180 matches
-
ȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 2069 din 30 august 2016 Toate Articolele Autorului GLORIE LIMBII ROMÂNE Mi-e dat să-mi rostesc gândurile să visez în Limba Română, fiecare cuvânt un fagure, ca mierea luminii în degetarul macilor, ca vârsta arborilor în cercuri, în fiecare din ele trudește un străbun, veghează o baladă. Patria Limbii Române e Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la
GLORIE LIMBII ROMÂNE, POEM DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375544_a_376873]
-
și eu postesc dintotdeauna în această sfântă zi! După spovedanie am băut însă o gură de agheasmă și am luat o fărâmitură din sfânta anafură așa că, Salvă Domnului, îmi ajunge pentru toată ziua... - Atunci vă propun să luăm și un degetar din poțiunea aceea magică adusă de dragul nostru împărat de la supușii noștri transilvani. Ne va ține vigile toată ziua cu tainica și neînțeleasa ei putere divină. - Da, daa, bine spuneți alteță... - Belizarie! Anghelica! Numai un strop! Din aceia aflată în sertarul
POLITICA EXTERNĂ LA CEL MAI ÎNALT NIVEL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375516_a_376845]
-
ȘI FRUMOASE Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1632 din 20 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Încrezute și frumoase, printre ronduri risipite, trei gerbera arătoase, s-au pornit pe turuite: - Ia te uită, ce lalele ! Doar boboci cât degetarul. N-au găsit nimic în ele, viespile cătând nectarul. Panseluțele-s prea mici, ce să mai vorbim, surată ? Poate doar niște pitici le-ar dori pentru o fată. - Nici narcisele nu-mi plac, Prea aruncă-n jur miroznă ! Zise una
ÎNCREZUTE ŞI FRUMOASE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372449_a_373778]
-
Thasos sau Lesbos, dar și vinuri autohtone din Etruria și Sicilia dar și din Egipt, renumitul yrp alb de Mareot. Apoi avem renumitele vinuri de Dacia și băuturile tari din Sciția Minor pe care vă sfătuiesc să le beți cu degetarul sau cu mult nectar de fructe, cu o felie de lămâie și o linguriță de miere. Oaspetele nu se lăsă purtat în discuția despre vinuri. -Îți merg afacerile Probus, spuse Caligula cu viclenie în glas. Cu ce îți scoți banii
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372427_a_373756]
-
sângerării Rana lumii ce disperă Ți-aș fura, leac vindecării, Tu, doar un sărut oferă! Într-o amforă de apă Un întreg ocean de miere Ți l-aș deșerta sub pleaopă Și doar un sărut ți-aș cere. Într-un degetar de beznă Tot pământul negru-n spuma-i Ți l-aș coborî la gleznă, Un sărut pe el dă-mi numai. Într-o noapte de suspine Când sfârși-va lumânarea-ți Mi te-aș încarna în mine Pe-un sărut
DOAR UN SĂRUT de ROMEO TARHON în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346015_a_347344]
-
Imagini > ÎN PRISACĂ Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1627 din 15 iunie 2015 Toate Articolele Autorului ies albine harnice din florile darnice toate-adună cu mult spor din câmpul multicolor cel mai fin și bun nectar fiecare-un degetar vântul lin adie doar cer senin mărgăritar pentru mine pentru tine de la harnice albine dulce miere cine cere cu plăcere va primi pe săturate picuri galbene curate faguri grei primești de vrei dacă furi înțepături ace mii bâzâituri asta e
ÎN PRISACĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379709_a_381038]
-
era nimic grav. Ziua următoare un nou telefon anunța decesul lui subit. Am făcut o vizită ambasadorului pentru a-mi exprima regretele și condoleanțele. Între timp, mi s-a servit o cafea într-o ceșcuță care nu depășea volumul unui degetar. M-a surprins dimensiunea ceștii, deoarece abia o puteam ține. Le-am mulțumit. După câteva minute lacheul îmi aduce încă o ceșcuță (m-am gândit că, probabil, din mimica mea ambasadorul a citit că am rămas nemulțumit). După ce am absorbit
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
și mai înțelept e să vorbești despre palmieri”) și descrie condiția unei familii de intelectuali în societatea comunistă, pentru care unica soluție de supraviețuire morală și spirituală este „hazul de necaz”. În volumele Cocoșul de apă (1971), Porțile vântului (1975), Degetarul de ceață (1976), Croitorul de povești (1980; Premiul Uniunii Scriitorilor) ș.a., se înfățișează o altă latură a personalității prozatoarei, surprinsă de la început de critici, și anume aceea de „om sălbăticit de dorul copilăriei” (Dana Dumitriu). Aici autoarea nu se limitează
COZMIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286461_a_287790]
-
poveștilor clasice, ci propune eroi originali, care farmecă prin umor, imaginație și spirit ludic. SCRIERI: Geamantanul din America, București, 1969; Cocoșul de apă, București, 1971; Câinele și gramofonul, București, 1973; Porțile vântului, București, 1975; Marea la ora șase, București, 1976; Degetarul de ceață, București, 1976; Supraviețuitorii, București, 1980; Croitorul de povești, București, 1980; Tandem sau Să vorbim despre palmieri, București, 1984; Sora păpădiilor, București, 1984; Umbra poveștilor, București, 1986; Teatru, I-II, București, 2000; Primăvara la Zürich, București, 2001. Repere bibliografice
COZMIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286461_a_287790]
-
își caută fericirea romantică într-o lume pragmatică până la vulgaritate, compun o mică istorie antologică, Vetuța se mărită, unde pluralitatea stilului oscilează între sentimentalism și cruzime. SCRIERI: Azi pitic, mâine voinic, București, 1963; Rime sprințare, București, 1966; Fabule dintr-un degetar, București, 1970; Cartea cu zâmbete, București, 1974; Minifabule, pref. Aurel Baranga, București, 1974; Un buchet de epigrame, București, 1975; Flori de cactus, București, 1977; Jocul cuvintelor, București, 1982; Ce frumoasă este viața!, București, 1986; Parodii... fără adresă, Timișoara, 1998; Triptic
FILIP-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286997_a_288326]
-
auz muzical” („Astfel bătăile lor decalate-ntre ele/cu diferențe de clipe, de minute sau ore,/se completau,/se intercalau,/se suprapuneau inegale,/mai scurte,/mai lungi,/mai repezi,/mai rare,/pe tonuri diverse,/cristaline sau grave...”); croitorul posedă un degetar miraculos care coase singur; pălărierul cu o ureche retezată de o schijă se țicnește; savantul entomolog aplică pedagogia propriilor săi copii ignoranți, obligându-i cu sadism să savureze insectele pe care nu le (re)cunosc; un mitoman se închipuie Regele
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
pentru ochii limpezi, București, 1965; Aventură în lumea albastră, București, 1966; Uluitoarea transmigrație, București, 1968; Privind cinematografic, București, 1970; Misterioasa sirenă, București, 1972; Cerc și dragoste, Timișoara, 1973; Descoperirea de sine, Timișoara, 1976; Ghiozdanul cu surprize, București, 1977; Povești din degetar, Timișoara, 1978; Stăpânul soarelui, Timișoara, 1982; Fata din tren, București, 1984; Fântână cu apă vie, Timișoara, 1985; Inimi în primejdie, București, 1985; O ardere totală, București, 1988; Când D’Artagnan a fost să fie fată, Timișoara, 1990; Floare și îngheț
SERBANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289639_a_290968]
-
poartă de grijă cu devotament, îi spune povești cu balauri și Făt-Frumos și copilul stă cu gălușca în gură atunci când basmul tinde să se simplifice. Pedagog bun și bună prețuitoare a produselor alcoolice locale, Ana îi dă, pe deasupra, zilnic trei degetare de țuică de Văleni. „Ah, zile ferice! - își amintește poetul matur. Atunci să fi văzut onirism”. Altă fantasmă a copilăriei nichitiene: vorbirea care nu se lasă scrisă. Ajuns în clasa întâi, S. nu acceptă ideea că vorbele pot fi scrise
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
1952-1958) și la revistele pentru copii „Luminița” și „Cravata roșie”, redactor-șef la „Arici-Pogonici” (1958-1969), va fi ulterior directoare a Studioului Cinematografic București (1969-1971) și a Studioului Animafilm (1971-1983). Deține Premiul Asociației Scriitorilor din București pentru volumul Lumea într-un degetar (1981). Prozele ritmate compuse de O., „spuse” pentru copii de o voce caldă, cu inflexiuni jucăușe, au fost așezate în descendența lirismului sorescian. „Prozo-poemele”, mici piese în versuri sau prozastic-ritmate, sunt conduse de un fel de logică magic infantilă, lăsând
OLTEANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288525_a_289854]
-
hedonismul autocontemplării nostalgice. SCRIERI: Aventurile lui Mac, București, 1970; Zâmbiți, vă rog!, București, 1973; Bilete pe adresa prietenilor mei, București, 1974; Bună seara, Dorli, București, 1977; Hai în lună!, București, 1978; Arhitectul firelor de iarbă, București, 1980; Lumea într-un degetar, București, 1981; Liniștea cri, București, 1983; Cine a găsit vise frumoase, București, 1987; Câte mai trec prin mintea frunzelor, București, 1990; Povești neastâmpărate, București, 1993; Declarație de avere, București, 2002. Repere bibliografice: Andrei Roman, Exerciții de sensibilitate, LCF, 1979, 22
OLTEANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288525_a_289854]
-
1983; Cine a găsit vise frumoase, București, 1987; Câte mai trec prin mintea frunzelor, București, 1990; Povești neastâmpărate, București, 1993; Declarație de avere, București, 2002. Repere bibliografice: Andrei Roman, Exerciții de sensibilitate, LCF, 1979, 22; Mircea Sântimbreanu, „Lumea într-un degetar”, RL, 1981, 47; Constantin Crișan, „Lumea într-un degetar”, CNT, 1981, 50; Virgil Nistor, În lumea celor mici, CL, 1982, 9; Dimitrie Rachici, „Liniștea cri”, RL, 1983, 32; Marton Lili, Négy új gyermekkönyv, „Igazság”, 1985, 10; Dicț. scriit. rom., III
OLTEANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288525_a_289854]
-
mai trec prin mintea frunzelor, București, 1990; Povești neastâmpărate, București, 1993; Declarație de avere, București, 2002. Repere bibliografice: Andrei Roman, Exerciții de sensibilitate, LCF, 1979, 22; Mircea Sântimbreanu, „Lumea într-un degetar”, RL, 1981, 47; Constantin Crișan, „Lumea într-un degetar”, CNT, 1981, 50; Virgil Nistor, În lumea celor mici, CL, 1982, 9; Dimitrie Rachici, „Liniștea cri”, RL, 1983, 32; Marton Lili, Négy új gyermekkönyv, „Igazság”, 1985, 10; Dicț. scriit. rom., III, 526-527; Nicolae Bârna, Memoria ca avere, CC, 2003, 12
OLTEANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288525_a_289854]
-
Acum vom putea dovedi sau vom putea infirma o parte din folclorul ce înconjoară plantele medicinale. Cele mai multe dintre vechile remedii naturiste s-au dovedit a fi valabile și sunt folosite în prezent în medicina modernă. Digitalina, care se găsește în degetar, este folosită și astăzi pentru a trata afecțiunile cardiace. Cel puțin 75% din toate medicamentele prescrise provin din plante medicinale. Chiar și condimentele pe care le folosim zilnic au un rol de jucat în medicina modernă. Pe parcursul istoriei, oamenii s-
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
la oameni și animale. Schinduful (Trigonella foenum-graecum) Înalt de 30 - 60 cm. Este un bun tonic. Ceaiul din flori este un minunat sedativ. Folosiți-l pentru tratarea tulburărilor nervoase. Iarba-moale (Chrysanthemum parthenium) Înaltă de 60 - 90 cm. Folosiți pentru febră. Degetarul (Digitalis purpura) Înalt de 60 - 120 cm. Cultivați-l din curiozitate și pentru aspect. Afectează ritmul bătăilor inimii. Atenție: Nu îl folosiți pentru remedii naturiste pentru a trata afecțiuni cardiace existente. Lăsați acest tratament în grija medicului dvs. Usturoiul (Allium
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
și croșetatul au același sens, la care se adaugă noțiunile de răbdare și de lentoare. Repararea ori reunificarea cere timp. Această imagine onirică este legată de lunga așteptare a lui Ulise, în timpul căreia Penelopa brodează lințoliul lui Laerte (vezi Țesut). Degetarul simbolizează căutarea protecției, mai ales împotriva atacurilor exterioare. Elementele cele mai semnificative sunt însă ața și acul. Ață Ața împărtășește simbolistica legăturii, a lanțului și a sforii. Dar, datorită fineții sale, constituie elementul cel mai subtil. Evocă invizibilitatea legăturii ce
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
etajul nostru, al optulea, și să-l găsim la fel de monoton ca și holul de la intrare. Camera noastră era creată din ceea ce fusese pe vremuri un apartament mai mare. Acum unghiurile pereților erau neregulate. Chiar și Tessie, care era cât un degetar, se simțea Înghesuită. Dintr-un motiv sau altul, baia era aproape la fel de mare ca dormitorul. Vasul de toaletă era așezat pe niște plăci de gresie desprinse și curgea Încontinuu. Cada de baie avea o urmă de uzură acolo unde se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
să fugă de Încorporare, părintele Mike se Îndrepta spre Canada! Ca și Jimmy Zizmo contrabandistul, se Îndrepta spre ascunzătoarea liberală, fără legi, din nord! Plănuia să scoată banii din țară. Și nu mai mergea Încet. Da, În ciuda motorului cât un degetar, care suna ca o mașină de cusut, Gremlinul reușea să accelereze. Părăsind ținutul pustiu din preajma gării Grand Trunk, intrase În zona luminată, cu trafic intens, a punctului vamal de la granița Statelor Unite cu Canada. Felinarele Înalte luminau puternic Gremlinul, al cărui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
mă mir, cei buni de gură O-ntrețin cu-a’ lor palavre. Oana Muscă-i la Cultură. De n-ar face mușițe! Noi mafii să intre-n tură Dup-a’ slavei arșițe. Eu beau votcă, țuică, gin Cât încape-n degetar, Dar de-i din Cotnar un vin Sorb pe-ncetul un pahar. De ai iertat greșeli ce-au fost Și-ți amintești, tu n-ai iertat. Altminteri, sub ăst mare rost, Înșelăciunea te-a curtat. * De la Rasputin pân’ la Putin
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
în care nu mai era nimic decât tristețea mocnită a saltarelor goale, apoi pe al treilea, din care s-a răspândit, ca o adiere din trecut, același parfum al ei, și apoi pe cel din urmă, unde am găsit un degetar stricat și o bucățică de dantelă albă. Am luat obiectele scumpe și le-am pus în portofoliu lângă mănușă, lângă biletele ei, lângă pana pitpalacului și lângă acul de siguranță cu care mi-a prins pelerina în munții Văraticului. Atâta
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
imperioasă de a-i pune la picioare întreaga mea libertate!" În urma acestui act "posesiv", Emil Codrescu rămâne strivit sub apăsarea propriei "realizări" erotice. Imaginea dispare ("I-am chemat imaginea, dar imaginea n-a venit"), rămân doar simple urme insignifiante (un degetar, un ac de siguranță, o mănușă...), materie moartă într-un timp mort. Faptul este consecința acelei "cunoașteri" mereu amânate, a dezlegării misterului: dispariția imaginii echivalase cu o constatare a goliciunii ("Aveam sentimentul ca o dezbrac puțin"). Nelămurirea rămâne ("A trecut
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]