713 matches
-
al Ancăi din Văleni. Soția marelui paharnic Hrizea din Bogdănei, cel cu fumuri de domnie (învins la Târgul Bengăi de Voievodul Constantin Șerban, a fost tras pe roată la 8 septembrie 1657), a fost însurat cu fiica paharnicului Dragomir din Deleni, care i-a făcut mai mulți copii. Alt Hrizea, un grec - Karydi din Popești, ajuns vistiernic mare și mare vornic (închis, torturat, jefuit și ucis din ordinul lui Șerban Cantacuzino în 1680) intrase în marea familie a Bălenilor - era ginerele
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
unde nu a avut o viață liniștită, încurcăturile judiciare nelipsind 570) până la moartea lui Iurii Hmelnițki, fratele lui Timuș. S-a întors atunci - trecuseră douăzeci de ani de la căsătoria cu Timuș - în Moldova și s-a așezat lângă Botoșani, la Deleni, moșie pe care o primise moștenire nu de la tatăl ei (cum credea C. Gane 571), ci de la Doamna Tudosca, mama ei. Vremurile în anii ’80 ai secolului al XVII-lea (când s-a întors în Moldova Ruxandra, căci Duca Vodă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
marelui ușar Andronachi Crupenschi, care a fost mare jitnicer în două rânduri: din 1693 până în 1695 și apoi din 1697 până în 1700572; fratele său, Vasile (și el va ajunge mare postelnic), era stăpânul moșiei Feredeni, aflată hotar în hotar cu Delenii Doamnei Ruxandra. O expediție condusă de regele Jan Sobieski - iar pleca la război cu turcii - din 1686 a silit-o pe Ruxandra să se refugieze în Cetatea Neamțului, transformată de tatăl ei în mănăstire. Luase cu ea câți bani și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
BUCȘA, Petre (11.III.1919, Deleni, j. Cluj), poet și prozator. Este fiul Mariei (n. Belu) și al lui Petru Bucșa, țărani. A frecventat cursul gimnazial al Liceului „Regele Ferdinand” din Turda, apoi Școala Normală, la Abrud, Cluj și Deva, până în 1941. Combatant în cel de-
BUCSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285899_a_287228]
-
ani mai târziu publică prima versiune românească integrală a romanului Crimă și pedeapsă de Dostoievski. A mai tradus Quo vadis de Sienkiewicz. Preocuparea de căpetenie a lui C. rămâne culegerea și studierea folclorului. Din satele limitrofe Hârlăului - Bădeni, Scobinți, Sagavia, Deleni, Pârcovaci, Ceplenița -, dar și din târgul natal, prea puțin urbanizat la acea dată, el adună și întocmește o valoroasă colecție de poezii populare, prin publicarea căreia își va asigura un loc de frunte între cercetătorii folclorului românesc de la sfârșitul secolului
CANIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286065_a_287394]
-
Socialiste, tot ce doreai, totul era ieftin, toată lumea avea loc de muncă, se dezvoltau relații de producție semicapitaliste prin apariția acelor întreprinzători numiți mandatari, care aveau voie să dezvolte afaceri, pe cont propriu. Îmi amintesc de baba bătrânului Donose de la Deleni, o femeie trecută prin multe în viață ca să-și crească o liotă de copii cu un bărbat cam, lasă-mă, să te las, care ne spunea într-o seară mie și lui nevastă-mea: „acum este bine de trăit maică
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
apropierea grădinii Școlii, s-a descoperit un cuptor de copt și fragmente de vase caracteristice secolelor VIII-IX. Cercetare Gh. Coman, 1955, 1976. Materialul aparține Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 224. 68. Halta C.F.R. Bulboaca (comuna Deleni), județul Vaslui a) Vest de haltă: pe terenul situat spre apa Bârladului, la circa 100-150m vest de haltă, s-au găsit fragmente ceramice lucrate la roată, din pastă cu microprundișuri, specifice secolelor V-VI. Cercetare Gh. Coman, 1961. Materialul este
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
din spatele casei lui Ion Chirilă ori cea de la Lozincă - pe Berheci - punctul „Podu Morii”. La sfârșitul secolului al XIX-lea se consemnau, în evidențele iazurilor de pește din zonă, două la Burdusaci, 3 la Chiricești, 5 la Colonești, 7 la Deleni, 3 la Stănișești, iar la Bărboasa un râmnic 1 de pește (este sigur că existau mai multe, ca cele aparținând lui Lehănceanu, Ciuche Crețu). Existau mai multe metode de pescuit: cu mâna, cu măciuca, cu ostia, cu prostovolul 3, cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Medeleni Herr Direktor, care are șofer neamț. Mai târziu, tânăra Olguța posedă automobil, îl conduce singură, dar știe și mersul pe bicicletă. La sosirea primei mașini, cea a lui Herr Direktor, țăranii repudiază vehiculul. Numai Anica, fata în casă a Delenilor, e sedusă de șoferul său, neamțul cu „calul dracului”. Autovehiculul e încă un lux și excursiile cu el - delicii. Poetul Ladima se bucură de ele în mașina lui Fred Vasilescu. Voiajul pe cale rutieră de la București la munte durează o zi
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
de a face ! Urmează Tip Top, Festivalul obiceiurilor, Concertul de pe 23 și, printre altele, pe 27 ianuarie 2007 Gala Ziariștilor, ediția a II-a. Vom încerca transmisii directe din comunele Muntenii de Jos și Sus, Ferești, Văleni, Solești, Miclești, Lipovăț, Deleni, Albești, Pușcași, Laza, Poienești și poate și altele. De pe unde sunt și primari adevărați. De fapt, urmează S| EXIST|M. Am avut o instructivă și destul de îndelungată discuție cu Preasfinția Sa Corneliu Bârlădeanu, episcopul vicar al Hușilor. L-am descoperit
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
socială încă nearanjată) și... lipsa băuturilor (vinul nou). Pe 15 august au fost mai multe tipuri de manifestări în judet și în mai multe localități, cu simpozioane la Laza și Văleni, cu spectacole mai mult sau mai puțin ample la Deleni, Bunești-Averești și focuri de artificii (Dodești). Peste tot participarea comunității a fost masivă, ceea ce arată că primarii, principalii organizatori, au realizat acțiuni culturale conform așteptării concetățenilor. Mi-a plăcut că nu aspectul de bâlci, a fost determinant ci comunicarea și
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Văleni, care nu-și prea respectă cuvântul față de noi, dar reușește manifestări culturale notabile. Are în ajutor pe Dan Ailincăi, iar de Sântămăria mare a reușit un tur de forță culturală pentru cetățenii comunei; e de menționat Vasile Zamfir de la Deleni, primar într-o comună, mică dar cu mari ambiții. Cultura înseamnă formații locale și invitate, participarea comunității și... foc de artificii pentru un sufletist ca Victor Popa de la Dodești... Până la urmă constatăm cu plăcere că mai există promotori ai culturii
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Anghel Rugină, savant de renume mondial (n.1913 - m.2008) venit în câteva rânduri la Vaslui (interviuri speciale), Radu Miron (n.1927), matematician, Constantin Toma (n. 1935), biolog, Viorel Barbu (n.1941, matematician),o prezență activă în județ. Născut la Deleni, acesta a fost și vicepreședintele Academiei între 1998 - 2002, și este doctor honoris causa al Universității statului Nebraska - S.U.A., membru de onoare al Academiei de Științe a Republicii Moldova. Deși nu sunt din județ, acad. Eugen Simion și Mihai Cimpoi (Rep
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
dintre cele mai sărace județe din punct de vedere economic. Chiar și în acest context vorbim de cei DE AICI, care re aduc aceste somități, organizatorii, investitorii, animatorii. Ne convine să ne lăudăm că de la Mușata, Șurănești, Vutcani, Gugești, Codăești, Deleni, ș.a. și-au luat avântul geniului, savanți și oameni de știință, specialiști, deschizători de drumuri, cu investigații menite să asigure progresul umanității. Cazurile, oarecum, singulare atunci, pot fi integrate acum în generația productivă și reprezentativă și pentru Curentul cultural - informațional
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
mari expoziții personale de la sala „Victoria”, din Iași în 1966 și 1970. Demersul său estetic la acea vreme a fost perceput de public și de critica de artă în termeni pozitivi. Lucrările expuse propuneau reevaluarea tradiției ceramicii negre specifică zonelor Deleni, Tansa sau Marginea, printr-un limbaj modern al formelor. Punctul de pornire l-a reprezentat forma interpretată de olar pentru realizarea ancestralelor obiecte pe care le numim „oale”, „boluri”, „chiupuri”, „blide”, „străchini”. Ioan Antonică, preluând aceste forme, le-a investit
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
în blestemele unui norod întreg pentru caznele la care rușii supuneau întreaga Moldovă. Nu au avut nicio remușcare să măcelărească țăranii care au îndrăznit să se ridice împotriva nedreptăților din Regulamentele Organice (mărirea birului și clăcii). Martiri anonimi din Săbăoani, Deleni, Bârnova, Galați și Târnauca au înfruntat împilarea imperialismului rus. Culmea îngâmfării și ipocriziei țariste fusese atinsă după Războiul de Independență, când fusesem aliați împotriva otomanilor. Ne-au amăgit, încheind pace separată cu turcii (Tratatul de la San Stefano), dar, mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Ozana, dumbrăvile, clăcile, țarinile, horele, rudele, lumea satului. Aici are loc un "popas contemplativ" (T. Vianu) al adultului care evocă universul copilăriei, satul natal: "sat mare și vesel, împărțit în trei părți care se țin tot de una: vatra Satului, Delenii și Bejenii". Era un sat vechi răzășesc, cu gospodari tot unul și unul, cu flăcăi voinici și fete mândre, care știau a învârti și hora dar și suveica". I. Creangă are o mare putere de a reprezenta vizual oamenii (N.
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
chiar la o distanță de câteva decenii. Să dăm și aici câteva exemple notabile: Ardeaoa - Ardăoani - Ardeoani - Ardeoanii - Ardăoanii; Bahnă - Bahni - Bahnele; Borșanii - Borșani - Bârșani - Borșenii - Boroșanii; Buciumii - Buciumenii - Buciumi; Căiuți - Căiuțul; Comanul - Poiana lui Coman - Slobozia Coman - Săliștea Comanului; Deleni - Delenii; Dohtana - Doftana - Dofteana; Gămeana - Gămea - Gămeanu - Gămeni; Gutinașul - Gutinașii - Gutinașiul - Gutinașul; Hàloșul - Haloș - Haloșiul - Hălașul; Josenii - Geosenii - Giosenii - Giosenii de Gios (!); Làpoș Lapoșul - Lăpușul - Leapoșul; Lucăceștii - Lucaciani - Lucăcenii - Lucăcește - Lucăceștii - Lupăceștii (!); Măgirești - Măgereștii - Măgireni - Măjerești - Mărgirești - Măjereștii; Nadișa - Nadèșa
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
la o distanță de câteva decenii. Să dăm și aici câteva exemple notabile: Ardeaoa - Ardăoani - Ardeoani - Ardeoanii - Ardăoanii; Bahnă - Bahni - Bahnele; Borșanii - Borșani - Bârșani - Borșenii - Boroșanii; Buciumii - Buciumenii - Buciumi; Căiuți - Căiuțul; Comanul - Poiana lui Coman - Slobozia Coman - Săliștea Comanului; Deleni - Delenii; Dohtana - Doftana - Dofteana; Gămeana - Gămea - Gămeanu - Gămeni; Gutinașul - Gutinașii - Gutinașiul - Gutinașul; Hàloșul - Haloș - Haloșiul - Hălașul; Josenii - Geosenii - Giosenii - Giosenii de Gios (!); Làpoș Lapoșul - Lăpușul - Leapoșul; Lucăceștii - Lucaciani - Lucăcenii - Lucăcește - Lucăceștii - Lupăceștii (!); Măgirești - Măgereștii - Măgireni - Măjerești - Mărgirești - Măjereștii; Nadișa - Nadèșa - Nadeșul
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
părțile noastre pe când începusem și eu, drăgăliță-Doamne, a mă ridica băiețaș la casa părinților mei, în satul Humulești, din târg drept peste apa Neamțului; sat mare și vesel, împărțit în trei părți, care se țin tot de una: Vatra satului, Delenii și Bejenii. Textul ne arată aspectul biografic al „romanului prin narațiunea la persoana I, așa cum o dovedesc și formele verbale: ăeu) stau, îmi aduc aminte, etc. Același text ne vorbește despre „realismul Amintirilor... cu aceste imagini „veridicedespre lumea satului, pe
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
un al principiu realist. Scriitorul ne dă o serie de amănunte prin care noi recunoaștem satul românesc tradițional, începând de la casa părintească, cu împărțirea satului, poziția geografică, denumirile sugestive ale celor trei părți ale satului: Vatra Satului partea de mijloc; Delenii - locuitorii de la deal și Bejenii - partea cu „bejenari-, cu oameni veniți recent în sat. Toate amănuntele acestea confirmă un alt mare adevăr care s-a spus despre originalitatea lui Creangă: el nu se mulțumește să povestească ce a auzit s-
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
pentru comerțul țării". Nici din punct de vedere calitativ, rocile utilizate nu corespundeau cerințelor, nefiind destul de trainice; motiv pentru care, însuși făcuse deja prospecțiuni mai aproape de capitală, în ținuturile Vaslui și Iași, descoperind "la mai multe locuri, precum: Ciortești, lângă Deleni, Movila lui Purcel și Slobozia lui Milo, lângă Poiana Cârnului, <pietre> mult mai vârtoase decât acele de la Tarcău". Invocând apoi "temeiuri montanistice vajnice", altfel spus, propria-i intuiție profesională, își exprima convingerea că "mai multe straturi și stânci trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Sus, Brodoc și Zăpodeni. S-au reorganizat și activizat în aceste comune și toate satele un număr de 331 de tineri plugari (deci, nu de „progresiști” sau „uteciști”, n.n.). Au rămas de reorganizat comunele: Moara Domnească, Ștefan cel Mare și Deleni. Aici nu s’a putut organiza deoarece întâmpinăm o rezistență mare din partea reacțiunii (a se citi, „a oamenilor cinstiți și harnici”, n. și subl.ns.). În Plasa Negrești s-au reorganizat un număr de 5 comune cu toate satele din
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Confederației Generale a Muncii, n.n.). Comunele unde acești tineri sunt organizați puternic, vorbind de cei din tabăra reacțiunii, (subl.ns.), nu se pot preciza fiindcă în mai toate comunele se găsesc astfel de nucleuri („reacționare”, n.n. și subl.ns.): BUHĂEȘTI, DELENI, TANACU, CHIȚOC, TANSA, CURSĂȘTI, ȚIBĂNEȘTI, PUNGEȘTI (subl. în orig.) și altele”. Continuarea enumerării cu sintagma „și altele” arată adevărata situație politică din județul Vaslui de la acea dată unde oamenii începuseră, literalmente, să moară de foame. Aici, se impune o întrebare
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
sosească adrese de la Plășile din subordine,care conțineau informațiile cerute de MAI. Astfel, pe 26 ianuarie 1946 Plasa Vaslui comunica următoarele: „...la ordinul dv. nr.(...) avem onoarea a vă înainta tablourile nominale cu Eroii identificați dela comunele: Lipovăț, Telejna și Deleni. La restul comunelor din Plasă care au asemenea eroi, situația este după cum urmează: 1). La comuna Mânjești, au fost înmormântați 8 Eroi sovietici, însă nu se pot identifica, deoarece au murit după luptele ce au avut loc la 23 24august
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]