196 matches
-
tot mai greu de stabilit (cel puțin de la un moment încolo) cui i se mărturisește Braia. Între Sever și răpitor se produce o foarte stranie suprapunere. Frazele lui Cezar îi cuprind pe amândoi, indistinct. Ceea ce ar putea fi o consecință deformatoare a unei surescitări sau (ipoteza ar schimba întregul sens al cărții) o realitate. Capitolul al optsprezecelea aruncă totul în plină confuzie. Începe ca o relatare a prizonieratului și sfârșește ca un dialog live: „Mă urmezi legănat, călcând superficial pe piciorul
Jocuri de putere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3345_a_4670]
-
arhivele Securității, Editura Compania, 360 p., 2002) despre emigrația românească reflectată în documentele Securității, carte destinată publicului larg. Nu e, însă, foarte bine că această carte a scris-o Mihai Pelin, care continuă și aici cu câteva parti-pris-uri deranjante și deformatoare. Cunoscut din celelalte producții având aceeași sferă de inspirație, Arhivele fostei Securități, autorul reușește destul de rar să se detașeze de viziunea autorilor de fișe. De regulă, el le continuă ideile și atitudinea cu un firesc dezarmant. Să fi avut de
Cenzură și camuflaj by Ioan Morar () [Corola-journal/Imaginative/15004_a_16329]
-
religioasă și toleranță democratică în care ne-am trăit adolescența. Un timp istoric și social modelat de speranțe arzătoare și temeri difuze, un imaginar colectiv aflat în echilibru precar cu realul propriu-zis, apăsător sau neglijabil (prin injecție onirică), deformat și deformator. Plasticitatea ficțiunii se datorează, firește, celui care o scrie. Dar și contribuția realității autohtone e semnificativă. Lumea românească de azi oferă atâtea elemente de pitoresc, aspecte comice ori sumbre, evoluții spectaculoase la nivelul indivizilor și al societății. E suficientă o
Daciada by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11207_a_12532]
-
câmpul muncii, demascarea publică și șantajul privat, cenzura oficială și ofertele amicale de colaborare, pe o scală mergând de la duritatea de satrap ideologic a unui Reznicek (Leonte Răutu) și până la cumsecădenia malignă a Băiatului activist-securist-agitator-provocator-turnător... În schimb, obiectul acestor presiuni deformatoare și subiectul care le înregistrează pe propria piele nu știe prea bine ce vrea și ce poate să facă, până când și până unde i se dă dreptul să gândească, în ce constă, în fond, Revoluția căreia i s-a alăturat
Spovedania unui convins by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10761_a_12086]
-
Sorin Lavric Dacă s-a petrecut ceva incontestabil în ultimii 16 ani în domeniul filozofiei românești este că, încetul cu încetul, o nouă generație de filozofi a început să prindă contur. Scutiți de presiunea deformatoare a ideologiei de dinainte de 1989 și școliți în marea lor parte în Occident, reprezentanții acestei generații se manifestă tot mai mult pe scena culturii publice: traduc lucrări de referință din filozofia apuseană, își scriu propriile cărți și, în plus, publică
Despre timp, împreună cu Leibniz și Kant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10949_a_12274]
-
mai rare: ,am râs de am crăpat" (forum.itbox.ro), ,valeeeu... am râs de-am pocnit" (e-dragoste.ro); ,am râs de m-am terminat la mesajul lui Stamper" (forum.cgarts.ro), ,am râs de am leșinat" (roportal.ro). Efectele deformatoare parțiale sînt nu mai puțin expresive: ,nu pot să nu recunosc că am râs de m-am strâmbat" (forum.softpedia.com), ,am râs de m-am cocoșat când l-am ascultat" (rocafe.ca). Expresivitatea este sporită de recursul la cuvinte
Efectele rîsului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10866_a_12191]
-
a o face să intre în tiparele sale, utilizează oamenii ca pe niște trepte în atingerea scopurilor proprii și e conștient că evenimentul, în sine, nu contează. Esențială e relatarea acestuia, versiunea scripturală care îl va oferi - sub un unghi deformator convenabil - posterității. Un al doilea personaj pregnant al acestei piese realizate cu economie de mijloace, fără risipă de vorbe, gesturi, culoare locală. Al treilea și cel mai important este tovarășul lui Pavel, adus în cadru ca Povestitor al trecutelor întâmplări
Fictiuni by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10134_a_11459]
-
Nu, nu suntem socotiți antropofagi, nici trăitori în epoca de piatră, dar, vai!, uneori nu prea departe de o astfel de imagine. Valorile și cuceririle de ieri și de azi ale României sunt, daca nu ignorate, privite printr-o optică deformatoare. Pentru mulți, România este țara corupției, a prostituatelor, care fac trotuarul, cu răsmiile, în tot Occidentul, a cerșetorilor și a hoților, care, la fel, ne-au dus buhul pretutindeni. Niciodată n-o să ne proiectăm onest în ochii și în conștiința
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
dintre clipă și contestarea ei, o anulare paradoxală ce hrănește o singurătate definitivă. Bucuriile lui Octavian Paler nu sunt nicăieri triumfătoare. Desfătarea lui, chiar pornind din biografeme promițătoare, trece prin filtrul mitologic, redefinit existențialist, pentru a sfârși în antipatia conștiinței deformatoare. Logosfera lui este un acvariu în care se proiectează obsesiile nevindecate. Ai impresia că Octavian Paler e atât de intoxicat de sine însuși, încât literatura lui cade, inevitabil, într-un circuit diaristic. Figurile mitologice și literare ale lui Paler fac
Savoarea observației ratate by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3879_a_5204]
-
sau tendențios ideologice, care s-au dat, într-un răstimp de mai bine de un secol existenț ei antume, și mai ales ultimilor ani ai poetului). Lectura primitivă indusă de Brătescu-Voinești (care vedea în Luceafărul transcrierea unui cancan amoros); viziunea deformatoare a lui Călinescu (autor, în 1932, al celui mai statornic portret); suspiciunile legate de o eventuală internare pe nedrept, comandată politic, în azilul din strada Plantelor (suspiciuni pe cât de aberante, pe atât de contagioase în unele medii); celebrul număr din
Visuri trecute, uscate flori (I) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4093_a_5418]
-
va lua apărarea. Voi fi ucis fiindcă voi striga din răsputeri: „Criminalilor!”. Poate că, după aceea, vor citi, urmărind cu degetul, un rând din Tratat - „Toleranța e un semn de slăbiciune” - și vor fi satisfăcuți... ROMANCIERUL. Scriitorul e un reformator. Deformator! Dacă aș avea putere în măsura în care îmi doresc, aș face din Stațiune un loc al ordinii absolute. Aș renunța la scris. Totodată, celorlalți condeieri din urbe - mai sunt vreo trei-patru - le-aș interzice categoric o asemenea îndeletnicire. Pe teritoriul meu nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
când eram tânăr. Din țară. Aparțin unei literaturi mici; faptul că aceasta a zămislit, totuși, câțiva autori remarcabili, printre care un poet genial - intraductibil - e un argument al teoriei mele, nu tocmai agreată. Sunt acuzat de lipsă de patriotism; un deformator (?!Ă, cosmopolit, iudă! Potențial transfug! De parcă, plecând din țară, aș părăsi planeta! Încă nu e târziu. Primul în Stațiune - Magistrat sau scriitor - e aproape o batjocură. Mai bine ultimul într-o lume puternică și civilizată. Decât codaș la oraș, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
universalității demersului. Cu cât este mai personală, chiar inconsecventă, cu atât este mai universal, prin însăși deschderea sa. De multe ori mă întreb, la ce ne folosește critica? Aceasta dând socoteală despre texte, oglindă în care ele se văd, uneori deformatoare și totuși, prin paradox, reușește să fie dreaptă numai în măsura în care este deformantă, lectură înainte de toate, critica este viața retrăită a operei. Opțiunea criticului nu ar trebui să fie dificilă. Un decalog posibil al unei bune critici, a asculta textul devine
CRITICA SE LOVEŞTE ÎN FIECARE ZI DE METAFIZIC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360823_a_362152]
-
lor), decenii la rând, din corpul viu al culturii române, de a reveni și de a-și revendica un loc. Dar, în „armonie“ cu specificul neaoș al dezbinării (bahluiene, someșene, alutare etc. ), viața literară este percepută ca parte-pris-uri, prin lentilele deformatoare ale mass-media care confundă voit Budapesta cu Bucureștiul, capodopera cu telenovela, aberațiile și pornografia poeziilor lui Mihai Gălățanu și I. Mureșan și poezia bună, izbânzile spiritului cu subcultura de cartier, valoarea cu succesul, autoritatea cu intoleranța! (Vezi răutatea din cronicile
ÎN LITEARATURA ROMÂNĂ AU ÎNVINS SCRIITORII CANONIZAŢI DE REGIMUL COMUNIST de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363562_a_364891]
-
decenii la rând, din corpul viu al culturii române, de a reveni și de a-și revendica un loc. Dar, în “ armonie“ cu specificul neaoș al dezbinării (bahluiene, someșene, alutare etc. ), viața literară este percepută ca parte-pris- uri, prin lentilele deformatoare ale mass-media care confundă voit Budapesta cu Bucureștiul, capodopera cu telenovela, aberațiile și pornografia poeziilor lui Mihai Gălățanu și I.Mureșan și poezia bună, izbânzile spiritului cu subcultura de cartier, valoarea cu succesul, autoritatea cu intoleranța, (vezi răutatea din cronicile
ÎN LITERATURĂ AU ÎNVINS SCRIITORII CANONIZAŢI DE REGIMUL COMUNIST de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344524_a_345853]
-
universalității demersului. Cu cât este mai personală, chiar inconsecventă, cu atât este mai universal, prin însăși deschderea sa. De multe ori mă întreb, la ce ne folosește critica? Aceasta dând socoteală despre texte, oglindă în care ele se văd, uneori deformatoare și totuși, prin paradox, reușește să fie dreaptă numai în măsura în care este deformantă, lectură înainte de toate, critica este viața retrăită a operei. Opțiunea criticului nu ar trebui să fie dificilă. Un decalog posibil al unei bune critici, a asculta textul devine
CRITICA SE LOVEŞTE ÎN FIECARE CLIPĂ DE METAFIZIC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351513_a_352842]
-
decenii la rând, din corpul viu al culturii române, de a reveni și de a-și revendica un loc. Dar, în “ armonie“ cu specificul neaoș al dezbinării (bahluiene, someșene, alutare etc. ), viața literară este percepută ca parte-pris- uri, prin lentilele deformatoare ale mass-media care confundă voit Budapesta cu Bucureștiul, capodopera cu telenovela, aberațiile și pornografia poeziilor lui Mihai Gălățanu și I.Mureșan și poezia bună, izbânzile spiritului cu subcultura de cartier, valoarea cu succesul, autoritatea cu intoleranța, (vezi răutatea din cronicile
ÎN LITERATURĂ AU ÎNVINS SCRIITORII CANONIZAŢI DE REGIMUL COMUNIST de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 539 din 22 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358330_a_359659]
-
Eminescu, subiect despre care a scris substanțial, fiind unul dintre primii și cei mai eficienți ambasadori ai personalității sale în lume, să poarte titlul „Poesie și musică”, prilej de-a observa discrepanța ce se manifestă uneori, pleonastic și chiar fals, deformator, atunci cînd se încearcă punerea pe note a versului eminescian, cel ce are “un farmec care e însuși muzică și care ajunge singur”[1]. În ce ne privește, am primit cu mare încântare aceste mărturisiri care veneau să confirme cu
EMINESCU MENTOR SPIRITUAL AL LUI NICOLAE IORGA de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359958_a_361287]
-
din citit și auzit am habar de ceea ce se întâmplă pe alte meleaguri. De aceea, judecățile mele de mai sus despre om, societate și stat se raportează în exclusivitate la dezastrele provocate în România postdecembristă de interminabila suită a reformelor deformatoare... George PETROVAI Sighetu Marmației, 17 octombrie 2015 Referință Bibliografică: George PETROVAI - DEȘI-S REFORME CU DUIUMUL, PUTERE N-AU SĂ SCHIMBE-N BINE OMUL... George Petrovai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1837, Anul VI, 11 ianuarie 2016. Drepturi de
DEŞI-S REFORME CU DUIUMUL, PUTERE N-AU SĂ SCHIMBE-N BINE OMUL... de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340318_a_341647]
-
sunt în mod democratic determinate caracterologic: au, ca oameni, și trăsături pozitive și negative, sunt și deștepți și proști, și bine intenționați și răuvoitori, și responsabili și pierde-vară. În plus, figurile narative nu sunt așezate în spatele unor draperii filtrante și deformatoare. Am zice că ele au spontaneitatea vieții. Scriitura este așezată pe principii de echilibru. Viorel Teodorescu se mișcă bine printre cuvinte și reușește să conecteze lectorul la un imaginar care lasă impresia că se desprinde dintr-un trecut recuperat. Intervenția
Vasile Teodorescu: Povestiri amare, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339609_a_340938]
-
identifica discursul uneori diluat, tendința de a folosi multe cuvinte, de a se explica, spre deosebire de poeții din spațiul referențial, care concentrează programatic discursul, chiar cu riscul obscurizării mesajului. Ținta atacurilor polemice ale discursului insurgent sunt, mai ales, instituțiile opresive și deformatoare care obstaculează libertatea creatorului, pentru că El, poetul, chiar într-o societate superior-civilizată tinde să se așeze la marginile ei. Pe coperta a IV-a, autorul așează și un mesaj explicit: „Oameni buni, când aveți timp, invenați și un Dumnezeu bun
AURELIU GOCI DESPRE VIRGIL CIUCA SI POEZIA JUSTIŢIARĂ ŞI ANTI-APOCALIPTICĂ.. de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342585_a_343914]
-
lor), decenii la rând, din corpul viu al culturii române, de a reveni și de a-și revendica un loc. Dar, în „armonie“ cu specificul neaoș al dezbinării (bahluiene, someșene, alutare etc. ), viața literară este percepută ca parte-pris-uri, prin lentilele deformatoare ale mass-media care confundă voit Budapesta cu Bucureștiul, capodopera cu telenovela, aberațiile și pornografia poeziilor lui Mihai Gălățanu și I. Mureșan și poezia bună, izbânzile spiritului cu subcultura de cartier, valoarea cu succesul, autoritatea cu intoleranța! (Vezi răutatea din cronicile
ARTA-OGLINDĂ CONVEXĂ A REALITĂȚII, ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380046_a_381375]
-
alcătuită din peste 1.250 titluri de carte și peste 10.000 de articole), o pondere însemnată o au studiile consacrate demonstrării originii noastre daco-romane, caracterului latin al limbii și culturii române, legitimității unirii tuturor românilor și combaterii teoriilor revizioniste, deformatoare. În această problemă, referindu-se la opera reprezentanților Școlii ardelene (Șincai, Maior, Micu), N. Iorga scria cu profundă simțire că în fața operei lor are viziunea unității și a latinității neamului nostru. „Marii ardeleni văzură Roma - arăta el - și-n mintea
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
Lipsa de angajare a părinților, ineficiența demersului educatorilor și constrângerile unei societăți ce promovează angoasa, anxietatea, înstrăinarea, pierderea de sens în ceea ce privește dezvoltarea umană, sunt motive, factori care împiedică dezvoltarea armonioasă a copilului. Chipul și viitorul copilului intră uneori în matricile deformatoare ale televiziunii și Internetului, făcând din acesta, potrivit expresiei lui J. Baudrillard, un masin, un produs automatizat, o prelungire a fantasmelor pe care le produce mass-media. Bibliografie Albulescu, Ion (2003), Educație și mass-media, Cluj: Editura Dacia. Balle, Fr. (1997), Dictionnaire
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
celebra femeie (doamna T.) căreia Îi datorăm următorul aforism: XXII Spiritul stăpânei poate fi ghicit de cum Îi treci pragul casei. Această vastă și veșnică imagine care este reprezentarea 1 averii de care dispuneți nu trebuie niciodată să fie modelul ei deformator; v-ați afla atunci pândit de două primejdii la fel de mari: avariția sau neputința. Or, fiind prea Înfumurat sau prea modest, nu vă mai conformați acelei unități al cărei principal beneficiu este Înscăunarea unui fericit echilibru Între forțele producătoare pe care
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]