317 matches
-
16 posibilități de interacțiune. Din punctul de vedere al celui care dorește să reechilibreze sistemul și să combată inflația este esențial să cunoască exact situația în care se află și măsurile care pot fi luate. Trebuie să spunem că dezinflația, deflația, slumpflația, stagflația sunt forme de manifestare, fețe, ale aceluiași fenomen care este inflația. Din motive didactice, economiștii le invocă pentru a deosebi o stare economică de alta, o situație a nivelului prețurilor în raport cu produsul intern brut. Le amintim din aceleași
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
stagflația "desemnează o stare economico-financiară în care coexistă inflația, șomajul și stagnarea economică"1056; dezinflația "constă în procesul monetară-material, care semnifică încetinirea durabilă, controlată și autoîntreținută a ratei de creștere a nivelului general al prețurilor"1057. Inflația este fenomenul opus deflației, iar dezinflația este fenomenul opus slumpflației. Așa cum spuneam, niciuna dintre aceste situații economice nu este de dorit. O economie bine condusă, în condiții de gestiune a monedei din hârtie, este o economie care este sănătoasă, cu valori ale PIB pozitive
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
bancar și ciclurile economice, www.mises.ro Huerta de Soto, J., Băncile centrale și sistemul de free-bancking cu rezerve fracționare, www.mises.ro Hüllsmann, J. G., Etica producției de bani, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2012. Hülsmann, J. G., Deflație și libertate, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Iași, 2012. Hülsmann, J. G., Băncile nu pot crea monedă, www.mises.ro Hülsmann, J. G., Euro. O interpretare rothbardiană a evoluției monetare recente, www.mises.ro Hülsmann, J. G., Unificarea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
în întregime în dezechilibru. 509 Autorul îl citează pe Richard Gaettens, "Inflationen". Vezi și Jörg Guido Hülsmann, Etica producției de bani, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Iași, 2012, p. 120. 510 Jörg Guido Hülsmann. 511 Jörg Guido Hülsmann, Deflație și libertate, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Iași, 2012. 512 Jörg Guido Hülsmann, Etica producției de bani, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Iași, 2012, p. 20. 513 Immanuel Wallerstein ne oferă o imagine asupra nivelului de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
4; anii 1551-1600 = 83,0; anii 1601-1650 = 48,3; anii 1651-1700 = 74,1; anii 1701-1750= 94,6; anii 1751-1800 = 79,6; anii 1801-1850 = 94,6; Sistemul mondial modern, Editura Meridiane, București,1992, vol. 1, p. 113. 514 Jörg Guido Hülsmann, Deflație și libertate, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Iași, 2012, p. 38. 515 Richard Lipsey, K Alec Chrystal, Principiile economiei, Editura Economică, București, 2002, p. 558. 516 Jörg Guido Hülsmann, Etica producției de bani, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
absorbită, fiecare unitate de bani de hârtie se depreciază la jumătate din valoarea ei normală". Friedrich Engels, Conspect asupra Capitalului, în Karl Marx, Friedrich Engels, "Opere", vol. 16, Editura Politică, București, 1963, p. 268. 603 Vezi și Jörg Guido Hülsmann, Deflație și libertate, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Iași, 2012, p. 41: "La începutul secolului al XIX-lea cea mai mare parte a Europei utiliza moneda fiduciară". 604 Jörg Guido Hülsmann are o părere contrară. El consideră că "banii
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
La începutul secolului al XIX-lea cea mai mare parte a Europei utiliza moneda fiduciară". 604 Jörg Guido Hülsmann are o părere contrară. El consideră că "banii de hârtie au fost dintotdeauna discreționari, adică impuși prin coerciție statală". Vezi și Deflație și libertate, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Iași, 2012, p. 67. 605 Frédéric Bastiat crede că statul a inventat banii de hârtie din dorința de a-și subjuga cetățenii. Iată textul: "Dacă poporul suferă, acest lucru se datorează
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
importurilor companiei West Indian pentru vestul Massachusettsului, și-a pierdut activitățile comerciale în favoarea Bostonului, ajungând să se zbată în mediocritate. De fapt, așa cum un student din Massachusetts sublinia, reîntoarcerea către moneda metalică a produs, în mod surprinzător, dislocări, recesiuni sau deflație a prețurilor nesemnificative. Într-adevăr, prețul grâului a scăzut mai puțin în Boston decât in Philadelphia, care nu a readoptat moneda metalică la începutul anilor 1750. După reintroducerea monedei metalice, ratele de schimb valutar au fost destul de stabile, și "sistemul
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
p. 262. 698 Victor Slăvescu, Curs de monedă, credit, schimb, Litografia "Scrisul Studențesc", București, 1929, p. 264. 699 Ibidem, p. 266. 700 Recomandăm, pentru cei interesați de metodele tehnice practicate în epocă, pentru combaterea inflației și punerea în practică a deflației, aceeași lucrare a lui Victor Slăvescu, Curs de monedă, credit, schimb, Litografia "Scrisul Studențesc", București, 1929, pp. 271-310. 701 Funcțiile globale ale monedei globale duc la transferuri globale de avuție și venituri. Iulian Văcărel pune în evidență această capacitate a
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Vezi și Dorel Dumitru Chirițescu, Maria Vasilescu, Economia SUA, Editura "Academica Brâncuși", Tg-Jiu, 2011, p. 152. 715 Ibidem, p. 153. 716 Ludwig von Mises, Acțiunea umană. Un tratat de teorie economică, www.mises.ro, p. 313. 717 Jörg Guido Hülsmann, Deflație și libertate, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Iași, 2012, p. 39. 718 Victor Jinga, Moneda și problemele ei contemporane, Editura Dacia, Cluj, 1981, vol. I, p. 198. 719 Trebuie să fim atenți atumci când atribuim banilor capacitatea de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
se manifestă pentru toate bunurile și serviciile în același timp și în aceeași măsură. Aceasta este desigur implicația mitului neutralității banilor". Ludwig von Mises, Acțiunea umană. Un tratat de teorie economică, www.mises.ro, p. 154. 723 Jörg Guido Hülsmann, Deflație și libertate, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Iași, 2012, p. 38. 724 Ludwig von Mises, Acțiunea umană. Un tratat de teorie economică, www.mises.ro, p. 313. 725 Nigel Dodd, Sociologia banilor, Editura Institutul European, Iași, 2002, p.
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
prețului, dar nu are încă un efect asupra economiei reale este denumită în literatura de specialitate ca "neutralitate a banilor". Vezi și Gheorghe Crețoiu, Viorel Cornescu, Ion Bucur, Economie, Editura C.H. Beck, București, 2008, p. 185. 727 Jörg Guido Hülsmann, Deflație și libertate, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Iași, 2012, p. 37. 728 Nigel Dodd, Sociologia banilor, Editura Institutul European, Iași, 2002, p. 69. 729 Apud Nigel Dodd, Sociologia banilor, Editura Institutul European, Iași, 2002, p. 69. 730 Gheorghe
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
moneda neutră există și azi în cadrul adepților teoriei ciclurilor reale care încearcă să anihileze rolul monedei în explicarea ciclurilor economice". Vezi și Gheorghe Crețoiu, Viorel Cornescu, Ion Bucur, Economia, Editura C.H. Beck, București, 2008, p. 185. 734 Jörg Guido Hülsmann, Deflație și libertate, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Iași, 2012, p. 43. 735 Hans Hermann Hoppe, Jörg Guido Hülsmann, Walter Block, Împotriva mijloacelor fiduciare, www.mises.ro, p. 3. 736 Daniela Zăpodeanu, Politici monetare, Editura Dacia, Cluj, 2002, p.
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
economice de partea dărâmării și face aceasta într-un chip pe care nici măcar un om dintr-un milion nu este în stare a-l prevedea", Urmările economice ale păcii, Editura Viața Românească, București,1920, pp. 177-178. 1000 Jörg Guido Hülsmann, Deflație și libertate, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", din Iași, Iași, 2012, p. 141. Prefață semnată de Mihaela Ifrim. 1001 Ludwig von Mises, Politici economice. Gânduri pentru cei de azi și cei de mâine, www.mises.ro, p. 41. 1002 Mises
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
la alta. Banii se topeau în buzunarele oamenilor, precum o ciocolată pe o sobă fierbinte". Ibidem, p. 74. 1004 Apud Thomas H. Greco jr., Sfârșitul banilor și viitorul civilizației, Editura Curtea Veche, București, 2011, p. 78. 1005 Jörg Guido Hülsmann, Deflație și libertate, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", din Iași, Iași, 2012, p. 77. 1006 Apud Alexandru Lăzărescu, "Criza inflaționistă, cauza structurale și conjuncturale", în Revista Tribuna Economică, nr. 11/1994, p. 41. 1007 Salariul real reprezintă puterea de cumpărare a
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
la concesiile pe care statele le fac celor bogați și pentru impozitarea progresivă a veniturilor (Societatea perfectă, Editura Eurosong & Book, București, 1997, p. 62). 1011 Giulio Alessio, Revalorizarea monetară, Editura Cartea Românească, București, 1927, p. 27. 1012 Jörg Guido Hülsmann, Deflație și libertate, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Iași, 2012, p. 46. 1013 Hans Hermann Hoppe, Jörg Guido Hülsmann, Walter Block, Împotriva mijloacelor fiduciare, www.mises.ro, p. 4 și p. 9. Autorii arată că mijloacele fiduciare reprezintă "o
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
banilor a exercitat mereu atracția cea mai mare. Atâta timp cât există bani, va exista și o cerere durabilă pentru bani falsificați" (Ibidem, p. 16). 1014 Jörg Guido Hülsmann arată că "Ideea este că orice politică monetară produce efecte de redistribuire" (Vezi Deflație și libertate, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Iași, 2012, p. 62). 1015 Dorel Dumitru Chirițescu, Marin Băbeanu, Inflația din economia românească în tranziție, Editura Ager, Tg-Jiu, 1999, p. 121. 1016 www.mises.ro 1017 Ibidem, p. 5. 1018
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
și istoria fiecărei Republici în parte. Sistemul vaselor comunicante a cunoscut o versiune cantitativă în vînzarea de cărți. În secolul al XVI-lea, explozia tipăriturilor, implozia Bisericii romane. În secolul al XVII-lea (ulterior Frondei și avalanșei de mazarinade 67), deflație și recul al tipăriturilor, apogeu al regalității. În secolul al XVIII-lea, exagerare livrescă și gazetărească, prăbușirea monarhiei. Ca și cum tot ce s-ar fi cîștigat la un pol, ar fi fost pierdut pentru celălalt. Plecînd de la experiența sa radiofonică și
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
prices) a fost, în perioada 1990-1995, de 5,1% în 1990, 170% în 1991, 210% (!) în 1992, 256% (!) în 1993 - acesta a fost vârful hiperinflației în postcomunismul românesc -, 137% în 1994 și de numai 32% (!) în 1995 (primul vârf al deflației). În aceeași perioadă, rata medie a dobânzilor bancare la creditele pentru clienții non-guvernamentali ai băncilor românești a fost de 3,8% în 1990, 14,8% în 1991, 49,6% în 1992, 58,9% în 1993 (vârful de dobândă la credite
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
au apărut deja noi tendințe. Mai întâi, expansiunea certificării formale prin diplome a generat o mefiență în percepția lor socială. Diplomele ar fi devenit substitute ale competențelor efective într-o asemenea măsură, încât inflația de diplome se asociază cu o deflație a calificărilor performante. Drept urmare, pentru a contracara acest efect perceptiv, diploma trebuie să includă într-un „supliment” o descriere detaliată și certificată a competențelor exprimate în termenii „rezultatelor învățării”. Valoarea de piață a diplomei solicită o multiplicare a simbolurilor certificării
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
si asta datorită faptului că factorii de decizie politică au încercat să echilibreze finanțele publice prin creșterea taxelor și reducerea cheltuielilor, lucru ce pare imposibil într-o perioadă în care ratele reale ale dobânzii sunt foarte mari, ca rezultat al deflației, și a eșecului factorilor de decizie politică de a ajusta ratele nominale ale dobânzii. Existența unei ezitări în rezolvarea problemelor pieței financiare poate duce la o slabă creștere economică de-a lungul anilor. Acesta ar fi cazul când băncile nu
Evaluarea impactului politicii structurale asupra economiei reale. Aspecte financiare. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
măsuri, care duc la descentralizarea și democratizarea economiei, la schimbări în structura distribuțională, pârghie a schimbării procesului social al valorii adăugate și a schimbării structurilor economice și sociale; acesta poate fi o politică structurală care avertizează pericolele stagnării, depresiunii și deflației și a accentuării crizelor de mediu. În centrul acestui pachet de măsuri se află următoarele componente ale noii reglări și control social: -expansiunea consumului semnificativ, a investițiilor publice, a schimbărilor structurale și a inovației în favoarea serviciilor social-umane de calitate înaltă
Evaluarea impactului politicii structurale asupra economiei reale. Aspecte financiare. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
vieții. Continuăm să mîncăm din Pomul Cunoașterii binelui și răului și ne afundăm tot mai mult... 3.15. Hipoinflația și hiporealitatea E fără precedent: am ajuns la o rată a inflației de doar 1,5 %, ceea ce miroase mai curînd a deflație, precum în mai toată Europa. Scăderi ale prețurilor, de altfel, sunt vizibile cu ochiul liber, amestecate cu creșteri haotice. Economia noastră este în derivă. Din păcate, nu avem o metodă precisă de calcul a ratei inflației. Aceasta este precum tensiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
liber, amestecate cu creșteri haotice. Economia noastră este în derivă. Din păcate, nu avem o metodă precisă de calcul a ratei inflației. Aceasta este precum tensiunea sîngelui în organism, reflectă starea de ansamblu a organismului economic, respectiv a celui uman. Deflația semnifică o scădere a nivelului general al prețurilor, dar care însoțește o cădere a producției, a PIB-ului. E clar că românii nu mai au putere de cumpărare, pentru că, pur și simplu, au sărăcit. Deci cererea solvabilă a scăzut, producătorii
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
în continuare foarte scăzute, dar politica monetară condusă de Mario Draghi rămîne extrem de prudentă. Volume monetare ceva mai importante ar putea oferi, sub formă de credit, Banca Europeană de Investiții. Dar problemele supraapreciatei monede Euro rămîn, ca și amenințarea de deflație, uniformizarea fiscală se dovedește foarte greu de realizat în practică, datoriile suverane sunt în continuare mari, șomajul încă depășește 20% în Spania și Grecia și 10% în Franța și Italia, competitivitatea economică este în continuare handicapată de costurile sociale excesive
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]