68 matches
-
x este numele lui y care...; un x care... se numește y; așa cum indică numele, un x este... sau alte formulări similare. Denominația se realizează deseori prin definiții stipulative (numim x un y care...), în text fiind prezentă o perifrază definițională. Actul desemnării unui referent se realizează și prin definiția ostensivă, care presupune o trimitere la realitatea propriu-zisă, printr-o regăsire între planul nominal și cel real al cunoașterii (acesta este un x). Ca atare, în ansamblul discursului, procedeele denominative realizează
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ai dialogului dintr-un discurs: destinatarul și destinatorul. Ulterior, în definirea termenului accentul este pus pe funcția interlocutorului ca subiect de enunț, adică aceea de a asigura intermitent rolul de alocutor (eu/voi) reversibil în locutor (eu/noi). O perspectivă definițională mai amplă o întîlnim la Patrick Charaudeau, unde termenul interlocutor este definit dintr-o dublă perspectivă: cea a sensului comun și cea a lingvisticii limbii și a lingvisticii discursului. Astfel, în sensul comun, interlocutorul este persoana care dialoghează, discută, conversează
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
serie de explicații, care să arunce lumină mai întâi asupra naturii naționalismului ca ideologie politică, iar mai apoi să vizeze clarificarea semantică a conceptului de "națiune", existent și intens utilizat în vocabularul politic al vremii. O discuție centrată pe chestiuni definiționale ar contribui major la limpezirea naturii naționalismului ca ideologie politică. Definiția care a dobândit statut canonic în științele sociale, aparținând lui E. Gellner (1983), afirmă că "naționalismul este înainte de toate un principiu politic, care statuează ca unitatea politică și cea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
să fie congruente" (p. 1). Definiția naționalismului ca principiu politic care prescrie suprapunerea entității politice (statul) peste entitatea națională (poporul definit în termenii comuniunii etno-lingvistice) este preluată și de E.J. Hobsbawm (1990, p. 9), conferindu-i astfel greutatea unui consens definițional cvasiunanim împărtășit. Raportându-ne la această definiție, este clar că platforma ideatică și politică a Școlii Ardelene nu poate fi considerată ca exprimând o ideologie naționalistă. Aceasta întrucât solicitările revendicative ale Școlii Ardelene nu urmăreau congruența dintre entitatea politică și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și, în special, în valorile lor atașate; sistemele culturale pot fi considerate, pe de o parte, produse ale acțiunii, iar pe de altă parte, elemente condiționale ale acțiunilor viitoare" (Kroeber, Kluckhohn, 1952, apud Adler, 1997, p. 14). Revalorificînd aceste opțiuni definiționale, D. Barnlun și S. Araki (1985) descriu cultura din perspectivă behavioristă, ca ceea ce se regăsește nemijlocit în comportamentele manifeste ale oamenilor, pe cînd C. Boesch (1991) o consideră, în schimb, un cîmp al acțiunii, al cărei conținut este reprezentat de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în modul în care acesta își stabilește idealurile existențiale. Ținînd cont de situația specifică a societății românești în această perioadă de tranziție, se poate aprecia că accepțiunea evocată a stării de bine psihologic este mai adecvată într-un asemenea registru definițional. în acest mod, subiectul își poate construi propria imagine despre împlinirea în viață, fără a fi influențat de constructe elaborate în prealabil de teoreticieni aparținînd unor culturi diferite. Oricum, trebuie să admitem că nu este posibilă o definire a stării
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
reprezinte grupuri excluse (efectele pozitive #1, #2 și #3); și c) să determine derularea competiției politice la o intensitate mai mare (efectul pozitiv #6 și negativ #4). De asemenea, formulează ipoteze despre relația populismului cu instituțiile politice. Cu toate că resping latura definițională, Mudde și Rovira Kaltwasser pornesc de la "o legătură logică cu anumite tipuri de mobilizare (de ex., stilul de conducere carismatic, comunicarea liderului cu masele, existența câtorva organizații de partid puternice)". În concordanță, populiștii pot și d) să suțină suveranitatea populară
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
și d) să suțină suveranitatea populară și să folosească mecanisme plebiscitare cu prețul limitărilor instituționale impuse (efectele negative #1 și #5). În cele din urmă, lista aspectelor negative întrevede un alt efect potențial al populismului, care trece dincolo de respingerea laturii definiționale, cel al preferinței pentru "minorități", minoritate care poate sau nu fi identică cu cea formată din elite. Populiștii, conform acestui ultim factor potențial, pot e) să facă uz de teoria și practica regulii majorității pentru a eluda și ignora drepturile
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
identifice, din perspectivă constructivistă, implicațiile promovării conceptului de securitate umană la nivel internațional. Actualmente nu s-a ajuns la un consens real cu privire la cum trebuie înțeles acest concept, continuând să existe diferențe de opinie atât cu referire la aspectele metodologice, definiționale sau la implicațiile paradigmei securității umane pentru studiul și practica relațiilor internaționale. Relevanța temei alese este dată, pe de o parte, de faptul că Uniunea Europeană își propune construirea unei culturi strategice europene care să aibă ca fundament conceptul securității umane
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
securitate umană presupune redefinirea și extinderea semnificației securității, dar, cu toate că există interes și se investește în cercetarea domeniului securității umane nu există un consens real cu privire la cum trebuie înțeles acest concept, continuând să existe diferențe de opinie cu privire la aspectele metodologice, definiționale, la implicațiile paradigmei securității umane pentru studiul și practica relațiilor internaționale.467 Există trei concepții distincte cu privire la securitatea umană care structurează dezbaterile actuale. Prima concepție este cea este ancorată în dreptul natural, în asumpția liberală a drepturilor omului și domnia legii
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
anterioară, și susțin că adevărurile matematice sunt analitice. Ceva de genul acesta a susținut și Frege. Adoptă pozitiviștii logici o viziune fregeană asupra matematicii?62 După Frege, adevărurile aritmeticii sunt adevăruri analitice, deoarece se poate arăta că acestea sunt abrevieri definiționale ale adevărurilor logice. Pentru el analiticitatea are sensul de derivabilitate din legi logice generale și definiții. În Fundamentele aritmeticii găsim următoarea împărțire a judecăților: "După părerea mea, distincțiile între a priori și a posteriori, sintetic și analitic, nu privesc conținutul
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
pentru secțiunea 2.2. 69 Cât de bun este acest argument în susținerea concluziei vizată de Quine, este o chestiune controversată. A se vedea, în această privință, Grice și Strawson (1956). De asemenea, Putnam atrage atenția că "doar demonstrația circularității definiționale, cu greu ar putea părea suficientă pentru abandonarea unei noțiuni atât de folosită și de larg acceptată ca cea de analiticitate." (Putnam 1983: 88). 70 De fapt această afirmație este incorectă. Argumentul istoric, amintit mai sus, (a se vedea secțiunea
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
lucrurile s-au petrecut astfel încât numai oamenii posedă acele proprietăți care îi fac să atribuie valori și să fie capabili să delimiteze un domeniu al moralității, fie ca o chestiune necesară, în sensul că din punct de vedere logic sau definițional înțelesul termenilor morali din limbajul natural este determinat prin referire la clasa oamenilor. În ambele cazuri, șovinismul omenesc apare inevitabil. În primul caz constatăm că nu există alte entități capabile să atribuie valori și să aibă un comportament caracterizat prin
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
atribuie valori și să aibă un comportament caracterizat prin moralitate, în al doilea caz recunoaștem că limitele gândirii noastre sunt fixate prin limitele limbajului și că nu putem gândi în afara acestor limite trasate prin analiza logic-definițională a limbajului. Prin strategia definițională problema acceptării și a temeiurilor șovinismului omenesc este transformată în problema acceptării și a temeiurilor definiției, ceea ce este un demers falacios. Din punct de vedere strict logic eroarea constă în substituirea unei echivalențe contingente cu un context modal opac al
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Scânteia" îi publicase textul forjat în laboratoarele ideologice moscovite. Era vorba de un nou "regulament organic", ce consemna nașterea Republicii Populare Române (după abolirea monarhiei, la 30 decembrie 1947) și anunța că urmează vremuri nefaste pentru economia capitalistă (prin "relaxarea" definițională a articolului despre exproprierea pentru cauză de utilitate publică). Noua lege fundamentală renunță la calificativul de "stat național", reținând doar caracteristicile de "unitar, independent și suveran", prefațate de eticheta de "popular". Clasa muncitoare este declarată conducătoarea luptei contra fascismului, reacțiunii
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
aminte că în afara câtorva rare excepții, aceste texte ar putea fi ușor clasificate că "libri di capofamiglia". În ciuda celor spuse până în acest punct, dezbaterea asupra schimbării naturii legăturilor de familie ale patriciatului nu trebuie să se încheie într-un impas definițional. Klapish-Zuber (Disoluții) a discutat recent modurile în care factorul politic din Florența secolului al XIV-lea a interferat în marile consorterie și a ajuns la concluzia că liniile majore de descendentă au suferit un process de diversificare internă (mai curând
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
ou de plusieurs prédicatăs) défi- nitionnelăsă obligéăsă”, „comme intégration à un thème de constantes de prédicat”. „tentativa de a reproduce un modèle figé”, „structura logică a clișeului” redefinită ca „integrarea într-o temă a unui sau mai multor predicat (e) definițional (e) obligatoriu (i), „ca integrare într-o temă a constantelor de predicat”. (trad. mea, A.M.) Sau cum pro- pune chiar Éric Bordas, clișajul este „ce que met en place la mention du style” „ceea ce adaugă utilizarea stilului”. (trad. mea, A.M.
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
and functions through which it assumes social visibility and meaning. Within philosophical discourse itself, the notion of “the person” hâș received analytic elaboration on the assumption that whatever social context the person is “în” remains somehow externally related to the definițional structure of personhood, be that consciousness, the capacity for language, or moral deliberation. Although that literature is not examined here, one premise of such inquiries is the focus of critical exploration and inversion. Whereas the question of what constitutes “personal
Feminismul și subversiunea identității () [Corola-website/Science/295774_a_297103]