595 matches
-
o replică acidă, dacă nu și o sudalmă, pentru plagiat, din partea Poetului. Auzi, măi, Fratele meu, fără obscenități din astea improvizate, calomnioase și ridicole! intervine prompt Dănuț. La urma-urmei, asertiv vorbind, ce mama-dracu', versurile deochiate sunt o treabă finuță, apanajul deictic al meu, al meu și numai al meu! Păi, nu m-am putut reține! chicotește Fratele. Pe viitor, am să te rog s-o faci! Mi-ajunge un tâmpit la masă! Dar, să revenim la lucruri serioase. Fără insanități, concis
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
lecții cu termenii liturgici „Cu frică de Dumnezeu, cu credință și cu dragoste să vă apropiați.” Remarcabil este nu numai talentul de portretist și de evocator al autorului, dar și darul de a povesti În chip emoționant. Sperăm să fie deictic crâmpeiul de text pe care-l extragem din paginile 232-233: „M-am urcat pe nelipsitul scaun din fața caselor sătești și am bătut la geamul dinspre stradă. Imediat a apărut la fereastră o verișoară a mea, Eugenia ( Jenica) Popovici, pe care
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
prea mediatizate: „Jurnalul fericirii” de N. Steinhardt, „Închisoarea noastră cea de toate zilele” de Ion Ioanid și „Binecuvântată fii tu, Închisoare” de Nicole Valery Grosu). Cu acordul prealabil al redacției revistei „Memento”, voi publica o analiză amplă ca, prin dovezi deictice (căci „Affermanti onus probandi”) să-i conving pe cititori că „Strigat am către Tine, Doamne...” este, realmente, memorialul cel mai bun, cum rezultă subtil și din splendidul „Cuvânt Înainte”, scris de Ion Coja și intitulat „Un nume pentru eternitate” (adică
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
piatră de poticnire. De aceea sunt extrem de numeroase titlurile nepotrivite, chiar fără legătură cu fondul lucrării respective. Printre puținii scriitori, care reușesc să Învingă acest obstacol, se numără și Constantin Brin. Titlurile pe care le vom menționa numaidecât sunt, credem, deictice: Tatăl nostru, Spălarea creierului, Limba noastră, La mintea cocoșului, Acasă, Merge și așa, Cuvântul magic, Memoria, Echilibru, Cheia succesului, Granița, Rădăcini, Iarna, Calitatea, Babilon, Ariciul, Clepsidra. Româncele, citind această operă literară, se vor bucura enorm, când vor afla că autorul le
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
dintre autobuzele de la Piatra-Neamț, Îl Înlocui Olga ca el să mănânce. Va să zică tu erai, Grigoriță? Am văzut eu, dar nu eram sigur...” (paginile 165-166). Și În privința credinței creștine autorul merită laude și toată admirația noastră. Următorul pasaj va fi, credem, deictic: „...Sfântul Petru s-a rugat cu atâta putere și dăruire, cu atât de mare regret lui Dumnezeu ca să-l ierte pentru marea greșeală de a se lepăda de El, Încât umbra i-a rămas mărturie pe zid. Am privit Îndelung
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
W. Wundt (în Volkerpsychologie. Eine Untersuchung der Entwicklungsgesetze von Sprache, Mythus und Sitte), distinge net două concepții asupra gestualității: aceea de limbaj primar și esențial al umanității și cea de limbaj auxiliar, însoțind limbajul verbal. Clasificarea în gesturi descriptive (imitative), deictice și simbolice este încă actuală (cf. triada lui C.S. Peirce), la fel de actuală ca polisemia semnelor gestuale. F.A. Cushing (Manual Concepts: a study of the influence of handusage on culture growth) consideră că primitivii gîndeau cu mîinile atunci cînd nu existau
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
principiu general asupra unei propoziții particulare subsumabile acelui principiu. DEIXIS Mod de actualizare a componentelor spațiale, temporale, personale în raport cu situația de enunțare. Termenul de deixis desemnează atît referința la spațiul și timpul enunțării, cît și ansamblul mărcilor dependente de situație: DEICTICELE (pronume demonstrative, personale, adverbe). Cele trei tipuri esențiale de deixis: personal, spațial, temporal se articulează în jurul axei ego/ hic/nunc (eu/tu, aici/acolo, azi/mîine). DENOTAȚIE (în raport cu conotație) Sensul denotativ este semnificația fundamentală, codificată a semnului lingvistic; noțiunea de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
utilizează în ficțiune discursul indirect liber și monologul interior. Un alt indiciu lingvistic al ficțiunii este constituit de prezența verbelor de situație în enunțuri având drept obiect evenimente îndepărtate în timp sau cu datare nedeterminată. La acestea se adaugă utilizarea deicticelor spațiale raportate la terțe persoane și, mai ales, combinarea deicticelor temporale cu perfectul simplu și mai mult ca perfectul. Se reține, de asemenea, utilizarea masivă a dialogurilor, mai ales atunci când acestea aparțin unui moment îndepărtat în timp față de cel al
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
alt indiciu lingvistic al ficțiunii este constituit de prezența verbelor de situație în enunțuri având drept obiect evenimente îndepărtate în timp sau cu datare nedeterminată. La acestea se adaugă utilizarea deicticelor spațiale raportate la terțe persoane și, mai ales, combinarea deicticelor temporale cu perfectul simplu și mai mult ca perfectul. Se reține, de asemenea, utilizarea masivă a dialogurilor, mai ales atunci când acestea aparțin unui moment îndepărtat în timp față de cel al enunțării povestirii. Teoreticienii nu acceptă în unanimitate teoria existenței unor
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
la hoți, la impostori, la mafioți! Structura narativa pe care se axează piesă verbală metafictivă a lui C.-V. Tudor poate fi analizată prin sistemul semiotic al lui Kress și van Leeuwen (2006): a) participanți reprezentați și participanți interactivi. Elementele deictice (pronumele personale) sunt indici ai participanților creați de C.-V. Tudor. Triada electorală este reprezentată de participanții interactivi: candidat contracandidați electorat. Această relație este reprezentată că spațiul mental-țintă, "locuit" de NOI/ EU (PRM/ CV Tudor) EI/ EL (contracandidați) VOI (alegătorii
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
gest conduce către cea de-a doua componentă, si anume cea semantica. * componente semantice: fiecare dintre elementele fizice menționate poartă o functie simbolică aflată în conștiința noastră. Astfel, o expresie gestuala are o dublă funcție: de a fi parte a deicticelor prin desemnare și localizare concretă și de a descrie argumentarea prin operația de simbolizare (Calbris 2003: 204). Trebuie să facem anumite precizări în ceea ce privește datele empirice folosite: * în primul rând, mâna politică este surprinsă în afișe, de aceea trebuie să schimbăm
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
în planul semnificației (asigurată prin tema unică, prin operatori textuali și conectori specifici: situare spațio temporală, identificare, echivalență, calificare, discriminare etc.) și prin coeziune sintactică, realizată prin dispunerea logică a ideilor, prin reluarea termenilor tematici și prin utilizarea unor proforme/deictice; - sunt utilizate strategii și tehnici informative: demonstrația, explicația, exemplificarea, respectiv enunțarea, explicarea, acumularea/progresia, compararea, deducția, reluarea. 2.3.2.Textul argumentativ Textul argumentativ se structurează ca demers logic prin care este justificat un punct de vedere, este confirmată ori
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
arhetipuri: eroul, răufăcătorul, donatorul, ajutorul, fata de împărat și tatăl ei, trimițătorul, falsul erou. La nivel textual, discursul basmic este formulat ca narațiune heterodiegetică, cu grad zero al focalizării (perspectivă narativă omniscientă, ulterioară, chiar dacă mărcile gramaticale ale verbelor și unele deictice temporale indică prezentul (Și merge el, și merge, până se înnoptează bine. - I. Creangă, Povestea lui Harap Alb). Basmul popular aparține folclorului literar, ilustrând toate caracteristicile acestuia: este o creație literară care se comunică prin viu grai, deci e marcată
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ficțională, ca și perso najul narator din opera epică. Indicii textuali sunt de tip gramatical (persoana întâi a verbului, a pronumelui sau adjectivului pronominal posesiv: eu cu lumina mea sporesc a lumii taină - L. Blaga), de tip lexicosemantic sau stilistic (deictice, interjecții, interogații și exclamații retorice, epitete calificative, topică afectivă, pauze expresive marcate prin puncte de suspensie etc.: Ah, pentru cine sunt largile / vremi? Pentru cine catargele? // O, aventura, și apele! / Inimă, strânge pleoapele! Eul liric poate fi desemnat și prin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
adjective pronominale la persoana I ori a IIa, singular sau plural), formule de adresare directă (substantive și adjective în cazul vocativ), mărci ale afectivității (interjecții, exclamații, interogații, pauze expresive, marcate frecvent prin puncte de suspensie ori linii de pauză), adverbe deictice (de loc sau de timp), pronume și adjective pronominale deictice, aserțiuni, reflecții, judecăți de valoare atribuite eului liric etc. - Tipurile de discurs specifice sunt monologul liric (mod de expunere care diferențiază genul liric de celelalte genuri literare), monologul adresat (invocația
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
plural), formule de adresare directă (substantive și adjective în cazul vocativ), mărci ale afectivității (interjecții, exclamații, interogații, pauze expresive, marcate frecvent prin puncte de suspensie ori linii de pauză), adverbe deictice (de loc sau de timp), pronume și adjective pronominale deictice, aserțiuni, reflecții, judecăți de valoare atribuite eului liric etc. - Tipurile de discurs specifice sunt monologul liric (mod de expunere care diferențiază genul liric de celelalte genuri literare), monologul adresat (invocația retorică) sau autoadresat, discursul dialogic, discursul evocator etc., în care
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
îl realizează între diferite elemente ale limbii). Din acest motiv, Ladislav Z g u s t a240 distinge o categorie de elemente lexicale cu statut special, din care ar face parte cele care exprimă manifestări de atitudine, operatorii practici, cuvintele deictice și cuantificatorii. Dintre acestea, cuvintele care exprimă manifestări de atitudine, adică unele interjecții, redau direct dispoziții și simțiri ale vorbitorului, căci, chiar dacă ele au caracter de generalitate (sînt fapte de limbă), folosirea lor implică în mod necesar actualitatea stărilor exprimate
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
funcție nu este limitată la aspectele prezentate de Zgusta, actele de vorbire (mai ales în perspectiva în care le prezintă John Searle) avînd multiple implicații de acest tip. În sfîrșit, dintre speciile de cuvinte prezentate de lingvistul ceh, interesează cuvintele deictice (ca acesta, acela) folosite pentru indicarea obiectelor, dar nu prin trăsăturile lor, ci printr-o apreciere a poziției lor (în spațiu) de către vorbitor, care realizează în același timp o orientare a interlocutorului prin poziția obiectelor respective. O asemenea raportare la
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
aprofundări, se concentrează pe anumite porțiuni din discursul interlocutorului); c) încheie conversația (vorbitorul reia spusele interlocutorului pentru a semnaliza dorința de a abandona subiectul). Printre mărcile lingvistice specifice sunt repetițiile (parțiale sau totale), interjecțiile (aha; da, da, da...; și?, mhh...), deicticele textuale (așa..., a, acum înțeleg...), secvențele prin care se introduc reformulări (adică, vrei să zici..., dacă înțeleg bine..., deci), conectorii pragmatici (ei, deci...), secvențele conclusive (bun, asta a fost, ne oprim aici, următorul). Prin comportamentul explicativ vorbitorul prezintă o problemă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în autodezvăluire de reguli ale modestiei și de riscurile pe care le comportă dezvăluirile personale. Printre mărcile discursive specifice sunt formele verbale și pronominale de persoana I, determinările adjectivale și adverbiale, modalizatorii subiectivi (părerea mea, zic că, cred că), frecvența deicticelor, constituirea unor opoziții discursive eu/alții, enunțurile metadiscursive (dacă mi-aduc aminte, să-ți spun un secret), mărci ale afectivității. Comportamentul ludic (umorul) este o formă de comportament comunicativ prin care vorbitorul îi solicită ascultătorului un răspuns actualizat prin elemente
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
lungi, cuvinte puține și idei succint exprimate, ca în Japonia, China sau în culturile amerindiene. Stilul personal vs contextual. Stilul personal este centrat pe individ: limbajul reflectă opiniile individului și relații cu semenii bazate pe egalitate și lipsă de formalism; deicticele spațio-temporale, a pronumelor personale sunt proiecția în text a vorbitorului. Stilul contextual (Coreea, Burundi) se bazează pe informația implicită partajată de interlocutori, pe proiecția în text a statutului social și a relațiilor ierarhice, formale dintre interlocutori. Stilul instrumental vs afectiv
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
toate zilele între vorbitori, cuvintele ce se schimbă între ei trebuie ca prin proprietățile lor, să producă comunitatea de suflet necesară pentru a fi înțelese (Blaga, 1936/1985, p. 81). Determinarea contextuală a semnificației permite folosirea unui număr mare de deictice (el, ea, aici, acolo), elipse recuperate contextual, expresii vagi (chestia asta, treaba aia, asta), lăsarea unor enunțuri neterminate, neexprimarea unei semnificații și mutarea ei în spațiul interlocutorilor (știi tu, nu e nevoie să-ți mai spun eu, știi ce-am
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
bine te-oi lua: / Te-oi lega la cheotoare, / Nici la vânt și nici la soare, / La inima ce mă doare!"156 Planul descriptiv fuzionează cu planul narativ, interiorizarea discursului poetic transformându-se în modalitate directă de receptare a semnificațiilor. Deicticele antitetice ( aici / acolo) fisurează, parcă, planul expresiei pentru a re-semantiza planul conținutului, în timp ce singularizarea rezultată din opoziția masculin / feminin ilustrată în planul expresiei de opoziția singular / plural redefinește, cu ajutorul comparațiilor, plenitudinea înțelesurilor: "Vai, sărace fetele, / Îs toate ca florile / Aici
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
sunt trist că vremea vine / Să mă duc în țări străine, / Străin sunt, străin mă cheamă, / Străin sunt, de bună seamă." 293 Ambivalența simbolică a cucului este ilustrată de înlănțuirea imperativelor care creează certitudinea relativă a împlinirilor, scindate în plan deictic ("ș-apoi"): "Cucule, cu pană sură, / Du-i mândruței voie bună / Și mai dă-i și o arvună, / Să mai aștepte-o lună.../ Cuculeț, cu pană mândră, / Ș-apoi mergi în crâng și cântă, / Pe cine am eu mânie, / Ca
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a crăpat. / Așa să crape, / Să răscrape / Toate pociturile, / Toate deochiturile, / Din crierii capului, / Din fața obrazului."375 Vocativul descriptiv, ca substitut metaforic al cauzei patologice, transfigurează valențele răului, prin intermediul imperativului antinomic, afirmativ / negativ, plasat într-un spațiu ritualic, prin utilizarea deicticelor temporale: "Veveriță pestriță, / Nu umfla, / Nu bursuca! / Atunci umflă, / Atunci bursucă / Când a face / Laur-balaur / Cuib în crucea bradului / Și în vârfu molidului. / Atunci și nici atunci. Pfui, pfui, pfui. Descântecu-i al meu, / Leacu-i de la Dumnezeu."376 Desăvârșirea gnoseologică,prin intermediul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]