166 matches
-
ciclosporină, metotrexat, iradierea limfoidă totală și plasmafereză sunt în curs de cercetare, experiența este mică; sunt necesare studii pe serii mari. COMPLICAȚII ȘI TRATAMENT Complicațiile aeriene: Complicațiile postoperatorii aeriene sunt în prezent rare, datorită perfecționării tehnicilor chirurgicale. Problemele principale sunt dehiscența, în centrele mari rar întâlnită, sau stenoza bronșică, care apare într-un interval de 2-6 luni după operație, datorită creșterii excesive a țesutului de granulație. Terapia de ales pentru ultima situație este dilatația cu balon sau inserția de stent prin
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLEMENS AIGNER, WALTER KLEPETKO () [Corola-publishinghouse/Science/92112_a_92607]
-
În practica medicală, se utilizează frecvent criteriile Duke, grupate în categorii majore și minore. Criterii majore (M) pentru diagnosticul endocarditei: Hemoculturi pozitive, persistente (mai multe de 2) Evidențierea afectării valvulare prin semne ecografice de endocardită (masă intracardiacă flotantă, abcese sau dehiscența valvei prostetice), sau instalarea unui suflu nou de insuficiență. Criterii minore (m) pentru diagnosticul endocarditei: Factori predispozanți (cardiopatie, utilizatori de droguri intravenoase Febră > 38șC Manifestări vasculare: embolii, anevrisme micotice, infarct pulmonar, hemoragie intracraniană sau conjunctivala, leziuni Janeway Manifestări imune: glomerulonefrita
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
generală parenterală (la nevoie), antiinflamatorii, antalgice; suprimarea meșei intrasinusale după 7 zile cu 2-3 spălături sinusale consecutive; suprimarea firelor de sutură intraorale după 7-10 zile. Complicații postoperatorii imediate: edem genian, sângerare nazală (se remit în câteva zile). Complicații postoperatorii tardive: dehiscența plăgii la suprimarea firelor de sutură, cu persistența comunicării orosinusale (defect de tehnică pentru sutura aplicată; poate necesita o reintervenție chirurgicală pentru plastia comunicării, care se va face cu lambou palatinal). Externarea pacientului. Recomandări. Pacienta va fi externată după suprimarea
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
în cursul aceleiași intervenții chirurgicale care efectuează și cura radicală sinusală. Punctul cheie al intervenției îl reprezintă plastia comunicării orosinusale postextracționale, sutura necesitând a fi realizată cu fire în „U”, pentru o contenție mai bună a marginilor plăgii și evitarea dehiscenței. CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR 85 CHISTUL PERIAPICAL Am examinat pacientul ..., în vârstă de 45 ani, de profesie inginer, provenind din mediul urban, care s-a internat în Clinica de Chirurgie Orală și Maxilo-Facială în
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
pansamentul zilnic la nivelul plăgii postoperatorii; antibioterapie 5-7 zile postoperator; suprimarea firelor de sutură cutanate după 7-10 zile de la intervenția chirurgicală; aflarea rezultatului histopatologic definitiv al piesei operatorii. Complicații postoperatorii imediate: defect de tehnică cu sutură lambou în tensiune și dehiscența plăgii chirugicale; hemostază neîngrijită cu formare hematom sub lambou (necesită evacuare); fenomene inflamatorii la nivelul marginilor plăgii cu dehiscența plăgii. Complicații postoperatorii tardive: cicatrice cutanată hemifacies operat (în general, acest prejudiciu estetic este minim și acceptat de către pacient; „materialul” folosit
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
intervenția chirurgicală; aflarea rezultatului histopatologic definitiv al piesei operatorii. Complicații postoperatorii imediate: defect de tehnică cu sutură lambou în tensiune și dehiscența plăgii chirugicale; hemostază neîngrijită cu formare hematom sub lambou (necesită evacuare); fenomene inflamatorii la nivelul marginilor plăgii cu dehiscența plăgii. Complicații postoperatorii tardive: cicatrice cutanată hemifacies operat (în general, acest prejudiciu estetic este minim și acceptat de către pacient; „materialul” folosit pentru plastie are aceeași textură și colorație cu tegumentul înlocuit). Alte metode de tratament pentru carcinoamele bazocelulare ale feței
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
bogați. Îngrijirile postoperatorii constau din: toaleta și pansamentul zilnic al plăgii operatorii; igienă orală; alimentație cu paiul (lichidă și semlichidă); antibioterapie 5-7 zile postoperator; suprimarea firelor de sutură (intraorale și cutanate) după 10 zile de la intervenția chirurgicală. Complicații postoperatorii imediate: dehiscența plăgii, sângerare (prin deraparea ligaturii unor pediculi vasculari). Complicații postoperatorii tardive: recidivă locală și ganglionară cervicală, metastaze la distanță. Externarea pacientului. Recomandări. Dacă intervenția chirurgicală a decurs fără incidente iar evoluția postoperatorie a fost favorabilă, fără complicații, pacientul va fi
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
DE CAZURI CLINICE VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR 113 Prognosticul postoperator imediat este dificil de apreciat, datorită numeroaselor riscuri potențiale ale perioadei (2 - 3 săptămâni) de supraveghere după intervenție (sevraj etanolic, tromboză venoasă periferică sau la nivelul vaselor lamboului de reconstrucție, dehiscență plăgi, sângerări (derapaje ligaturi vase sau la nivelul microanastomozei vasculare), limforagie, bronhopneumonie, supurație plăgi chirurgicale etc. Prognosticul întârziat vital este de asemenea incert (risc recidivă locală sau ganglionară, metastaze la distanță, decompensarea tarelor organice asociate). Prognosticul întârziat anatomic și funcțional
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
care pot compromite AMI ca graft în revascularizarea miocardului: ram colateral foarte dezvoltat în porțiunea inițială a AMI cu apariția sindromului de furt sanguin coronarian (14); stenoza de arteră subclaviculară stângă nediagnosticată preoperator (15); fistulizarea AMI în parenchimul pulmonar (16). Dehiscența sternală sterilă Este cauzată de unele deficiențe de tehnică chirurgicală sau incapacității firelor de sârmă de a menține apropiate cele două margini ale unui stern moale și osteoporotic. Dehiscența sternală sterilă apărea de obicei în primele 7-10 zile postoperator. Pacienții
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
subclaviculară stângă nediagnosticată preoperator (15); fistulizarea AMI în parenchimul pulmonar (16). Dehiscența sternală sterilă Este cauzată de unele deficiențe de tehnică chirurgicală sau incapacității firelor de sârmă de a menține apropiate cele două margini ale unui stern moale și osteoporotic. Dehiscența sternală sterilă apărea de obicei în primele 7-10 zile postoperator. Pacienții acuză dureri și mișcări anormale la nivelul sternului care pot fi observate în timpul tusei. Uneori din plagă se evacuează o cantitate variabilă de lichid care de regulă este steril
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
secrețiilor, lavaj și închiderea per secundam a plăgii. De obicei nu este nevoie de antibiotice. În cazul în care se întârzie tratamentul, infecția se poate extinde la straturile profunde complicând evoluția bolnavilor. Infecții profunde ale plăgilor Includ mediastinita acută cu dehiscență sternală și osteomielita sternului. Incidența lor variază între 0,4%-5% (18). Factori de risc asociați cu apariția acestor complicații extrem de severe au fost considerați obezitatea, operațiile pe cord deschis în antecedente, folosirea ambelor artere mamare interne, durata și complexitatea
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
superficiale. Stafilococul este germenele cel mai frecvent implicat, dar pot fi întâlnite și alte microorganisme: Pseudomonas, Enterobacter, Serratia, Acinetobacter, Klebsiella, Legionella, Aspergillus fungi. Manifestările clinice includ febra, secreții la nivelul plăgii, instabilitate sternală, durere excesivă la nivelul plăgii, leucocitoză și dehiscența sternului. Ele survin de regulă la 2-4 săptămâni postoperator, dar uneori pot apărea și după luni sau ani de zile (44). Tomografia computerizată poate evidenția acumulare de lichid, o colecție gazoasă sau modificări inflamatorii la nivelul sternului. Scintigrafia cu celule
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
mușchi pectorali. Uneori, pentru acoperirea porțiunii inferioare a plăgii se folosește mușchiul drept abdominal sau marele epiploon. Folosirea omentului se asociază cu un disconfort semnificativ și cu ileus temporar. Cele mai frecvente complicații sunt sângerarea de la nivelul flap-ului muscular și dehiscența suturii flap-ului. Mediastinitele implică costuri ridicate și se asociază cu o mortalitate ridicată variind între 10% și 15% (46). De aceea toate eforturile trebuie concentrate în vederea diminuării incidenței lor și aceasta se poate realiza prin folosirea unei tehnici sterile, hemostază
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
hipotermia (124). Hipertensiunea arterială postoperatorie netratată corespunzător se asociază cu afectarea performanței ventriculului stâng, creșterea consumului miocardic de oxigen, apariția accidentelor cerebrale vasculare și a infarctului miocardic, creșterea incidenței tulburărilor de ritm și a sângerărilor postoperatorii determinate în special de dehiscența liniilor de sutură (125). Plasarea conductelor venoase în sistemul arterial atrage după sine o serie de consecințe. Expunerea la presiunea arterială duce la destinderea venei safene, ceea ce are drept urmare o pierdere a celulelor endoteliale ce variază între 2% și 70
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
200). Managementul IIA urmărește mai multe obiective: depistarea sursei de infecție (laparotomie-laparoscopie) și rezolvarea acesteia; - tratamentul infecției cu antibiotice inițial de primă intenție, ulterior conform antibiogramei (escaladare - de escaladare); - corectarea dezechilibrelor hidroelectrolitice și acidobazice; -profilaxia/tratamentul complicațiilor (sepsis, șoc septic, dehiscența anastomozelor). Prognosticul IIA este influențat de vârsta înaintată, nutriția deficitară, boli asociate, imunodepresia, întinderea infecției la nivelul peritoneului, prezența sepsis-ului/ șocului, spitalizare mai îndelungată anterior intervenției, infecție cu germeni patogeni nosocomiali, multidrog-rezistenți. Terapia antibiotică neadecvată utilizării în tratamentul IIA este
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
etajul abdominal inferior:abcese centroabdominale - se formează între ansele intestinale; - abcese pelvine, delimitate de viscerele pelvine;abcese parietocolice, ocupă spațiile dintre peretele anterolateral al abdomenului și colonul ascendent sau descendent. - Peritonite apărute ca urmare a intervenției primare în caz de dehiscență a unei anastomoze sau suturi cu scurgere de conținut gastric, biliar, intestinal sau prin deschiderea accidentală a unei colecții închistate (piosalpinx); - Peritonite apărute fără legătură cu intervenția primară, în cazul intervenției pe alte organe, din cauza stresului (pot apare colecistite acute
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
colangită supurativă - peritonită biliară pancreatită - Determinate de leziuni ale tractului genital feminin: - avort septic - infecții puerperale - salpingite și infecții cu gonococ Determinate de leziuni ale tractului genitourinar la bărbați: - prostatită supurativătraumatism al rinichilor, uterului sau veziciiPostoperatorii: - contaminarea preoperatorie a peritoneului dehiscența anastomozei - remanența de corpi străini (textilom) - Plăgi perforate ale peretelui abdominal - Peritonită determinată de dializa peritoneală - Ruptura unui abces hepatic sau splenic Peritonite secundare neinfecțioase Circa 80% din peritonitele difuze au cauze perforative ca urmare a unor procese patologice abdominale
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
au drept cauză perforația unui organ și numai 20% sunt secundare actului chirurgical. - Intervenția chirurgicală inițială constituie un alt element de luat în considerație; aceasta fiind privită sub mai multe aspecte. Cea mai frecventă cauză în apariția IIA o constituie dehiscența suturilor sau anastomozelor în cazul intervențiilor pe tubul digestiv. Dintre acestea un mare risc de dezunire îl au anastomozele esogastrice sau esojejunale, ca urmare a dificultăților tehnice întâmpinate la realizarea lor, a vascularizației esofagiene precare și organismului tarat pe care
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
ulterior;bolnavi cu ciroză decompensată vascular și care uneori necesită paracenteze evacuatorii; - pacienții care fac dializă peritoneală continuă; - Infecții abdominale chirurgicale - cele mai frecvente:perforații ale ulcerului gastroduodenal, colecistitei calculoase, intestinului subțire, diverticulitei sigmoidiene cu abces, colorectale; - infecții postoperatorii prin dehiscența anastomozei, a liniei de sutură sau bont insuficient. Privitor la antecedentele recente este necesar a discuta cu pacienții despre eventuala folosire de analgezice, antispastice sau antiacide, anticoagulante, steroizi sau antibiotice. La fel de important este de știut dacă pacientul e consumator de
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
cu antibiotice; - restabilirea anatomiei și fiziologiei loco-regionale. Tratamentul chirurgical se adresează în special focarului infecțios (198, 206). Eradicarea sursei de contaminare a peritoneului se realizează chirurgical și/sau laparoscopic. Cele mai comune surse de infecție intraabdominală sunt apendicele, colonul, stomacul, dehiscența anastomozelor; aceasta din urmă singulară sau asociată crește mortalitatea la 5-10% (Schoeffel). Momentul depistării sursei de infecție reprezintă cel mai important moment managerial al terapiei operatorii. Procedurile intervenționale includ drenajul abdominal și extraabdominal percutan ghidat ecografic sau CT. Numeroase studii
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
în timpul sau după intervențiile chirurgicale, iar sursa acestor infecții este predominant gastrointestinală; tot atât de bine poate fi și ginecologică, oncologică sau hepatobiliară. Contaminarea în timpul intervenției este rezultatul preparării inadecvate a intestinului sau după obstrucții intestinale sau leziuni ischemice, cât și după dehiscența sau desfacerea suturilor intestinale datorită malignității, malnutriției sau tehnicii chirurgicale deficitare. Pe lângă infecțiile intraabdominale nosocomiale postoperatorii, există și non-postoperatorii, care apar în general la vârstnici cu imunitate compromisă și patologie secundară incluzând insuficiență cardiacă, diabet zaharat, insuficiență respiratorie sau disfuncții
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
bine definit. Holoprosencefalia reprezintă o dezvoltare anormală a liniei mediane a creierului anterior, cauzată de mutații embrionare heterozigote (anomalii ale expresiei PACAP și PACAP-R). Holoprosencefalia este caracterizată de dismorfism facial de grade variate: hipertelorism (distanțarea cavităților orbitare), absența septului nazal, dehiscențe mediane ale vălului palatin (gură de lup) sau ale buzei superioare (buză de iepure), uneori prezența unui incisiv unic central și, foarte rar, ciclopie (prezența unui singur ochi). Dintre toate aceste malformații, cele care pot fi asociate frecvent cu insuficiența
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
vălului palatin (gură de lup) sau ale buzei superioare (buză de iepure), uneori prezența unui incisiv unic central și, foarte rar, ciclopie (prezența unui singur ochi). Dintre toate aceste malformații, cele care pot fi asociate frecvent cu insuficiența hipotalamică sunt dehiscențele izolate ale palatului/buzei superioare (planșa 42). Din acest motiv, copiii cu astfel de modificări embrionare care au tendința de a crește mai greu trebuie testați cu privire la integritatea axei somatotrope . O altă modificare de linie mediană este displazia septo-optică, care
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
2-20%) este polimorfă, variind de la complicații cardiovasculare (infarct postoperator, aritmii, sindrom de debit cardiac scăzut, șoc cardiogen etc.), la complicații viscerale (neurologice, renale, hepatice, gastrointestinale sau multiviscerale) sau locale (revărsat hemoragic sau aerian, hemoragii, tamponadă, supurații de plagă sau mediastin, dehiscență de plagă sau mediastin, sepsis etc.) (3). 21.4. Experiența IBCV În intervalul 2000-2010, au fost efectuate la IBCV Iași 1.148 de intervenții de bypass aortocoronarian, dintre care 33 în regim de urgență și 28 pe cord bătând. Chirurgia
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
tehnicilor moderne și practicilor clinice. Din punctul nostru de vedere, aserțiunea potrivit căreia revascularizarea arterială crește mortalitatea perioperatorie și morbiditatea, în particular riscul de leziuni miocardice și respiratorii, este nefondată. În experiența clinicii am înregistrat o ușoară creștere a riscului dehiscenței sternale la pacienții diabetici la care se folosesc ambele AMI, dar acesta poate fi redus prin utilizarea unei tehnici de scheletonizare. Trainingul și colaborarea echipei complexe (chirurg, anestezist, tehnician de pompă, terapie intensivă, cardiolog) sunt elementele definitorii ale performanței terapeutice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]