855 matches
-
stomac. Acest act complex se derulează prin punerea în acțiune, într-o secvență predeterminată, a unui număr mare de mușchi striați de la nivelul cavității bucale, faringelui și esofagului (excepție, mușchiul esofagian distal care este un mușchi neted). La fătul uman, deglutiția apare în a 12-a săptămână de viață intrauterină, deși mișcările respiratorii și de sucțiune apar după a 24-a săptămână de viață intrauterină. Deglutiția este, deci, o funcție “ancestrală”, mult mai veche decât respirația. Deglutiția se desfășoară în trei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
faringelui și esofagului (excepție, mușchiul esofagian distal care este un mușchi neted). La fătul uman, deglutiția apare în a 12-a săptămână de viață intrauterină, deși mișcările respiratorii și de sucțiune apar după a 24-a săptămână de viață intrauterină. Deglutiția este, deci, o funcție “ancestrală”, mult mai veche decât respirația. Deglutiția se desfășoară în trei etape: timpul bucal, faringian și esofagian. Timpul bucal Bolul alimentar este depus pe fața dorsală a limbii și dirijat posterior către faringe. Partea anterioară a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
neted). La fătul uman, deglutiția apare în a 12-a săptămână de viață intrauterină, deși mișcările respiratorii și de sucțiune apar după a 24-a săptămână de viață intrauterină. Deglutiția este, deci, o funcție “ancestrală”, mult mai veche decât respirația. Deglutiția se desfășoară în trei etape: timpul bucal, faringian și esofagian. Timpul bucal Bolul alimentar este depus pe fața dorsală a limbii și dirijat posterior către faringe. Partea anterioară a limbii se aplică pe vălul palatin, formând o pantă pe care
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
pentru inițierea contracțiilor musculare faringiene automate. Ca urmare, are loc contracția întregului perete muscular faringian, contracție care se propagă către esofag ca o undă peristaltică, propulsând astfel bolul alimentar în acest sens. Evenimentele mecanice care au loc în timpul faringian al deglutiției sunt reprezentate de: deplasarea în sus a palatului moale; apropierea corzilor vocale; împingerea în sus și înainte a laringelui, deplasarea în sus și posterior a epiglotei peste orificiul laringian și relaxarea sfincterului esofagian superior, ce permite deplasarea bolului alimentar din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
esofagian superior, ce permite deplasarea bolului alimentar din faringele posterior în esofagul superior. Timpul faringian durează în medie 1-2 secunde, timp în care are loc întreruperea respirației în orice punct al ciclului respirator, datorită inhibiției centrului respirator bulbar de către centrul deglutiției (bulbo-pontin), permițând desfășurarea deglutiției (fig. 1). Alimentele pătrunse în faringe au posibilitatea să se angajeje pe patru căi: nazală, bucală, larigiană și esofagiană. Procesul de deglutiție comportă multiple mecanisme de securitate prin care bolul trece din cavitatea bucală numai în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
deplasarea bolului alimentar din faringele posterior în esofagul superior. Timpul faringian durează în medie 1-2 secunde, timp în care are loc întreruperea respirației în orice punct al ciclului respirator, datorită inhibiției centrului respirator bulbar de către centrul deglutiției (bulbo-pontin), permițând desfășurarea deglutiției (fig. 1). Alimentele pătrunse în faringe au posibilitatea să se angajeje pe patru căi: nazală, bucală, larigiană și esofagiană. Procesul de deglutiție comportă multiple mecanisme de securitate prin care bolul trece din cavitatea bucală numai în faringe și esofag: întoarcerea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
respirației în orice punct al ciclului respirator, datorită inhibiției centrului respirator bulbar de către centrul deglutiției (bulbo-pontin), permițând desfășurarea deglutiției (fig. 1). Alimentele pătrunse în faringe au posibilitatea să se angajeje pe patru căi: nazală, bucală, larigiană și esofagiană. Procesul de deglutiție comportă multiple mecanisme de securitate prin care bolul trece din cavitatea bucală numai în faringe și esofag: întoarcerea bolului în cavitatea bucală este prevenită prin apropierea pilierilor laterali ai palatului și ridicarea porțiunii posterioare a limbii; pătrunderea alimentelor în fosele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
lor propulsiv au și rol de curățire a esofagului. Undele terțiare nu sunt propulsive. Ele reprezintă contracții simultane și spontane ale mușchilor netezi. Ele apar rar la subiecții tineri sănătoși, dar și la subiecții în vârstă (când se pot opune deglutiției). Joncțiunea eso-gastrică Esofagul se termină printr-o porțiune de aproximativ 2-5 cm situată deasupra joncțiunii cu stomacul, unde musculatura circulară a esofagului este îngroșată, realizând sfincterul esofagian inferior (cardia). In mod normal acest sfincter prezintă o contracție tonică, spre deosebire de porțiunile
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
intraabdominale (tuse, strănut, ridicare de greutăți) presiunea gastrică tinde să depășească tonusul cardial, ducând la refluarea conținutului gastric în esofag. Acest lucru este împiedicat prin valva care se crează la nivelul segmentului abdominal al esofagului odată cu creșterea presiunii abdominale. Reglarea deglutiției Calea aferentă a reflexului de deglutiție este constituită din fibrele senzitive ale următorilor nervi micști: trigemen, glosofaringian și vag. Impulsurile sunt conduse la nivelul tractului solitar. La nivelul bulbului și a porțiunii inferioare a punții se găsesc neuronii motori care
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
presiunea gastrică tinde să depășească tonusul cardial, ducând la refluarea conținutului gastric în esofag. Acest lucru este împiedicat prin valva care se crează la nivelul segmentului abdominal al esofagului odată cu creșterea presiunii abdominale. Reglarea deglutiției Calea aferentă a reflexului de deglutiție este constituită din fibrele senzitive ale următorilor nervi micști: trigemen, glosofaringian și vag. Impulsurile sunt conduse la nivelul tractului solitar. La nivelul bulbului și a porțiunii inferioare a punții se găsesc neuronii motori care controlează deglutiția. Calea eferentă este reprezentată
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
aferentă a reflexului de deglutiție este constituită din fibrele senzitive ale următorilor nervi micști: trigemen, glosofaringian și vag. Impulsurile sunt conduse la nivelul tractului solitar. La nivelul bulbului și a porțiunii inferioare a punții se găsesc neuronii motori care controlează deglutiția. Calea eferentă este reprezentată de fibrele motorii ale nervilor trigemen, facial, glosofaringian, vag și hipoglos. Prima porțiune a esofagului primește fibre eferente din nucleul ambiguu, restul esofagului din nucleul motor dorsal al vagului. După stimularea centrului deglutiției din trunchiul cerebral
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
motori care controlează deglutiția. Calea eferentă este reprezentată de fibrele motorii ale nervilor trigemen, facial, glosofaringian, vag și hipoglos. Prima porțiune a esofagului primește fibre eferente din nucleul ambiguu, restul esofagului din nucleul motor dorsal al vagului. După stimularea centrului deglutiției din trunchiul cerebral, deglutiția se produce involuntar pe baza unui program central, responsabil pentru derularea secvențelor motorii. Voma Voma reprezintă procesul de evacuare rapidă a conținutului gastric prin esofag și cavitatea bucală. Inainte de declanșarea vomei apare o senzație de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Calea eferentă este reprezentată de fibrele motorii ale nervilor trigemen, facial, glosofaringian, vag și hipoglos. Prima porțiune a esofagului primește fibre eferente din nucleul ambiguu, restul esofagului din nucleul motor dorsal al vagului. După stimularea centrului deglutiției din trunchiul cerebral, deglutiția se produce involuntar pe baza unui program central, responsabil pentru derularea secvențelor motorii. Voma Voma reprezintă procesul de evacuare rapidă a conținutului gastric prin esofag și cavitatea bucală. Inainte de declanșarea vomei apare o senzație de greață intensă, asociată cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
l fără o creștere marcată a presiunii intragastrice, fenomen datorat proprietății corpului și fundusului gastric de a-și adapta volumul la conținut numită destindere receptivă. Destinderea receptivă are loc și prin inhibiția reflexă a musculaturii netede gastrice asociată cu actul deglutiției; reflex mediat pe cale vagală. Amestecarea conținutului gastric cu sucul gastric și evacuarea gastrică La nivelul fundusului și corpului gastric contracțiile sunt foarte slabe și ca urmare a acestui fapt conținutul gastric de la acest nivel tinde să se dispună în straturi
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
copiilor afectați, dar din experiența noastră credem că numărul lor este destul de ridicat. Mai mulți autori au arătat că dificultățile de hrănire și malnutriția sunt comune la copiii cu dizabilități, aportul fiind redus din cauza anorexiei, a dificultăților de masticație și deglutiție sau în cazul apariției reguritațiilor sau vărsăturilor [9]. Dahl și colab. [2] a găsit un status nutrițional alterat la 52% din copiii cu paralizie cerebrală moderată sau severă, 43% erau subponderali și 9% erau supraponderali în comparație cu valorile standard pentru copii
EVALUAREA TULBURĂRILOR DE NUTRIȚIE LA COPILUL CU PARALIZIE CEREBRALĂ INFANTILĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mihaela Zăvăleanu, Cosmina Stanoiu, Eugenia Roşulescu, Ilona Ilinca, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_795]
-
tetrapareză spastică, au avut %G-H mai mic de 90 % (malnutriție) și un copil mai mare de 120% (supraponderal). Din conversațiile anamnestice avute cu părinții acestor copii a rezultat că 35% dintre copii prezentau dificultți de hrănire (dificultăți de masticație și deglutiție) și 25 % prezentau în grade diferite tulburări ale abilităților de auto-hrănire, auto îngrijire, restul prezentând din spusele părinților un status mulțumitor. Deși copilul cu PCI corespunde din punct de vedere al determinărilor antropometrice vâstei, sexului și înălțimii, greutatea este în
EVALUAREA TULBURĂRILOR DE NUTRIȚIE LA COPILUL CU PARALIZIE CEREBRALĂ INFANTILĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mihaela Zăvăleanu, Cosmina Stanoiu, Eugenia Roşulescu, Ilona Ilinca, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_795]
-
de la stânga la dreapta, ștergerea buzelor și apoi a dinților cu limba, atingerea dinților de jos și de suus cu limba, împingerea obrajilor cu limba; pentru palatul moale, mușchii faringelui și vestibulul faringian: căscatul cu retragerea limbii și maxilarului inferior, deglutiție, imitarea tusei, sforăitul, mestecatul, tropăitul calului. Exerciții pentru educarea respirației: dozarea raportului dintre inspir și expir cu ridicarea și coborârea mâinii, exerciții de suflat, stingerea unei lumânări, mirositul florilor. Exerciții de emitere a onomatopeelor Se pot face sub formă de
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
formă de cupă. Vibrațiile sunt mișcări oscilatorii realizate ritmic și aplicate doar în timpul expirației Reducerea mișcării se însoțește de modificări majore ale funcției digestiv modificări reprezentate de reducerea necesarului energetic, de încetinirea tranzitului intestinal și de apariția unor tulburări de deglutiție. Prima problemă este reprezentată de reducerea necesarului energetic datorită scăderii consumului de energie solicitat de activitățile fizice voluntare. În condițiile neadaptării aportului alimentar la necesități apare subnutriția sau obezitatea. Cel mai frecvent apare subnutriția datorită scăderii apetitului ceea ce determină reducerea
III. ÎNGRIJIRILE MEDICALE DE BAZĂ CE TREBUIE ACORDATE PERSOANELOR CU DEFICIENŢĂ FIZICĂ. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_629]
-
la unii pacienți poate apare balonarea însoțită de dureri abdominale. Nu se recomandă folosirea produselor bogate în celuloze dure de tipul leguminoaselor uscate ce oferă un aport energetic crescut și sunt greu digerabile. La pacienți cu afecțiuni neurologice tulburările de deglutiție sunt frecvent întâlnite. Deglutiția are o fază orală voluntară și una faringiană reflexă. Faza orală începe în momentul în care alimentele pătrund în cavitatea bucală și sunt mestecate, iar cea faringiană apare în momentul în care alimentele sunt impinse către
III. ÎNGRIJIRILE MEDICALE DE BAZĂ CE TREBUIE ACORDATE PERSOANELOR CU DEFICIENŢĂ FIZICĂ. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_629]
-
apare balonarea însoțită de dureri abdominale. Nu se recomandă folosirea produselor bogate în celuloze dure de tipul leguminoaselor uscate ce oferă un aport energetic crescut și sunt greu digerabile. La pacienți cu afecțiuni neurologice tulburările de deglutiție sunt frecvent întâlnite. Deglutiția are o fază orală voluntară și una faringiană reflexă. Faza orală începe în momentul în care alimentele pătrund în cavitatea bucală și sunt mestecate, iar cea faringiană apare în momentul în care alimentele sunt impinse către esofag. În această fază
III. ÎNGRIJIRILE MEDICALE DE BAZĂ CE TREBUIE ACORDATE PERSOANELOR CU DEFICIENŢĂ FIZICĂ. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_629]
-
veneriene, turbare, frică de bolile psihice etc. d) Fobii raportate la factorii fizici naturali: apă, mare, munte, tunet, întuneric etc. e) Fobii pentru ființe vii: păianjeni, câini, pisici, șoareci, șerpi etc. f) Fobii legate de funcții biologice: somn, mers, respirație, deglutiție, teama de a nu roși în public, mirosuri neplăcute etc. g) Fobii legate de relațiile publice: fobia de a nu comite gafe, impolitețe, de a nu uita, de a nu greși, de a nu comite crime involuntare etc. h) Fobii
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în care forța, precizia și viteza mișcărilor de statică și mers sunt în permanență scăzute; 2. deficiență de manipulare unilaterală permanentă, bilaterală ușoară sau intermitentă, cu realizarea dificilă a gestualității sub aspectul forței, preciziei și vitezei; 3. deficiență de fonație, deglutiție, masticație, asociată cu deficiențe ușoare ale altor funcții neurologice; 4. deficiențe cronice ale controlului sfincterian de tipul micțiunilor imperioase, incontinența de efort, asociate cu alte semne neurologice; 5. crize epileptice generalizate convulsive tonico‑clonice și de alte tipuri, cu frecvență
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
deficiențe în statică și mers care fac ca persoana afectată să se poată deplasa cu mare dificultate prin forța proprie, nesprijinit sau cu baston/cârje; 8. deficiențe de manipulare bilaterală, cu imposibilitatea efectuării eficiente a gestualității; 9. deficiențe de masticație, deglutiție, fonație și/sau respirație; realizarea cu mare dificultate a alimentației, vorbirii sau respirației în context neurologic; 10. deficiențe cronice ale controlului sfincterian care împiedică încadrarea într‑un mediu social; 11. deficiențe ale limbajului care fac imposibilă stabilirea relațiilor interumane; 12
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
proprie, mobilizarea fiind posibilă numai cu ajutorul altei persoane; 15. deficiențe de manipulare bilaterală totală; 16. deficiențe de limbaj cu/fără tulburări expresive, care fac imposibilă stabilirea relațiilor cu mediul înconjurător, în context neurologic, obiectivate clinic și paraclinic; 17. deficiențe de deglutiție și respirație care necesită asistență din partea altei persoane. Notă: Copiii care prezintă asemenea deficiențe au nevoie, de regulă, de îngrijire și/sau supraveghere permanentă din partea altei persoane; ca urmare, se recomandă încadrarea în forma gravă de handicap. 2. Tulburări psihice
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
pierdere de peste 70 db, calculată pe audiogramă, care se protezează greu) sau asociate cu tulburări psihice și de limbaj (se poate acorda gradul mediu de handicap). • Afecțiuni ale structurii laringelui și funcțiilor sale: - laringectomizare parțială cu tulburări de fonație și deglutiție sau cu gastrostomă permanentă, care reprezintă o infirmitate mare ce marchează psihicul bolnavului (se poate asimila cu gradul accentuat de handicap); - laringectomizare totală sau cu traheostomă permanentă (încadrarea într‑o formă accentuată sau gravă de handicap va fi apreciată în funcție de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]