200 matches
-
Pe Eminescu, nu îl îmbrăcați / În imnul ascultărilor de sine - / Celui mai necajit dintre cei frați, / Acoperiți-i golul, cu rușine - // Pe Eminescu, singur, lângă mare, / Lasați-l doar nemuritor, să plece - / Și încălziți-l numai, fiecare, / Pe cel mai singur degerat, din zece- // Lui Eminescu, lângă codrul, linul, / Lăsați-i somnul liber, și aproape - / Și dăruiți în orice zi, puținul, / La omul din cuvântul searbăd: “frate” - // Lui Eminescu, cum pribeag nu este, / Doar legănat de codri, și luceferi - / Cu viața voastră
POEZIA CA EXERCIŢIU DE SUPRAVIEŢUIRE. CRONICĂ LA CARTEA LUI JIANU LIVIU-FLORIAN ALTER IUDA , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351525_a_352854]
-
pe nimic, foametea este la ușă (prețul orezului a crescut de câteva ori în ultimii ani, iar orezul este unul dintre principalii indicatori ai stării economiei mondiale, mult mai exact decât petrolul) iar oamenii se vor bate pentru o ceapă degerata. "Deci, fiindcă toate aceste lucruri au să se strice, ce fel de oameni ar trebui să fiți voi, printr-o purtare Sfântă și evlavioasa, așteptând și grăbind venirea zilei lui Dumnezeu, în care cerurile aprinse vor pieri, si trupurile cerești
URMEAZA FOAMETEA SI ANTICRISTUL. APOI CERURI NOI SI UN PAMANT NOU. de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356500_a_357829]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > SMOALĂ Autor: Aurel Avram Stănescu Publicat în: Ediția nr. 282 din 09 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Plouă plouă peste case alterate, degradate, suprapuse degerate, îmbuteliate abator de oameni tristeți plictisite întuneric șters, timp întins în hăuri gust de ebonită arsă mohoreală pală, șantiere scurse prăpăstii murdare peste municipiu oase învelite, dichiseală stinsă cenușii sunt toate vise, descompuneri, frunze răvășite culori fără nume urme de
SMOALĂ de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356905_a_358234]
-
le-a oferit viața au fost exemplare, trecând cu un curaj de neînchipuit prin infernul războiului, atât pe frontul de est, cât și pe cel din vest, ca artilerist, rănit în mai multe rânduri, cu pielea arsă sau cu picioarele degerate, vindecat ca prin minune și întors cu bine acasă, unde era singurul sprijin al părinților săi. Dar calvarul său nu se va opri aici, deoarece va cunoaște și infernul închisorilor de la Giurgiu, Văcărești și Gherla, întemnițat de comuniști. Acel „tânăr
NEVOIA DE SENIN de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369389_a_370718]
-
ce adunase în șase ani“; povestirea (a 8-a), Căruțașul (pp. 90 - 100), își pro-jetează în prim-plan un fost tâmplar, Păvăluț Bogdanca, «un bărbat pirpiriu și uscat ca o scândură», ce, în 1942, se întorsese «de pe front cu picioarele degerate și fără mâna stângă», ce «și vara, și iarna, purta o pălărie țuguiată, spartă-n vârf, cu borurile căzute peste urechi», având «o singură cămașă peticită și la guler, iar pantalonii abia-i ajungeau până la genunchi, fiindcă omul tăia mereu
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
S-a dus să cerceteze. Era cadavrul unui turist, avea ochii de sticlă, mai avea în spate un rucsac enorm , plin cu sticle și sifoane. S-a făcut anchetă, problema era că fata cu care se împrietenise avea mâna complet degerată, așa că la întoarcerea în București s-a internat la Spitalul studențesc. G. a vizitat-o , dar tușea și ceva febră. Totuși a condus fata la o plimbare în Herăstrău, ceea ce a avut ca urmare o internare de urgență la același
BLESTEM ŞI IZBĂVIRE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1379 din 10 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352815_a_354144]
-
Berzei oarbe îi face Dumnezeu cuib!” Frații lui mai mari îl luau întotdeauna peste picior și-i spuneau ăla mic, stângaciu, iute ca piperu’, ăsta care n-are somn sau, mai rău, mă, tu nu faci nici cât o ceapă degerată, tu n-ai să știi să mâi boii și nici să călărești, și alte apelative care dezarmau, firește, copilul din el. Pe măsură ce a crescut, devenind bărbat în toată firea, Dumitru Sinu a vrut să-și demonstreze, lui însuși în primul
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
ne reprezintă precum vendettape italieni și spleenulpe britanici. E cuvântul miraculos care prin rostire descalifică orice: evenimente, idei, acțiuni, sentimente etc. Eu: Ce mai zic gazetele, nene? Nenea: Mofturi! Eu: Ce era azi în cameră? D. Deputat: Mofturi! Un cerșetor degerat: Fă-ți pomană, mor de foame! Un domn cu bundă: Mofturi! Librarul: Iată o carte nouă, foarte interesantă! Un june cult (dând cu dispreț volumul la o parte):Mofturi! X: mâine seară e eclipsă de lună. Y: Mofturi! Zicem „moft
„MOFTANGIUL” CARAGIALE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 651 din 12 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359413_a_360742]
-
să dau dezordonat din mâini și din picioare, să calc apa și nici mie nu mi-a venit să cred când am reușit să scot capul afară, chiar sub botul calului care se scuturase de mine ca de o ceapă degerată. M-a privit cu o indiferență totală, dacă ar fi fost în stare, cred că mi-ar fi dat și cu tifla să mă învăț minte, apoi m-a dus șuvoiul mai la vale unde apa nu mai era așa
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
Solfegii sparte-n crengi de lemn tivite Cu chiciuri reci - ce muzici ancestrale, Din două lumi cu doruri surghiunite În jariștea secundelor sacrale. O lume-a ta cu bolți de gânduri sure Și ochi de gheață cu priviri mirate, Crini degerați ce-au înflorit pe zgure, Voind din ei să îți înalți cetate... Și-o alta-n care ierburile-nvie Cu maci nuntiți pe ruguri de candoare Cu râuri limpezi, revărsând sub ie Nesăgetate lacrime de floare. Simt răsuflarea fulgilor, ninsoare
POEMELE IUBIRII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341984_a_343313]
-
țările cu cele mai reduse niveluri de impozitare din Europa. Calitatea serviciilor de sănătate din Franța vine la pachet cu un cost - contribuții mari, cheltuieli mari; mai plastic spus, nu poți face supă franțuzească de ceapă doar cu o ceapă degerată. Noi suntem prinși într-un cer vicios, în care plătim puțin, cheltuim puțin, primim puțin și, în consecință, suntem descurajați să plătim mai mult. Dar cercurile vicioase trebuie sparte, nu mângâiate. Un argument practic - mai multă eficiență O credință intens
Trei argumente pentru eliminarea plafonului la asigurările sociale și de sănătate () [Corola-blog/BlogPost/338171_a_339500]
-
alXVIII-lea.). Încă înainte de 1794 avem atestat un Drăghici Băbeanu, polcovnic, orânduit de Constantin Moruzi Voievod la 5 august 1794, împreună cu tretilogofătul Gheorghe, să rezolve pricina de judecată dintre logofăt Ioniță Glogoveanu și Nistor Burileanu, pentru părți din hotarele moșiilor Degerați, Prunișor și Ercea, tranzacționate anterior între cei doi. În iunie 1800 cei doi întocmesc cartea de hotărnicie cerută - autentificată de Căimăcămia Craiovei și dau o primă rezolvare a acestui litigiu 3 . Acest meșteșug al agrimensurii, dar și înclinarea spre îndeletniciri
MITE MĂNEANU/FAMILIA BĂBEANU: DIN VATRA SEVERINEANĂ-MEHEDINȚEANĂ, ÎN ȚARA LOVIȘTEI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342872_a_344201]
-
căruțe cu cai cu tot ce nu vor, nu pot a ieși dintr-un marasm apocaliptic.Ca un făcut, se pune gerul, gerul care aruncă temperatura sub 23 de grade în prima fază și totul îngheață mai ales noaptea.Mâini degerate și degete care iasă din mănușile rupte arătând halul în care am ajuns cu toții.Sunt veteran acum, ochii mi-au coborât în orbite iar barba deasă s-a cățărat pe fața mea cum se cațără via pe arac.Sunt bolnav
INGERI CAPTIVI P4 de FLORIN CIPRIAN ISPAS în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343653_a_344982]
-
clasa cu uniforme vitanje. Un cadou pe care Îl voi împachetă în hârtie maro Și toate angrenajele ce lipsesc din busola Scârțâie reumatic. Tocmai a sosit timpul vânătorii de iepuri Și cu căciulă pe ochi Și toate cele zece degete degerate Mă prind fracul dirijorului de la Operă. Cu toții ne vom aruncă în foc Hainele și pașii, Vom sta deseneați perfect Zăpadă violeta. Beau de plictiseală piticii În turnul din care am vândt orologiul Și zilel, Și nopțile mele sunt Perechile de
MONADE (2) – POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374941_a_376270]
-
nicio noimăatât de grețoaseiubiri îndrăciteziduri coșcovitetotul se transformă-nmoină-ofticoasăce te-mping cu silapeste-o planturoasăși-aș merge-n pădurecu un parpalac... XXII. SMOALĂ, de Aurel Avram Stănescu, publicat în Ediția nr. 282 din 09 octombrie 2011. Plouă plouă peste case alterate, degradate, suprapuse degerate, îmbuteliate abator de oameni tristeți plictisite întuneric șters, timp întins în hăuri gust de ebonită arsă mohoreală pală, șantiere scurse prăpăstii murdare peste municipiu oase învelite, dichiseală stinsă cenușii sunt toate vise, descompuneri, frunze răvășite culori fără nume urme de
AUREL AVRAM STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
șantiere scurse prăpăstii murdare peste municipiu oase învelite, dichiseală stinsă cenușii sunt toate vise, descompuneri, frunze răvășite culori fără nume urme de iubire îndoit e vântul zboară peste inimi asfalt, smoală, plumb ... Citește mai mult Plouăplouă peste casealterate, degradate, suprapuse degerate, îmbuteliate abator de oamenitristeți plictisite întuneric șters, timp întins în hăurigust de ebonită arsămohoreală pală, șantiere scurseprăpăstii murdare peste municipiuoase învelite, dichiseală stinsăcenușii sunt toatevise, descompuneri, frunze răvășiteculori fără numeurme de iubireîndoit e vântulzboară peste inimiasfalt, smoală, plumb... XXIII. ANII
AUREL AVRAM STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
stratul de zăpadă mai scădea. Atunci săculețele cu aur erau luate de pe cadavre și puse înapoi în pământ, iar temperatura mai creștea puțin. Din păcate, însă, deși în fiecare lună august activitatea aceasta cuprindea suficienți agenți, nu erau depistați toți degerații. Motivul era, desigur, perioada foarte scurtă cât se putea efectua importanta activitate, înainte ca ninsorile să acopere iarăși totul.) 3. Faptele: Uneori, o curiozitate scoate la iveală o altă curiozitate. La Pieptenele de Aur, noua curiozitate se numea Robin Dan
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
cumplit, ningea și se făcea noapte. Pe frigul și pe întunericul acesta mergea pe strada o fetiță săracă, desculța și cu capul gol. S-a așezat într-un ungher între două case. A doua zi de dimineață fetiță zăcea moartă, degerata de frig.’’ (H.C.Andersen, ,,Fetița cu chibriturile”) GRUPA 2 : ,,Un băiețandru negricios, slăbuț, iese pe poarta școlii. E Nicolae Bălcescu. Își alege o bucată de alvița și tocmai când să muște din ea, e luat de guler...Era Sotea, un
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
cum stă trântit în plasa lumii, de insectă rapace;/ cu gura-n pământ, parcă ucis în bătăi,/ prin orbite-i putrezesc pietrele ochilor frați;/ pe sfecla feței, lividă, spălată să fie dată la oi,/ se coc tumorile vânătăilor, ca mugurii degerați.” Apare mitul Magnei Mater, sunt invocate Muma-Zeiță, Maica-Mumă, Sfântul Gineceu. Poate fi admirat și chipul poetului, socotit a fi Marele Mut, preot „al unui oracol vorbind în dodii”, „zeu arlechin”, „preot hilar”, „bolnav de cât avea închis în minte.” Avatara
GHEORGHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287231_a_288560]
-
povesti, În Întâlniri savante și pitorești, În memoriile de călătorie sau În corespondență, experiența asiatică, e pentru că deseori insolitul situațiilor și peisajul Însuși depășesc limitele umanului- insolit și limite pe care Moorcroft, bunăoară, În 1823, le află În cadavrele celor degerați sau răpuși de molime, trupuri răspândite pe drumul dinspre Panjab către Kashmir și Tibet. Geografia nouă - pentru a spune ca Amfilohie al Hotinului - impune reeavaluarea Întregului vocabular al experienței comune, pentru că imensul, austerul, sublimul sau aglomerația nu mai sunt termeni
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
situații diverse, trecând de la cotidianul trivial la corespondența dintr-un aerostat sentențios. Epistolele sunt, în fond, cărți poștale ilustrate cu figura expeditorului. SCRIERI: Dezvăluiri, București, 1989; Către Sing, Oradea, 1995; Strigătul de siliciu, Oradea, 1997; Către Sing, Oradea, 1997; Flame degerate, Oradea, 2001; Les Visions avec Sing - Viziunile cu Sing, ed. bilingvă, tr. Constanța Niță, Oradea, 2001. Repere bibliografice: Ion Simuț, Singurătatea la zi: „Către Sing”, F, 1995, 10-11; Horea Poenar, „Către Sing”, ECH, 1996, 10-12; Florin Lazăr, „Către Sing”, ST
SFARLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289656_a_290985]
-
voiajor, București, 1857; Jelbaru, București, 1857; Surdul, București, 1857; Cântecul românilor la primirea în București a prințului lor Alexandru-Ioan I, București, 1859; Moș Trifoi sau Cum ți-i așterne așa-i dormi, București, 1859, reed. parțial în TTR, 1966, 1; Degerații de la Bobotează sau Sfâșierea plăpomii, București, 1861; Nu e pentru cine se gătește, ci pentru cine se nimerește, București, 1866; Martirii Candiei, București, 1867; Cântecul deputaților și al desperatului, București, 1871. Repere bibliografice: Massoff, Teatr. rom., I, 295, passim, II
CARAGIALI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286091_a_287420]
-
mâini cu un gest patetic. — Crezi că astfel de oameni au respect sau teamă pentru au to ritatea pe care o deții? se jelește. Dă drumul unui vaiet prevestitor de rele: În ochii lor, nu valorezi nici cât o ceapă degerată... Despre cine e vorba? întreabă principele cu asprime în glas. — E un om familiarizat cu mistere pline de cruzime... Înalță brațele în sus: — Pe care Cei din Ceruri le urăsc... — Cine? Împărăteasa se eschivează din nou: — Un om care practică
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
că șușotesc despre mine. De parcă ar fi fost vina mea. Sau aveam ceva contagios. Am încercat să destind situația zâmbindu-le, dar apoi își întorceau privirea repede, puțin speriate. Din fericire, pentru că eram la New York, nimeni nu dădea o ceapă degerată, de fapt. Pentru scurt timp, eram o curiozitate, apoi aveau să-și piardă interesul. Pe la mijlocul dimineții, Franklin m-a condus în camera de taină a Ariellei spre a-i putea mulțumi că mi-a păstrat slujba. Un perete întreg era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
o să mai am nici un alt prieten. —Ba sigur c-o să ai. — Nici nu mai vreau, a zis. Și asta nu mi s-a mai întâmplat. Întotdeauna mi-am dorit cu disperare un prieten. Dar acum nu mai dau o ceapă degerată. Întotdeauna sunt drăguți la început, dar de unde să știi că sunt niște jigodii? Vreau să spun, uită-te la Buzz. La început îmi trimitea atâtea flori că aș fi putut să-mi deschid o florărie! De unde era să știu c-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]