5,417 matches
-
activitate și cu natura cauzelor deduse judecății. Ministrul justiției stabilește instanțele la care funcționează secții maritime și fluviale, precum și secții pentru conflicte de muncă și litigii de muncă ori de asigurări sociale, în raport cu volumul de activitate și cu natura cauzelor deduse judecății. ----------------- Alin. 2 al art. 13 a fost modificat de art. 1 din ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 179 din 11 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 17 noiembrie 1999. Alin. 3 al art. 13 a fost introdus prin art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/138179_a_139508]
-
cu sediul în localitatea de reședință a județului. În municipiul București funcționează, de asemenea, un tribunal. În circumscripția fiecărui tribunal sunt cuprinse toate judecătoriile din județ sau din municipiul București. La tribunale, în raport cu volumul de activitate și cu natura cauzelor deduse judecății, ministrul justiției poate înființa prin ordin, în alte municipii sau orașe din județe, sedii secundare cu activitate permanentă, stabilind și judecătoriile care fac parte din circumscripțiile acestora. ----------------- Alin. 3 al art. 22 a fost introdus prin art. 1 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/138179_a_139508]
-
ajutați de adjuncți. Ministrul justiției, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, stabilește parchetele de pe lângă judecătorii la care prim-procurorii sunt ajutați de adjuncți. La parchetele de pe lângă tribunale, în raport cu volumul de activitate și cu natura cauzelor deduse judecății, ministrul justiției poate înființa prin ordin sedii secundare cu activitate permanentă în municipiile sau orașele în care s-au înființat sediile secundare ale tribunalelor respective, stabilind și parchetele de pe lângă judecătorii care fac parte din circumscripțiile acestora. ----------------- Alin. 3 al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/138179_a_139508]
-
Ek este în primul rând faptul că, pe tot acest parcurs, previzibil la început și imprevizibil mai apoi, el își impregnează pânzele cu un parfum indicibil, ca cel al eroului din filmul lui Tom Tykwer, ”Perfume”, scris de Andrew Birkin, dedus însă dintr-o esență total diferită. Parfumul lui Mats Ek este extras din esențele tuturor incongruențelor trăite de el și care în finalul apoteotic al oricăreia din lucrările sale nu generează un deboș haotic ci o reordonare a principiilor vieții
Două legende ale dansului onorate cu titlul de Doctor Honoris Causa la București by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105823_a_107115]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 625 din 20 iulie 2006. b) să se pronunțe asupra legalității procedurilor și operațiunilor desfășurate de autoritatea contractanta în atribuirea unui contract de achiziție publică, conform dispozițiilor prezenței ordonanțe de urgență; ... c) să emită opinie asupra litigiului dedus judecății, dacă instanța de judecată solicită acest lucru în conformitate cu prevederile art. 287 alin. (4). ... (2) În exercitarea atribuțiilor sale, Consiliul adopta decizii. ... Articolul 267 (1) Contestația se soluționează de un complet format din 3 membri ai Consiliului, dintre care unul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179392_a_180721]
-
și completarea unor acte normative contravine prevederilor art. 1 alin. (4), art. 102 alin. (1), art. 111 alin. (1) și art. 138 alin. (2) din Constituție În prezent, sumele aferente taxelor a căror eliminare se are în vedere prin legea dedusă controlului de constituționalitate se fac venit la bugetul de stat (taxele eliminate din O.G. nr. 24/1992 privind stabilirea anumitor servicii publice și a taxelor percepute pentru prestarea acestora pe teritoriul României, din O.G. nr. 128/2000 privind
Klaus Iohannis contestă la CCR tăierile de taxe ale lui Liviu Dragnea by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102715_a_104007]
-
ulterioare, își exercită dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată neeligibile plătite, aferente cheltuielilor eligibile efectuate în cadrul proiectelor finanțate din instrumente structurale în cadrul programelor operaționale au obligația să restituie la bugetul de stat sumele reprezentând taxa pe valoarea adăugată dedusă, a cărei contravaloare a fost plătită beneficiarilor potrivit prezentei ordonanțe de urgență, în condițiile stabilite prin normele metodologice. ... ------------ Alin. (3) a art. 15 a fost modificat de pct. 15 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 120 din 23
EUR-Lex () [Corola-website/Law/259208_a_260537]
-
extrase din zăcământ, determinate la punctele de măsură, după trecerea prin instalațiile de separare și/sau tratare; 32. provizion de abandonare, de refacere a mediului și de redare în circuitul agricol sau forestier reprezintă suma înregistrată în evidența contabilă și dedusă anual la calculul impozitului pe profit, în condițiile reglementărilor în vigoare; 33. redevența petrolieră reprezintă suma datorată de către titularii acordurilor petroliere bugetului de stat, în condițiile legii, pentru desfășurarea operațiunilor petroliere, precum și pentru utilizarea bunurilor proprietate publică a statului în cadrul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158621_a_159950]
-
cu reglementările internaționale cuprinse în art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind dreptul persoanei la un proces echitabil. În ceea ce privește încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea constată că, în măsura în care reglementarea dedusă controlului se aplică tuturor celor aflați în situația prevăzută în ipoteza normei legale, fără nici o discriminare pe considerente arbitrare, critica cu un atare obiect nu este întemeiată. De asemenea, Curtea reține că dispozițiile art. 403 alin. 1 din Codul de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156215_a_157544]
-
prin raportare și la dispozițiile constituționale cuprinse în art. 44 - Dreptul de proprietate privată. Față de împrejurarea că acest temei constituțional nu se regăsește în motivarea excepției de neconstituționalitate, astfel cum aceasta a fost formulată în scris și oral în cadrul litigiului dedus judecății instanței judecătorești, Curtea constată că extinderea cadrului procesual direct în fața Curții Constituționale, prin invocarea unor noi temeiuri constituționale, ce nu sunt cuprinse în actul de sesizare al Curții, contravine atât dispozițiilor art. 10 alin. (2) și art. 29 alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/241558_a_242887]
-
vedere de textul de lege menționat, iar, pe de altă parte, că ceea ce se solicită Înaltei Curți de Casație și Justiție nu reprezintă în realitate o problemă de drept, ci aplicarea în concret a dispozițiilor legale mai favorabile în speța dedusă judecății, împrejurare ce excedează competenței Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală. Mai mult, a arătat că modul de aplicare a dispozițiilor art. 5 din Codul penal într-o situație dată a fost deja stabilit prin Decizia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273648_a_274977]
-
al României, Partea I, nr. 372 din 20 mai 2014. Reprezentantul parchetului a apreciat că instanța care a sesizat Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală de la Înalta Curte de Casație și Justiție a identificat greșit problema dedusă judecății, pornind de la premisa că încadrarea juridică este deja stabilită în cauză, determinarea legii penale mai favorabile fiind necesară doar în privința concursului de infracțiuni. În acest context, a precizat că obiectul judecății îl reprezintă stabilirea încadrării juridice, care se realizează
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273648_a_274977]
-
28 martie 2016, dată stabilită pentru deliberarea și pronunțarea asupra sesizării, această instanță a constatat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală. Astfel, s-a arătat că atât infracțiunea de furt calificat dedusă judecății, cât și infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art. 228 alin. (1)-art. 229 alin. (1) lit. d) din Codul penal, pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare prin Sentința penală nr. 1.054
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273648_a_274977]
-
19 noiembrie 2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 29 din 15 ianuarie 2016, privește o situație diferită de cea dedusă judecății, prin această ultimă decizie stabilindu-se că, în procedura de contopire a pedepsei prevăzută de art. 585 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, în cadrul operațiunii de contopire a unei pedepse cu închisoarea aplicată în temeiul Codului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273648_a_274977]
-
condamnat la un regim mai sever decât cel care era în vigoare la data săvârșirii faptelor constituie o încălcare a prevederilor art. 7 din Convenție, care reglementează principiul nulla poena sine lege. Potrivit celei de-a doua opinii, în ipoteza dedusă judecății, plecând de la încadrarea juridică a faptei potrivit noului Cod penal, operațiunea de contopire a pedepsei aplicate în cauză cu pedeapsa aplicată anterior printr-o altă hotărâre definitivă nu se poate realiza decât în condițiile prevăzute de art. 39 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273648_a_274977]
-
nr. 2.746/192/2014*. III.2. Într-o a doua opinie, minoritară, exprimată de magistrații Curții de Apel Pitești, Tribunalului Covasna, Judecătoriei Brăila, Judecătoriei Însurăței, Judecătoriei Odorheiu Secuiesc și Judecătoriei Toplița, s-a apreciat că, în problema de drept dedusă dezbaterii, se impune aplicarea tratamentului sancționator al pluralității de infracțiuni prevăzut de legea penală în vigoare la data, respectiv datele săvârșirii infracțiunilor ce alcătuiesc pluralitatea, arătându-se că această soluție rezultă din interpretarea per a contrario a dispozițiilor art. 10
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273648_a_274977]
-
obiectul judecății îl reprezintă o infracțiune și pluralitatea în care aceasta se află într-o ipoteză de succesiuni de legi penale, ceea ce face ca aspectele susceptibile să ridice problema aplicării legii penale mai favorabile să fie reprezentate atât de infracțiunea dedusă judecății, condițiile de existență ale pluralității de infracțiuni/concurs, cât și de regimul sancționator al acesteia, în contextul Deciziei Curții Constituționale nr. 265 din 6 mai 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 20 mai
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273648_a_274977]
-
286/2009 privind Codul penal nu sunt incidente ��n cauză și că nu se solicită Înaltei Curți de Casație și Justiție rezolvarea de principiu a unei chestiuni de drept, ci aplicarea în concret a dispozițiilor legale mai favorabile în speța dedusă judecății, împrejurare ce excedează competenței acesteia. În urma comunicării raportului întocmit în temeiul art. 476 alin. (7) din Codul de procedură penală, inculpatul P.I. și partea civilă SC G.F.R. - S.A. nu au formulat un punct de vedere scris privind chestiunile de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273648_a_274977]
-
la 24 februarie 2015, sentință în care au fost, de asemenea, aplicate dispozițiile noii codificări, considerate mai favorabile, deși fapta se săvârșise sub imperiul vechii reglementări. Așadar, niciuna din faptele ce formează pluralitatea, nici cea definitiv judecată și nici cea dedusă judecății în cauza aflată pe rolul Curții de Apel Constanța nu a fost săvârșită sub imperiul legii noi, astfel cum cere textul de lege menționat. Pe de altă parte, Curtea de Apel Constanța pune problema stabilirii legii aplicabile tratamentului sancționator
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273648_a_274977]
-
Curții de Apel Constanța nu a fost săvârșită sub imperiul legii noi, astfel cum cere textul de lege menționat. Pe de altă parte, Curtea de Apel Constanța pune problema stabilirii legii aplicabile tratamentului sancționator al pluralității de infracțiuni în speța dedusă judecății (noul Cod penal sau Codul penal din 1969), pornind de la ipoteza că legea penală mai favorabilă pentru infracțiunea dedusă judecății (cea de furt) este legea penală nouă. Or, potrivit Deciziei nr. 265 din 6 mai 2014 pronunțată de Curtea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273648_a_274977]
-
de altă parte, Curtea de Apel Constanța pune problema stabilirii legii aplicabile tratamentului sancționator al pluralității de infracțiuni în speța dedusă judecății (noul Cod penal sau Codul penal din 1969), pornind de la ipoteza că legea penală mai favorabilă pentru infracțiunea dedusă judecății (cea de furt) este legea penală nouă. Or, potrivit Deciziei nr. 265 din 6 mai 2014 pronunțată de Curtea Constituțională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 20 mai 2014, prin care s-a arătat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273648_a_274977]
-
drept penal incidente, plecând de la condițiile de incriminare, continuând cu tragerea la răspundere penală și sfârșind cu cele privind stabilirea pedepsei. Așadar, stabilirea legii penale mai favorabile trebuie să țină cont atât de limitele de pedeapsă pentru infracțiunea sau infracțiunile deduse judecății, cât și de regimul sancționator al concursului de infracțiuni, chiar în condițiile în care concursul nu este determinat de fapte penale ce sunt deduse judecății în aceeași cauză. În consecință, chiar dacă pentru una din infracțiunile ce face obiectul concursului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273648_a_274977]
-
lege penală mai favorabilă și s-a aplicat o pedeapsă printr-o hotărâre anterioară rămasă definitivă, aceasta nu are relevanță pentru stabilirea globală a legii penale mai favorabile în prezenta cauză. Analiza legii penale mai favorabile trebuie realizată în cauza dedusă judecății, ca atare, ea trebuie să vizeze instituțiile incidente în respectiva cauză (stabilirea unei pedepse pentru infracțiunea dedusă judecății și regimul sancționator al concursului de infracțiuni), altfel s-ar încălca dispozițiile Deciziei nr. 265 din 6 mai 2014 pronunțată de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273648_a_274977]
-
din legi penale succesive. Aceasta însă nu înseamnă, așa cum au concluzionat unele instan��e, că, în mod automat, concursului de infracțiuni din speță trebuie să îi fie aplicat tratamentul sancționator prevăzut de noul Cod penal pentru că încadrarea juridică a infracțiunii deduse judecății a fost făcută în baza acestui cod. Instanța învestită cu soluționarea apelului inculpatului trebuie să facă o analiză a întregii cauze deduse judecății (în care trebuie să aibă în vedere și obligativitatea aplicării dispozițiilor privind concursul de infracțiuni), și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273648_a_274977]
-
trebuie să îi fie aplicat tratamentul sancționator prevăzut de noul Cod penal pentru că încadrarea juridică a infracțiunii deduse judecății a fost făcută în baza acestui cod. Instanța învestită cu soluționarea apelului inculpatului trebuie să facă o analiză a întregii cauze deduse judecății (în care trebuie să aibă în vedere și obligativitatea aplicării dispozițiilor privind concursul de infracțiuni), și nu să stabilească mai întâi legea penală mai favorabilă pentru infracțiunea din speță, iar apoi să încerce să detecteze textul de lege aplicabil
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273648_a_274977]