63 matches
-
interes deosebit prin studii profunde. De aici, criteriile de diagnosticare sunt unilaterale, bazate fie numai pe date biologice cu preferință spre specificul disciplinei - chirurgie, foniatrie (39; p.38-39; 92; p.45-62; 202; p.1-15), fie numai pe date didactico-pedagogice - logopedie, defectologie (21; p.135-158; 88; p.123-128; 92; p.321326), neluându-se în considerație „variabilele” individuale care intervin în dinamica funcției fonatorii și articulării. Muriel și Morley fac clasificări ale tulburărilor de vorbire pe criteriul organic neglijând acțiunea diferită a particularităților
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
I., Chiriac, Vasilica Studiul frecvenței despicăturilor congenitale labiomaxilo-palatine, la copiii nou născuți. Stomatologia, București, 20, 4, 1973, p. 347-357. 43. Caraman Măescu, Lucia Observații asupra conținutului activităților de exersare a laturii fonetice a limbii în școlile de hipoacuzici. Probleme de defectologie. Editura Pedagogică, București, 6, 1968, p. 82-135. 44. Mc Carty Le développement du langage chez l’enfant, in L. Carmichael (red.) Manual de Psychologue de l’enfant, vol II, Paris. P.U.F. 1952, p. 751-916. 45. Chabora, Alice J.
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Editura Didactică și Pedagogică, București,1972. 139. Păunescu, C. „Limbaj și intelect”, Editura Științifică, București, 1973. 140. Păunescu, C. Cunoașterea copilului, acțiune fundamental educativă. Ed. Universitatea cultural-științifică. București, 1976. 141. Păunescu, C Dezvoltarea limbajului și structurile integratoare morfo-funcționale. Probleme de defectologie, Vol. VIII, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1971, p. 41-69. 142. Păunescu, C., Toncescu, N., Virginia Sorescu, Miron Neagu Introducere în logopedie, vol. 1, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1976. 143. Păunescu, C. „Deficiența mintală” și procesul învățării. Editura Didactică
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
2003, sunt angajată la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea din București, la început ca asistent, apoi ca lector (din toamna aceasta). Începând cu acest an, am bucuria de a preda, în afară de cursurile de la Facultatea de Psihologie, cursul de Defectologie și Logopedie la facultatea noastră, adică la Asistență Socială. Nu sunt căsătorită și nu am copii..... în afară de studenți.” Redacția Revistei de Asistență Socială Conferința Națională de Psihologie Socială (Iași, Septembrie 2006) Conferința Națională de Psihologie Socială organizată de către Facultatea de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
ca membri activi ai asociației, iar cunoscutul profesor de pedagogie Constantin Narly a devenit președinte al Asociației, vicepreședinte fiind Francisc Marcinovschi - profesor la Institutul de orbi și surdomuți din Cernăuți. Pedagogul Dimitrie Rusceac (Rusticeanu) a fost un stâlp în activitatea defectologiei române. El a fost redactorul revistei din septembrie până în decembrie 1931, apoi Ion Guga, Francisc Marcinoschi, Napoleon Scalat, D.D. Scorpan. Au colaborat: Dimitrie Rusceac, Ion Ciorănescu, dr. Alfred Dechner, Ioan Guga, Dimitrie D. Scorpan, Gheorghe Atanasiu, Aglaia Mandiuc, Francisc Marcinovschi
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Buletinul Asociației, poșta redacției și administrației. O mare atenție s-a dat traducerilor. Revista apărea lunar, cu excepția lunilor iulie și august, cu sumarul scris în limbile română, franceză și germană. * Virginia Sorescu scrie despre Dimitrie Rusticianu, înaintaș de frunte al defectologiei românești: ...”S-a născut la 16 octombrie 1884, în comuna Ostrița, județul Cernăuți. A studiat la Școala normală din Cernăuți, examenul de absolvire din 1904 dându-i dreptul de a preda în limba germană și română. Pentru specializare a urmat
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
învățămîntului (T. POP, V. POPESCU, I. BORCA), educația estetică (ȘT. BÂRSĂNESCU, AL. TRIFU, G. VĂIDEANU, BIANCA BRATU), educația fizică (GEORGETA CHIRIȚĂ, N. N. CEAUȘESCU), autoeducație (A. BARNA, I. COMĂNESCU, ST. CRUCERU, ȘT. TOMA), pedagogia preșcolară (FLORICA ANDREESCU, E. CHIRCEV, MARIA TAIBAN), defectologie (C. PUFAN, C. PĂUNESCU, I. STRĂCHINARU, I. STĂNICA, E. VERZA), pedagogia familiei (CORNELIA DIMITRIU, VALENTINA LICIU), pedagogia învățămîntului superior (ȘTEFAN BÂRSĂNESCU, STANCIU STOIAN, G. VĂIDEANU, V. BUNESCU, I. BONTAȘ, V. NICOLESCU, N. SACALIȘ etc.). 18 ȘCOALA ȘI PEDAGOGIA ÎN CONFRUNTAREA
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
psihologie", 4/1957; b. I. I. GABREA, "Discuție cu privire la problema "legii" în pedagogie", în vol. Probleme de pedagogie, psihologie-pedagogică și defectologică, E.D.S.P., București, 1958; c. D. TODORAN, "Despre premisele teoretice ale pedagogiei", în vol. Probleme de pedagogie, psihologie pedagogică și defectologie, op. cit.; d. O. ȘAFRAN, M. GIURGEA, B. BRATU, Cu privire la legitate și legi în pedagogie, în "Revista de pedagogie", nr. 5, 1961; e. N. APOSTOLESCU, "Legitatea în pedagogie", în Fundamenta paedagogiae, sub red. D. TODORAN și G. VĂIDEANU, coord. P. APOSTOL, vol
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
măicuța Natalia în Statele Unite și imediat doamna Elvira Opran, părintele Gheorghe Calciu Dumitreasa, Nicu Popa, dr. Ionela Opran-Hubbard au luat inițiativa de a strânge ajutoare. La data de 26 octombrie 1998, însoțit de Natalia Buliga, originară din Chișinău, profesor de defectologie la o școală ajutătoare din Iași, am dus la Taxobeni ajutoare strânse de la Rodica șcraba, Laurenția Poenaru, Ioan Alexa și subsemnatul. Am găsit-o pe măicuța Natalia tot singură, fără bani, fără lemne de foc și mult mai distrusă sufletește
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
de specialitate; pentru ocuparea funcției de maistru-instructor este necesar un stagiu de 3 ani că maistru sau 5 ani că tehnician; ... h) pentru învățămîntul special - absolvirea, cu examen de diplomă, a unei facultăți de filozofie sau a unei școli de defectologie, psihologie, pedagogie sau, după caz, a uneia din instituțiile de învătămînt prevăzute în prezentul articol la lit. a)-g) și a unui curs de psihologie sau pedagogie specială, ori a unui curs de perfecționare în acest scop; ... i) pentru învățămîntul
NORME din 8 mai 1990 privind numirea şi transferarea personalului didactic de predare din învăţămîntul preuniversitar pentru anul şcolar 1990-1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/197651_a_198980]
-
de specialitate; pentru ocuparea funcției de maistru-instructor este necesar un stagiu de 3 ani că maistru sau 5 ani că tehnician; ... h) pentru învățămîntul special - absolvirea, cu examen de diplomă, a unei facultăți de filozofie sau a unei școli de defectologie, psihologie, pedagogie sau, după caz, a uneia din instituțiile de învătămînt prevăzute în prezentul articol la lit. a)-g) și a unui curs de psihologie sau pedagogie specială, ori a unui curs de perfecționare în acest scop; ... i) pentru învățămîntul
HOTĂRÂRE nr. 487 din 8 mai 1990 privind aprobarea normelor referitoare la numirea şi transferarea personalului didactic de predare din învăţămîntul preuniversitar pentru anul scolar 1990-1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/197650_a_198979]
-
tulburărilor, normă anuală a unui logoped este de 35-40 minori cu tulburări de limbaj din grădinițe și din învățămîntul primar și gimnazial. Centrul logopedic interșcolar se organizează cu cel puțin 2 posturi de profesori logopezi (cu specialitatea psihopedagogie specială sau defectologie, pedagogie, psihologie). Fiecare profesor logoped lucrează 18 ore saptamanal activitate directă cu un numar de 12-15 copii. Activitatea se desfasoara individual sau cu 2-4 copii în decursul a cate 2-5 ședin��e saptamanal. Articolul 36 Pentru a veni în sprijinul
HOTĂRÂRE nr. 461 din 30 iunie 1991 privind organizarea şi functionarea învăţămîntului în România în anul scolar (universitar) 1991/1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/197867_a_199196]
-
1976. Este fiul Mariei-Mariana (n. Selinski), profesoară de pian, și al lui Eugen Schwartz, funcționar. Școala primară, gimnaziul și liceul le-a urmat la Lugoj (1952 - 1963), iar apoi a urmat Facultatea de Istorie-Filozofie, secția Limba și literatura română, specialitatea defectologie, în cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj, pe care a absolvit-o în anul 1968. Din anul 1968, după absolvirea facultății, se stabilește la Arad unde devine profesor, iar mai apoi director al Școlii Speciale, până în anul 2002. Din anul 2002 devine
Gheorghe Schwartz () [Corola-website/Science/326984_a_328313]