81 matches
-
Cavadinești - Galați), iar în siturile bazinului bârlădean încă nu a fost descoperită. De culoare albă, uneori pigmentată cu ocru, ceramica descrisă este specifică Dobrogei, de unde a fost importată în zona Moldovei. În cadrul celor patru categorii, fiecare cu variante, se remarcă degresantul din boabe de calcar, de mică, nisip, cioburi pisate sau microprundișuri. De multe ori se întâlnesc câte două-trei componente menționate în compoziția vaselor (nisip cu microprundișuri sau nisip și cioburi pisate). Totodată, trebuie subliniat că, din cele patru categorii descrise
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
întreg intervalul veacurilor VI-XI. În cazul culturii Costișa - Botoșana - Hansca prioritară era ceramica făcută cu mâna, la care se observă o evoluție. Primele, datând din secolele V-VI, aveau o pastă cu aspect grosier, datorită cioburilor pisate folosite ca degresant, arse incomplet, de culoare cenușie închisă sau brună, cu pete gălbui, iar celelalte (secolele VI-VII) aveau un aspect uniform, datorită microprundișuri, utilizate ca degresant, de culoare brun-gălbuie sau cărămizie. Ornamentele vaselor din prima categorie erau rare sau lipseau; vaselor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
din secolele V-VI, aveau o pastă cu aspect grosier, datorită cioburilor pisate folosite ca degresant, arse incomplet, de culoare cenușie închisă sau brună, cu pete gălbui, iar celelalte (secolele VI-VII) aveau un aspect uniform, datorită microprundișuri, utilizate ca degresant, de culoare brun-gălbuie sau cărămizie. Ornamentele vaselor din prima categorie erau rare sau lipseau; vaselor din a doua categorie li s-au aplicat ca motive decorative alveolele, crestăturile sau crucile. Același parcurs l-a avut și ceramica la roată, de la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
multe din vasele făcute la roată păstrează pasta, forma, arderea și unele motive decorative de la ceramica modelată la mână, specifică secolelor VII-VIII, însă la un standard calitativ ridicat. Recipientele modelate la mână, dar mai ales la roată, conțin inițial ca degresant cioburi pisate, iar ulterior nisip și microprundișuri. Pasta este bine frământată, vasele nu sunt deformate, arderea este uniformă, de culoare roșcat-cărămizie ori roșcat-gălbuie. În secolele VIII-IX, pe lângă ceramica de uz casnic, apare o ceramică de lux (Oncești - Bacău, Dodești - Vaslui
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în continuare un scurt glosar de termeni operativi. Astfel, vom denumi argilă/argile materia primă utilizată în manufacturarea produselor ceramice și aflată în stare naturală, nealterată de intervenția olarului. Matricea va defini argila alterată de intervenția olarului prin adăugare de degresant, prelucrare mecanică, modelare și procesare prin ardere. Duritatea ceramicii va face referire la capacitatea matricei de a suporta un stres de natură mecanică, fie de rupere sau de compresie, înainte de apariția unui eveniment (fisurare, sfărâmare, dezintegrare) care să afecteze funcționalitatea
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
puternic suprafața vasului. Incluziunile Incluziunile cuprind orice trăsături de mari dimensiuni existente în pasta vasului. Uneori este imposibil de determinat dacă incluziunile prezente în pasta unui vas sunt rezultatul unor procese naturale, sau al adăugării intenționate de către olar. Utilizarea termenului degresant implică faptul că incluziunile de un anumit tip sunt adăugiri artificiale, practicate de către olar în timpul procesului de pregătire a pastei (ORTON, TYERS, VINCE 1993, 70). Din punctul de vedere al producerii ceramicii, se pot distinge cel puțin două tipuri de
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
constituie particulele rotunjite de quartz (nisip). A doua sursă de intruziuni non-plastice în argilă este dată de intervenția intenționată a olarului. În unele cazuri aceste incluziuni constau dintr un supliment al celor găsite în mod natural în argilă. În general, degresantul adăugat este diferit de incluziunile non-plastice naturale, diferențierea acestora fiind astfel posibilă. Atenția specială pe care o acordăm incluziunilor din pastă se justifică prin faptul că, pe de o parte, în multe cazuri acestea constituie metoda cea mai de încredere
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
4 mm. Cele mai frecvente tipuri de incluziuni constau în fragmente de quartz sau quarzit, fragmente de alte roci de diverse culori și minereuri de Fe sau fero-magneziene de culoare neagră. Un singur caz (proba 43) prezintă adăugare intenționată de degresant, constând în fragmente de roci vulcanice de culoare neagră, cu structură vitroasă veziculară, cu diametre cuprinse între 0,2 și 4 mm. Majoritatea fragmentelor ceramice prezintă o ardere incompletă. De asemenea, modul de fracturare a fragmentelor ceramice - fractura proaspătă prezentând
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
practice și tehnice. O primă etapă care trebuie analizată o constituie pregătirea pastei pentru modelare. Astfel, pregătirea tradițională a argilei constituie un proces îndelungat și laborios. După extragerea argilei, aceasta este adeseori uscată și apoi fărâmițată, urmând apoi adăugarea de degresant și apă urmată deseori de o perioadă de dospire; în cel mai bun caz astfel de practici necesită câteva zile. Un mod mult mai eficient de abordare a acestei probleme îl constituie extragerea unei argile umede, din depozite secundare aluvionare
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
constituie extragerea unei argile umede, din depozite secundare aluvionare, pregătite pentru modelare. În cazul în care argila extrasă este prea umedă pentru a fi prelucrată, remedierea acestei probleme este relativ simplă și constă în adăugarea de nisip fin sau alt degresant de natură organică (SKIBO, SCHIFFER, REID 1989, 136-137). Analizând caracteristicile geomorfologice ale hinterland-ului așezării de la Hoisești, observăm că acesta oferă cu generozitate, atât argila umedă, cât și nisipul necesar manufacturării rapide a vaselor ceramice (BODI 2007, 181). Luând în
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
cazurilor, decorată cu pictură, credem că era folosită în acțiuni casnice cu un grad sporit de vizibilitate (fapt care explică practica decorării). Această presupunere poate fi întărită și de proprietățile acestui tip de pastă, observate pe cale experimentală. Astfel, argila fără degresant în compoziție s-a observat a fi mai rezistentă la uzura prin abraziune, implicată de utilizarea zilnică, fiind urmată de pasta cu degresant anorganic în compoziție și apoi de cea cu degresant organic (SKIBO, SCHIFFER, REID 1989, 128; SCHIFFER, SKIBO
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
presupunere poate fi întărită și de proprietățile acestui tip de pastă, observate pe cale experimentală. Astfel, argila fără degresant în compoziție s-a observat a fi mai rezistentă la uzura prin abraziune, implicată de utilizarea zilnică, fiind urmată de pasta cu degresant anorganic în compoziție și apoi de cea cu degresant organic (SKIBO, SCHIFFER, REID 1989, 128; SCHIFFER, SKIBO 1987, 607). Aceleași observații sunt valabile și în ceea ce privește rezistența la impact a diferitelor tipuri de pastă, cele mai rezistente dovedindu-se a fi
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
de pastă, observate pe cale experimentală. Astfel, argila fără degresant în compoziție s-a observat a fi mai rezistentă la uzura prin abraziune, implicată de utilizarea zilnică, fiind urmată de pasta cu degresant anorganic în compoziție și apoi de cea cu degresant organic (SKIBO, SCHIFFER, REID 1989, 128; SCHIFFER, SKIBO 1987, 607). Aceleași observații sunt valabile și în ceea ce privește rezistența la impact a diferitelor tipuri de pastă, cele mai rezistente dovedindu-se a fi vasele realizate din pastă fără degresant, urmate de vasele
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
de cea cu degresant organic (SKIBO, SCHIFFER, REID 1989, 128; SCHIFFER, SKIBO 1987, 607). Aceleași observații sunt valabile și în ceea ce privește rezistența la impact a diferitelor tipuri de pastă, cele mai rezistente dovedindu-se a fi vasele realizate din pastă fără degresant, urmate de vasele din pastă cu nisip, urmând cele cu degresant organic (BRONITSKY, HAMER 1986, 95;SCHIFFER, SKIBO 1987, 606; SKIBO, SCHIFFER, REID 1989, 125). O observație interesantă o constituie faptul că, în ceea ce privește dinamica diferitelor moduri de dezafectare a unui
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
SKIBO 1987, 607). Aceleași observații sunt valabile și în ceea ce privește rezistența la impact a diferitelor tipuri de pastă, cele mai rezistente dovedindu-se a fi vasele realizate din pastă fără degresant, urmate de vasele din pastă cu nisip, urmând cele cu degresant organic (BRONITSKY, HAMER 1986, 95;SCHIFFER, SKIBO 1987, 606; SKIBO, SCHIFFER, REID 1989, 125). O observație interesantă o constituie faptul că, în ceea ce privește dinamica diferitelor moduri de dezafectare a unui vas în urma unui impact, vasele cu pereți subțiri și greutate redusă
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
vas ceramic, s-a observat faptul că, în ansamblu, pasta având nisip în compoziție prezintă un randament superior oricărui alt tip de pastă. Ca o observație adiacentă, în cursul experimentelor a fost constatat faptul că vasele realizate din pastă cu degresant organic s-au dovedit incapabile de a aduce apa în punctul de fierbere (SKIBO, SCHIFFER, REID 1989, 131). Utilizarea vaselor ceramice în acțiuni de pregătire a hranei cu ajutorul focului ridică problema rezistenței acestora la șocuri termice. După cum am arătat și
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
mai sus, din punctul de vedere al proprietăților fizice și mecanice ale pastei, rezistența la șoc termic este sporită de prezența defectelor în interiorul matricei. Această observație este susținută și de dovezile obținute pe calea arheologiei experimentale. Astfel, ceramica fină, fără degresant în compoziție, prezintă o toleranță redusă la șocuri termice, în timp ce, prezența oricărui tip de degresant sporește rezistența vaselor ceramice (BRONITSKY, HAMER 1986, 96; SCHIFFER et alii 1994, 201; SKIBO, SCHIFFER, REID 1989, 133). Din punctul de vedere al standardizării formelor
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
șoc termic este sporită de prezența defectelor în interiorul matricei. Această observație este susținută și de dovezile obținute pe calea arheologiei experimentale. Astfel, ceramica fină, fără degresant în compoziție, prezintă o toleranță redusă la șocuri termice, în timp ce, prezența oricărui tip de degresant sporește rezistența vaselor ceramice (BRONITSKY, HAMER 1986, 96; SCHIFFER et alii 1994, 201; SKIBO, SCHIFFER, REID 1989, 133). Din punctul de vedere al standardizării formelor și decorului ceramic, lotul de materiale susceptibile a ne oferi date interpretabile s-a dovedit
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
câteva observații. Astfel, spre deosebire de probele ceramice provenite din așezările de la Poduri, Văleni, Târgu Berești și Ghelăiești analizate în lucrarea menționată (ELLIS 1984, p. 92, 114-115 și Tabel 9, 12-15), ceramica de la Hoisești se remarcă prin absența totală a utilizării unui degresant, acest aspect evidențiind-o ca pe o ceramică de foarte bună calitate, apropiată din punct de vedere tehnologic, de ceramica, superioară din punct de vedere calitativ, specifică fazelor Cucuteni AB și B. Luând în considerare observațiile noastre privind caracteristicile landșaftului
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
sac, cu corpul alungit și puțin bombat, fundul drept, decorat cu un brâu simplu, în relief, dispus la circa 3 cm. de buza vasului (Pl. 1/2; 7/2). Pasta, foarte friabilă, de culoare cenușie cu pete brune, avea ca degresant cioburi pisate. Cel de al doilea vas, care era așezat în aceeași zonă, respectiv la capul defunctului, s-a păstrat fragmentar, avea forma de sac, caracteristic acestei perioade, fiind prevăzut, de asemenea, cu un brâu simplu în relief, care, din
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
sub buză, fundul drept cu un diametru ceva mai mic decât al gurii vasului. Buza este ușor rotunjită și evazată (Pl. 1/2). Un exemplar, restaurat, a făcut parte din inventarul M.I așezat în zona craniului. Pasta conține, ca degresant, cioburi pisate, are o culoare cenușie cu pete brune, este foarte friabilă. Din aceeași categorie de vase fac parte și cele două fragmente de la alte două recipiente de același tip, care erau prevăzute cu un brâu simplu, în relief, așezat
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
o mare deosebire Între ceramica autohtonă și cea romană. Dacă ultima, vorba arheologilor, e făcută dintr’o pastă fină, cea autohtonă e dintr’o pastă grosieră. De ce? Pentru a nu crăpa În timpul uscării, În argilă trebuie adăugat un așa-numit degresant. Ceramica romană, realizată În condiții industriale, folosea În această calitate nisipul. Cea autohtonă, măcinătură de cioburi de la oale vechi ori rebutate, astfel Încât se asigura și revalorificarea deșeurilor aceleiași activități. Și mai există o deosebire: ceramica romană e arsă În atmosferă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
500 de lei/5 kg, detergent pentru curățat gresie și faianță - 88 000 de lei/5 kg, detergent pentru suprafețe melaminate - 85 000 de lei/5 kg, detartrant pastă pentru curățat instalații sanitare - 88 500 de lei/5 kg, detergent degresant pentru industria alimentară - 99000 de lei/5 kg, detergent pentru covoare - 150 500 de lei/5 kg, detergent pentru curățat obiecte de sticlărie - 103000 de lei/5 kg, agent de albire pentru textile - 58 500 de lei/5 kg, detergent
Agenda2003-8-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/280722_a_282051]
-
curățenie Producător local de produse pentru curățenie S.C. „Mopeka Impex“ a deschis recent un punct propriu de prezentare și desfacere în incinta Centrului Comercial „Euro“, stand D24. De aici clienții pot achiziționa la preț de producător detergenți, săpun lichid, detartrant, degresant, detergenți speciali pentru vase, faianță, gresie, covoare, sticlărie, pavimente, șampon auto, agent de albire, detergent pentru curățat motoare și altele. Informații suplimentare se pot obțin la tel. 293 200. ( C. B.) Servicii Detalii despre serviciile pe care le oferă Biroul
Agenda2003-8-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280721_a_282050]
-
roșie, cu o pastă fină bine arsă prezentînd caracteristicile olăriei romane din secolul II. Alături de aceste fragmente ceramice , tot În val au mai apărut o altă categorie ceramică de culoare brun gălbui, lucrată cu mîna avînd În compoziție nisipul ca degresant, iar În exterior barbotina. Este ceramică de uz comun de factură dacică, În anul 1984, fiind descoperită În umplutura din șanțul de apărare și fragmente de la o cățuie geto-dacică din pastă grunțuroasă avînd În compoziția sa nisip și pietricele de
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]