144 matches
-
șansă, destin, întâmplare) responsabilitatea acțiunilor lor. Studiile din domeniul organizațional pledează în favoarea angajatului cu locul controlului intern. De asemenea, modelele comportamentale de tip A și B <footnote Ticu Constantin Curs Psihologie inginereasca, ăn III, Psihologie footnote> propuse de Rosenman, descriu deferente în modul de a percepe condițiile de muncă de către angajat. Persoanele de tip A sunt ambițioase, cu spirit de competiție, uneori agresive sau ostile, nerăbdătoare și nu resimt stresul ca fiind nociv. În schimb, spre deosebire de persoanele de tip B ( care
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
-și aproapele. Surâsul îi este de copil, nostalgiile nevinovate, iar naivitatea candidă. Repetatele succese citadine se datorează numai neîntreruptei sale dăruiri către celălalt, fără calcul, fără temere, cu gratuitate neselectivă. Părintele acționează mereu complementar: sfaturile sunt însoțite de o mimică deferentă, sancțiunile de o intonație adecvată, iar glumele de un zâmbet complice. Ființa sa este mereu într-o necuprinsă îmbrățișare; aceasta aduce cu sine, inefabil și întru preaplin, „dragostea cea dintâi” (Apocalipsa 2, 4). Nu poate fi o întâmplare că a
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
se usuce ( Îl hașură) ori să se transforme Într-un uter, cu trompe falopiene și interiorul unui vagin. Iar acest canal Wolff poate și el fie să se usuce, fie să se transforme Într-un sac seminal, epididim și canal deferent. În funcție de influențele hormonale și enzimatice. Luce ridică privirea și zâmbi. ― Nu vă faceți probleme cu terminologia. Lucrul cel mai important pe care trebuie să-l țineți minte este acesta: fiecare bebeluș are structuri mülleriene, care sunt organe feminine potențiale, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
un amănunt tehnic amuzant. Sammler era copil din a doua căsătorie, născut când tatăl său avea șaizeci de ani. Evident că tatăl lui Sammler fusese un Întreprinzător, sexual vorbind.) Iar doctorul Gruner tânjise după un unchi european. Era elaborat de deferent, de-a dreptul chinez În cultivarea formelor vechi. Părăsise țara de baștină la vârsta de zece ani, era sentimental În privința Cracoviei și voia să depene amintiri despre bunici, mătuși, veri, cu care Sammler nu avusese prea mult de-a face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
o catastrofă... Ca de obicei când vorbește în fața unei asistențe, musafirul are fața aprinsă și pete roșii pe gâtul cu piele albă, subțire, de domnișoară. I s-a adresat stăpânului casei pe tonul său obișnuit - exagerat de politicos -, aplecându-și deferent umerii și ținându-și ațintită asupra lui o privire inocent-albastră, întrebătoare. Iar profesorul Mironescu n-a avut nevoie să își ridice ochii de pe extrasul lui, ca să i-o știe ; cunoaște afecțiunea respectuoasă a tânărului, îi cunoaște și nesiguranța. Este convins
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
-și plimbarea cu bruschețea obișnuită, junele se așază de-a latul pe scaun, încrucișându-și mâinile pe spătar. Va pune deci mai întâi o întrebare banală : „Chiar crede Profesorul că te poți sustrage politicii timpului - presiunilor colectivității ?“. Și-a aplecat deferent umerii, și doar intenția unei mici tachinări pare a licări în privirea sa inocentă. Profesorul ridică nedumerit ochii. Însă numai pentru o secundă. Altfel, buna creștere și simpatia pe care i-o inspiră junele interlocutor șterg imediat iritarea deranjului. Simpatie
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Perpessicius, Lucian Boz, F. Aderca): facilitate umoristică, inteligență risipită în artificii sterile, calambururi ș.a, lipsa sensibilității compensată prin fantezism ironic și virtuozitate imagistică sînt cîteva dintre „etichetele” aferente. Plusul de „disciplină formală”, caracterul relativ „unitar” al scrisului, atitudinea (aparent) deferentă față de clasici și spiritul cultivat - trăsături prezente cu deosebire în „nuvela” Don Quijotte - dau, potrivit acelorași critici, măsura talentului său. „Umbra” lui Urmuz și calificativul de „minor”, apoi dispariția din literatura română și neimpunerea sa în afară îl vor arunca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
afecta În nici un fel. Soarele Încă nu răsărise și era doar atâta lumină cât să poți deosebi fluidul de solid; marea - un soi de plată apatie, și o corespunzătoare pustietate lăuntrică. Numai Rosamund, care În mod normal era flexibilă, politicoasă, deferentă și prietenoasă, dădea acum la iveală (indiscutabil) o tenacitate subterană și o voință care dovedeau cât de bine pregătită era să țină piept caracterului urâcios al proprietăresei și nesimțirii birocratice a personalului telefonic de la aeroport. Și când a urcat la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
se stabilise aici - avea un apartament strâmt de‑a lungul clădirii spitalului. Locuința lui era Însă după colț, așa că nu puteam vedea din patul meu. Îi zărisem doar bibliotecile și o mochetă verde. Infirmierul care anina beteala se arăta foarte deferent față de artistul care mă ignora pe mine. Zero! Nu mi se Îngăduia să Înregistrez o impresie. Vreau să spun prin aceasta că nu mă potriveam În nici unul din conceptele lui. Oricum, acest artist TV părea să se fi statornicit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
să curățe casa, spălă pe jos, dădu afară toate lucrurile. O parte le luă la ea, altele le vîrî înapoi, îngrămădindu-le într-o odaie. - Cu pianul ăsta ce faci? întrebă ea pe Otilia. Otilia ridicădin umeri. Aglae se purta deferent, dar rece, ca față de un chiriaș care e pe cale să se mute. Într-o zi întrebă iarăși pe Otilia: - Tu ce faci? ca să știu! Poți să stai acum cât vrei, dar să știi că eu la primăvară repar puțin și
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
impuse din interior (autoasumate) și factorul de influență este propriul sine. Ea este specifică nu "oamenilor buni care se întâmplă să facă fapte rele", ca în cazul rușinii situaționale, ci "oamenilor insuficient de buni, care își supraestimează posibilitățile". d. rușinea deferentă. Este acel tip de rușine care apare atunci când agentul (factorul de influență) este reprezentat de alte persoane și standardele mult prea ridicate ale statutusului au fost autoimpuse. Bucuria Alături de tristețe, frică și furie, bucuria face parte precum știm din grupul
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
aceste violări devin prea răspândite, asigurarea ordinii sociale poate fi amenințată serios. Așteptările unui rol particular sunt influențate de statusurile oamenilor cu care cineva interacționează. De exemplu, este de așteptat ca studenții și elevii, în mod normal, să se comporte deferent față de profesorii lor. Cu colegii lor, desigur că aceștia se vor comporta ca de la egal la egal. Mai mult, așteptările de rol sunt nuanțate de situație. Studenții și elevii, de exemplu, pot în mod normal să fie mult mai degajați
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
a vieții sociale, omoloage idei noi, pe fundalul cărora se detașează diferențele, astfel mai expresive și relevante și ele în sine. Se cuvine să menționez întinderea materialului critic asimilat cu o acribie pe care-aș numi-o un puțin prea deferentă, precum și interdisciplinaritatea implicată (naratologia, feminismul, istoria mentalităților, studiile culturale), cu toată vastitatea acestor domenii. Date fiind diferențele, ca și emergențele științelor convocate la perspectiva dinspre care se instituie demersul lucrării semnate de Oana Simona Zaharia, eu cred că întregul organizării
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a vieții sociale, omoloage idei noi, pe fundalul cărora se detașează diferențele, astfel mai expresive și relevante și ele în sine. Se cuvine să menționez întinderea materialului critic asimilat cu o acribie pe care-aș numi-o un puțin prea deferentă, precum și interdisciplinaritatea implicată (naratologia, feminismul, istoria mentalităților, studiile culturale), cu toată vastitatea acestor domenii. Date fiind diferențele, ca și emergențele științelor convocate la perspectiva dinspre care se instituie demersul lucrării semnate de Oana Simona Zaharia, eu cred că întregul organizării
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
să știi nea Grigore, că nici aici fericirea nu dă pe dinafară. Potrivit noului Cod al Muncii, dacă boss-ul are chef, o ține tot în angajări de probă. Fără număr, fără număr! Te spetești, faci sluj precum cățelul, zâmbești deferent la comandă și după câteva luni ești din nou în stradă, vorba cântecului: „ca la 20 de ani, fără griji și fără bani". Și să ferească Dumnezeu nea Grigore, să gândești măcar o clipă că e mai bine să fii
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
importantă din tine afară atunci când intri în casă”. Se pare că femeile profesioniste din domeniile netradiționale au fost egale cu bărbații pe durata studiilor lor, precum și mai târziu, în carierele lor, astfel încât le e deosebit de greu să adopte un rol deferent față de soții lor. În schimb, femeile care consideră firească dualitatea sunt cele ce și-au început carierele mai târziu sau sunt muncitoare necalificate, ce sunt obișnuite să fie deferente. Descoperirile semnificative ale studiului reflectă tendințele importante și tranzițiile care apar
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
carierele lor, astfel încât le e deosebit de greu să adopte un rol deferent față de soții lor. În schimb, femeile care consideră firească dualitatea sunt cele ce și-au început carierele mai târziu sau sunt muncitoare necalificate, ce sunt obișnuite să fie deferente. Descoperirile semnificative ale studiului reflectă tendințele importante și tranzițiile care apar în majoritatea societăților. Munca în afara căminului devine etalon pentru femei, așa cum a fost pentru bărbați timp de secole. Mai important, devine model pentru mame, așa cum se întâmplă de ceva
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
a nu intra în teritoriul personal al interlocutorului; în cultura română, ospitalitatea se manifestă, de pildă, prin strategii ale politeții pozitive (insistențe verbale, dorința de a veni în ajutorul celuilalt), în timp ce în cazul relațiilor ierarhice inferiorul recurge la un comportament deferent față de superior (strategii ale politeții negative). Membrii culturilor individualiste tind să recurgă mai degrabă la strategii de promovare a imaginii personale, în timp ce membrii culturilor colectiviste tind să recurgă în special la strategii de conservare a imaginii celuilalt pentru menținerea armoniei
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
instrumental vs afectiv. Stilul instrumental (folosit de americani) presupune o comunicare orientată spre receptor și centrată pe rezolvarea problemelor, în timp ce stilul afectiv presupune comunicarea orientată spre emițător și centrată pe construirea relației cu interlocutorul. Stilul afectiv poate fi: de tip deferent (ca în culturile din Asia de Est), când vorbitorii sunt evazivi și confuzi pentru că nu au certitudini legate de modul în care receptorul primește mesajul lor, și de tip dramatic (în culturile arabe), când accentul se pune pe expresia emoției
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
următorul: Descriptor (stil de comunicare) Grup cultural Instrumental-exact Culturile de limbă engleză, culturile din Europa de Nord și de Vest Spontan-argumentativ Culturile din Europa de Est Implicat-expresiv Culturile din Europa de Sud și din America Latină Elaborat-dramatic Culturile din Orientul Mijlociu Birocratic-contextual Culturile din Asia de Sud Succint-supus, deferent Culturile din Europa de Est și de Sud-Est Stilul instrumental-exact se bazează pe recunoașterea autonomiei individului și a dorinței lui de a alege singur, fără a-i fi impuse soluții; pune accent pe identitatea eului și promovează strategii ale politeții negative. Stilul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
formă, nu pe conținut, intervențiile conversaționale sunt lungi, informația este organizată inductiv. În argumentare sunt analizate ambele fațete ale unei probleme, prezentate, câteodată, în cursul unei singure intervenții, fără ca vorbitorul să-și exprime tranșant un punct de vedere. Stilul succint-supus, deferent caracterizează culturile care valorizează armonia socială, modestia, conformismul și care favorizează strategiile politeții pozitive, mascând emoțiile negativă și orice exprimare a unui punct de vedere care ar putea tulbura interlocutorul. Interacțiunile sunt configurate de statutul social al interlocutorilor, se bazează
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
contextual ca semnale de recepție, iar același semnal se încarcă funcțional, din context, cu semnificații variate, marcate prin intonație. Frecvente sunt semnalele de recepție nonverbale. Funcționarea semnalelor de recepție este reglată de principiul politeții: când se adoptă strategii ale politeții deferente în raport cu un superior, semnalele de recepție sunt, în general, nonverbale, pentru a se evita întreruperea vorbirii superiorului; când relațiile dintre vorbitori sunt de egalitate, atunci semnalele de recepție sunt frecvente, plasate de obicei spre sfârșitul replicii vorbitorului curent. Semnalele de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
3. Solicitați simpatia optimă: persoanele care timp îndelungat nu oferă și nu solicită simpatie într-o relație interpersonala stabilă sunt considerate inactive în rețeaua socială. 4. Faceți schimb reciproc de simpatie sau oferiți pentru simpatia pe care o primiți gratitudine, deferenta, stima. În general, oamenii așteaptă să primească ceva când direcționează simpatia lor spre alții (Clark, 1987, 303-313Ă. Persoanele care se abat de la aceste reguli și principii prin exagerare într-un sens sau altul, prin accentuare sau diminuare, sunt considerate „receptori
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
în vedere atât cronica literară curentă, cărțile de critică, cât și istoriile literare (mai mari sau mai mici) care au consemnat autori și cărți de poezie, proză, dramaturgie, și continuă să o facă. Anticălinescian (deși "divinul" critic este invocat, analizat deferent și citat copios), dar și antimaiorescian (prin grilă lovinesciană), profesorul Negrici nu pregetă să acuze spiritul critic românesc (inclusiv pe sine), diacronic și sincronic vorbind, de slăbiciuni, orbiri și nevolnicii, de obediența retoricii magnificării unor tabuuri naționale, a idealizării și
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
partenerul studenților săi, și acest lucru în vremuri când "păstrarea distanței" era o indicație expresă a ierarhiilor de stat și de partid. Harul elocinței, dublat de cel al Omului fermecător de care generații de studente au fost îndrăgostite în chip deferent platonic, firește, au facut din Al. Balaci un personaj, un model spiritual a sute sau chiar mii de studenți. Reprezentații unor generații în șir au putut spune, cu evlavie și orgoliu: "Am fost studentul lui Balaci". Adică al unui om
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]