259 matches
-
sunt asistați Probleme speciale ale persoanelor asistate Direcții de acțiune ale instituției Cooperarea cu alte centre de acelasi profil Strategii de dezvoltare ANEXĂ 4 Instrumente de lucru utilizate în cadrul Biroului de intervenție situații de urgență: Ancheta Socială Formular pentru cazuri delincventa 3. Date despre copil Nume și prenume: Dată și locul nașterii: CNP: Statut juridic: Statut social: Domiciliul: Starea de sănătate: Date despre părinți Mama Nume și prenume: Dată și locul nașterii: CNP: Starea civilă: Studii: Ocupația: Domiciliul: Starea de sănătate
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
scoala Da Nu Da Nu 1.Dacă Da câte absențe 8. dacă Da câte zile 2. Tulburări de nutriție 9. Accidente 3. Tuberculoză 10. A devenit copil al străzii 4. Infecții cu transmitere sexuală 11. Handicap 5. Boli dermatologice 12. Delincventa 6. A primit tratament ambulatoriu 13. Altele / specificați: 13. a) 7. A necesitat spitalizare 13. b) IV. Modalități specifice de intervenție pe caz Nr. Instituția Nr. înregistrare a cazului Tipul intervenției Data începerii intervenției Dată finalizării 1. SPSPC 2. IT
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
diminuării tendințelor de recidivă a faptelor, ceea ce ridică, implicit, problema reinserției sociale a infractorului. Ca o măsură de siguranță pentru societate, izolarea și excluderea infractorilor într-un spațiu socio-cultural "marginal" favorizează, într-un grad semnificativ, apariția și susținerea unei subculturi delincvente, prin caracterul relațiilor (formale și informale) pe care deținuții le stabilesc în cadrul unor grupuri. Mai mult, experiența comună împărtășită de aceștia, valorile și atitudinile infractorului față de lumea "de afară", specificul penitenciarului reprezintă factori importanți în explicarea acestei subculturi. Penitenciarul reprezintă
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
și consecințelor faptelor proprii) și exprimă libertatea de voință în alegerea soluțiilor optime într-o situație dată. Specialiștii descriu un trio-conceptual în geneza devianței, concept ce reunește trei elemente: mediul de formare al personalității (mediul de proveniență a individului), personalitatea delincventă (predispozițiile) și situațiile care favorizează trecerea la actul antisocial. Primul element al trio-ului amintit, ce intervine în formarea delincvenței îl reprezintă mediul de formare a personalității, fiind vorba în special de personalitatea agresivă. Se știe că agresivitatea este un
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
statistică cu scopul de a evidenția pe indicii spațio-temporali a fenomenului delincvenței; b) dimensiune juridică prin intermediul căreia este evidențiat: • tipologia normelor juridice care au fost încălcate prin delincvență; • gravitatea prejudiciilor aduse; • felul sancțiunilor aplicate; • metodele de reinserție socio-profesională a persoanei delincvente. c) dimensiunea sociologică accentuează explicarea și prevenirea actelor delincvente în raport cu multiplele fenomene de dezechilibru și dezorganizare existente la nivel social; d) dimensiunea psihologică evidențiază profilul individului delincvent, precum și atitudinea acestuia față de fapta comisă; e) dimensiunea economică indice care facilitează evaluarea
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
a fenomenului delincvenței; b) dimensiune juridică prin intermediul căreia este evidențiat: • tipologia normelor juridice care au fost încălcate prin delincvență; • gravitatea prejudiciilor aduse; • felul sancțiunilor aplicate; • metodele de reinserție socio-profesională a persoanei delincvente. c) dimensiunea sociologică accentuează explicarea și prevenirea actelor delincvente în raport cu multiplele fenomene de dezechilibru și dezorganizare existente la nivel social; d) dimensiunea psihologică evidențiază profilul individului delincvent, precum și atitudinea acestuia față de fapta comisă; e) dimensiunea economică indice care facilitează evaluarea pierderilor (directe și indirecte) suferite în urma comiterii respectivei infracțiuni
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
delincvenței, indiferent de forma, gradul acesteia, sau vârsta infractorului. Ținând seama de trăsăturile caracteristice domeniului, orice specialist interesat de fenomenologia delincvenței nu poate omite câteva întrebări cheie: 1. Care sunt cauzele care-i determină pe indivizi să comită acte antisociale, delincvente? 2. Cum poate fi evaluată o conduită delincventă? 3. Care sunt strategiile prin care se poate diminua și înlătura această componentă indezirabilă a tabloului social actual? În dorința de a găsi răspunsul favorabil la aceste interogații nu putem să sfidăm
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
infractorului. Ținând seama de trăsăturile caracteristice domeniului, orice specialist interesat de fenomenologia delincvenței nu poate omite câteva întrebări cheie: 1. Care sunt cauzele care-i determină pe indivizi să comită acte antisociale, delincvente? 2. Cum poate fi evaluată o conduită delincventă? 3. Care sunt strategiile prin care se poate diminua și înlătura această componentă indezirabilă a tabloului social actual? În dorința de a găsi răspunsul favorabil la aceste interogații nu putem să sfidăm opiniile care au existat în istorie vis a
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
nefaste" (diavoli, demoni etc.) îi îndemnau pe oameni să comită acte deviante. Ulterior în perioada iluministă, apar primele interpretări laice ale comportamentului criminal. În secolul XVIII, Cesar Beccaria, a fondat Școala Clasică de Criminologie. El a susținut ideea că acțiunile delincvente nu sunt determinate divin, ci sunt raționale și țin de responsabilitatea și libertatea de alegere a individului. Sancțiunile trebuie adecvate delictului comis. Jeremy Bentham preia o parte din ideile lui Beccaria, dar în plus introduce importanța statului și societății în
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
grupuri. Existând reguli de conduită divergentă, ce guvernează viața particulară a individului, acestea generează conflicte între norme reflectate pe plan psihologic prin acceptarea unor norme și valori duale, generatoare de comportamente agresive sau distructive, tocmai prin această dualitate. Teoria subculturilor delincvente A. K. Cohen, având drept reper teoretic anumite norme într-o cultură, a elaborat o paradigmă care urmărește identificarea grupurilor defavorizate, neprivilegiate sau frustrate; acest fapt este rezultatul comparării sistemului normativ specific acestor categorii sociale, pe care autorul le numește
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
K. Cohen, având drept reper teoretic anumite norme într-o cultură, a elaborat o paradigmă care urmărește identificarea grupurilor defavorizate, neprivilegiate sau frustrate; acest fapt este rezultatul comparării sistemului normativ specific acestor categorii sociale, pe care autorul le numește "subculturi delincvente", cu norme sau valori general valabile pentru restul societății. În urma analizei acestei problematici: condițiile "favorizante" dezvoltării acestor subculturi, Cohen evidențiază următoarelor situații: * dezvoltare economică mai redusă, chiar precară; * existența unor bariere și interdicții sociale; * prezența unor nivele sociale cu statut
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
grupului de aparteneță, acestea au un conținut contradictoriu normelor sociale, cât și de o "polarizare negativă" în raport cu acestea; * versalitatea (nestatornicia) datorată specificului activităților ilicite, în practică se întâlnesc nu doar o singură manifestare, ci se practică un ansamblu de acțiuni delincvente, fără a se specializa în mod expres într-o formă de manifestare; * autonomia grupului presupune solidaritatea între membrii grupului, față de presiunile exercitate de alte subculturi. Teorii ale "reacției sociale" față de delincvență Din perspectiva acestor paradigme, un rol semnificativ în declanșarea
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
știri extrem de violente, atât în limbaj, cât și în posturi care își atrag ratting-uri mari prin valoarea crescută a imaginilor extrem de agresive: de exemplu, știrile de la ora 17 de pe orice canal TV efectuează un slalom printre diferitele "modele antisociale și delincvente" petrecute în diferite medii și locații, cu diferite personaje). Studii tot mai aprofundate în domeniu au accentuat importanța educației în evoluția "sănătoasă" a individului. J.D.Lohman (apud Mitrofan, 2000, p. 350) făcând referire la carențele educative, consideră că sub aspect
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
indivizii care manifestă comportamente devianțe, sub diferite forme și grade, sunt catalogați drept sociopați. Analizând comportamentul delincvent V. Dragomirescu (1976, p. 54) propune, cu scop de explicare a fenomenului, acesta considerând semnificative afecțiunile psihiatrice în predilecția individului către comportamente antisociale, delincvente. Autorul amintit sugerează următoarele tipuri de personalități care conturează comportamente delincvente: a) personalitatea nevrotică caracterizată de inadaptare prin instabilitate, intoleranță sau contracție. Prezintă conduite agresive, fiindu-i teamă de propria violență și dorință; b) personalitatea dizarmonică sau psihopatică cu următoarele
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
catalogați drept sociopați. Analizând comportamentul delincvent V. Dragomirescu (1976, p. 54) propune, cu scop de explicare a fenomenului, acesta considerând semnificative afecțiunile psihiatrice în predilecția individului către comportamente antisociale, delincvente. Autorul amintit sugerează următoarele tipuri de personalități care conturează comportamente delincvente: a) personalitatea nevrotică caracterizată de inadaptare prin instabilitate, intoleranță sau contracție. Prezintă conduite agresive, fiindu-i teamă de propria violență și dorință; b) personalitatea dizarmonică sau psihopatică cu următoarele particularități: comportament delincvent prin inadaptări sociale; mare potențial de asocialitate; comportament
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
a Îndreptat spre „graniță“, un termen interpretat Într-un mod destul de arbitrar de diverși membri ai familiei Kazanci. Maică-sa a interpretat cuvântul „graniță“ ca pe o problemă În strânsă legătură cu poliția, funcționarii vamali și ilegalitatea, descoperind astfel o „delincventă străină“ În persoana Feridei. Astfel a devenit și mai bănuitoare În privința acestei fiice nebune În care nu avusese niciodată Încredere. În total dezacord cu ea, surorile Feridei Își evocau prin conceptul de „graniță“ În primul rând ideea de margine, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Oamenii care ne Întâlneau În cale se opreau și ne urmăreau cu uitătură lungă. Subțiri ca niște nuiele, cu fețele palide, lipsite de obișnuitul bronz al verii, tinere și, unele dintre noi, de o frumusețe remarcabilă, nu arătam deloc a delincvente. Apariția noastră Între cei doi gardieni era stranie chiar și pentru cineva lipsit cu totul de spirit de observație [...]. Priveam cu nesaț colinele somptuos Împodobite de aurul toamnei ce Însoțeau lunga depresiune a Mislei. Șoseaua șerpuitoare Îmi apărea ca o
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
iile care, (n principiu, nu admit martori (i sînt cele mai fructuoase pentru observa(ie (n condi(iile (n care ea se exerseaz( f(r( (tirea sau complicitatea mediului social studiat. Astfel, mediile definite din punct de vedere social că delincvente sau deviante nu accept( (n principiu str(ini, decît dacă se dedau la acte de aceea(i natur( (i nu fac parte din rîndurile juști(iei sau poli(iei. Un anchetator (narmat cu un chestionar sau realizînd cîteva (ntrevederi va
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
fi tratate în același timp că mărturii ale unui mediu asupra lui însuși și ca expresie a categoriilor prin care acest mediu își organizează actele. Aaron Cicourel [1976] a studiat modul în care poliția din cîteva orașe din Statele Unite definea delincventa juvenila. El a analizat statisticile realizate de agenții acestor instituții și a arătat ce tip de clasificare și de anticipație îi ghida pe ofițerii de poliție în etichetarea indivizilor că delincvenți. În acest ultim caz, observația constă în a trata
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
și țări cu deficite severe de reglementare, în care funcționarea pieței este distorsionată de încălcările reglementărilor și de intervenția sistemelor externe de putere. Diferența dintre cele două tipuri de economii nu este dată de caracteristicile comportamental-morale ale populației, de comportamente delincvente, inclusiv de corupție, ci mai degrabă de un complex de factori economici, sociali și politici, interni și externi, variabila cauzală determinantă fiind politica economică. Economiile de piață „funcționale” se caracterizează printr-un control multiplu: mecanismele competiției economiei de piață, reglementările
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
furios cum e valul lin de o furtună dezlănțuită. Nu întîmplător Lombroso figurează printre primii oameni care-au dorit să explice comportamentul mulțimilor, teoria lui despre criminalul înnăscut fiind deja celebră. După el, mulțimile sînt alcătuite din indivizi cu tendințe delincvente sau, cel puțin, ele urmează astfel de indivizi. Pretinde că psihologia maselor poate fi abordată simplu, ca o parte a "antropologiei criminale, criminalitatea fiind caracteristica internă a oricărei mulțimi". Aceasta din urmă se înscrie într-o tendință mai generală, nouă
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
adevărate crize: conflicte și situații relaționale greu controlabile între: - elevi: certuri injurioase, bătăi soldate cu traume fizice și psihice (rănirea elevilor) care au implicat mai mulți elevi ai clasei și au condus la divizarea grupului; prezența și infiltrarea unor grupări delincvente, implicarea mai multor elevi ai clasei în asemenea acțiuni: furturi, consum de droguri, abuzuri sexuale, tentative de sinucidere, omor; - profesori - părinți: conflicte care pot impieta incomensurabil coeziunea organizației clasei și a echilibrului atitudinal al cadrului didactic; denigrări; mituiri etc.; - inter-clase
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
au fost: conflicte și situații relaționale greu controlabile între elevi: certuri injurioase, bătăi soldate cu traume fizice și psihice (rănirea elevilor) care au implicat mai mulți elevi ai clasei și au condus la divizarea grupului - prezența și infiltrarea unor grupări delincvente, implicarea mai multor elevi ai clasei în asemenea acțiuni (furturi, consum de droguri, abuzuri sexuale, tentative de sinucidere, omor); profesori - parinți: conflicte care pot impieta incomensurabil coeziunea organizației clasei și a echilibrului atitudinal al cadrului didactic - denigrări; mituiri; inter-clase: prin
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
copiii: • cu variații - ale dispoziției; - ale activității (labilitate); • agitați; • heteroagresivi și autoagresivi; • emotivi, inhibați; • cu comportament - fobic; - obsesional; b. Nivelul relațional cuprinde copiii: • indiferenți; • intorși spre sine (introvertiți); • izolați; • opozanți; • dependenți; • revendicativi (afectivitate); c. Nivelul social cuprinzând copiii: • cu manifestări delincvente; • fugari. Tulburările comportamentale, (din punctul de vedere al managementului clasei de elevi acceptate ca fiind abateri comportamentale), nu pot fi înțelese decât prin raportarea la dezvoltarea bio-psiho-socială a copilului. Totodată ele nu pot fi izolate de mediul socio-familial de viață
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
fără îndoială, o definiție excesivă. O definiție care se limitează la Codul penal omite și multe banalități din viața de zi cu zi a copiilor și a dascălilor, care pot avea însă, prin repetare, consecințe grave. Nu orice violență este delincventă. Să luăm un exemplu voit trivial și care ne poate face să zâmbim, extras dintr-o observație la o clasă specializată, pe când eram institutor la secția de educație specială (Debarbieux, 1990): Christelle, în vârstă de 12 ani, a găsit un
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]