solicitarea inculpatului se referă, în realitate, la modul de interpretare a probatoriului în vederea stabilirii unei anumite stări de fapt. Inculpatul apelant I.L. a solicitat sesizarea Înaltei Curți de
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]