93 matches
-
sat sunt varietăți de Ion“, afirmă George Călinescu). Un alt argument este evoluția cuplului familial. Aceasta evidențiază foamea ancestrală de pământ, dar și aspirația spre demnitate și iubire a țăranului sărac, întro lume în care omul este judecat după mărimea delnițelor pe care le stăpânește. Caracterul reprezentativ al cuplului Ion- Ana este probat și de raportarea altor scriitori la modelul rebrenian. Marin Preda, de exemplu, construiește cuplul Polina-Birică din Moromeții ca pe o replică polemică la perechea de personaje creată de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
și cei trei se ospătară În tăcere. Apoi, Ionuț se urcă să doarmă În otava din fânar, iar tinerii Însurăței, Mitru și Nastasia, după ce stinseră lampa, se culcară și ei. A doua și a treia zi arăturile continuau pe alte delnițe moștenite de la părinți. În alte zile, gospodinele fiind ocupate cu treburile, nu mai veneau cu amiaza ci le puneau bărbaților În traistă pită și slană sau carne de porc păstrată-n bărbânțe cu untură de porc. Luna aprilie cam așa
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
printre legume, tot ei le pliveau Numărul copiilor care se nășteau În familie În mod cu totul excepțional era mai mic de trei. De la trei În sus puteau fi și zece. După ce se căsătoreau, rând pe rând, feciorii și fetele, delnițele de pământ se subțiau. De aceea aveau mai mult succes la fete cei mai Înstăriți din sat. Feciorii erau Îndemnați să le ia de neveste pe cele care au pământ mai mult, ai căror părinți erau gazde mai mari. Ia
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
balaurilor. Acasă fânul era așezat În podul grajdului sau În celnă, iar ce nu Încăpea aici se făcea clăi afară. După numărul clăilor se aprecia bunăstarea gospodarului. După ce fânul era dus acasă și pus la adăpost, când nu mai vedeai delniță sau răzor necosit, gospodarii răsuflau ușurați că au Încheiat cu o muncă de vară. După Sântă Măria Mare, orzul deja dădea În pârgă, semn că trebuie Început secerișul. Această muncă era a femeilor. Bărbații doar aduceau snopii În clăițe și
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
mai furau câte un sărut, iar lor nu se poate spune că nu le plăcea. Vara erau clăcile de cosit și apoi cele de secerat. Dacă la primele bărbații se Întreceau trăgând brazde mari până ce puneau jos iarba de pe câteva delnițe, la cele de secerat, lanul de grâu era pus jos de femei. Bărbații le legau snopii și Îi clădeau În clăițe. Și În aceste cazuri jocul era tot noaptea dinspre duminică. Acum nopțile erau mai scurte și jocul trebuia să
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Doar turnul bisericii noi, strălucitor, se înălța ca un cap biruitor... Apoi șoseaua cotește, apoi se îndoaie, apoi se întinde iar dreaptă ca o panglică cenușie în amurgul răcoros. În stânga rămâne în urmă Cișmeaua Mortului, pe când în dreapta, pe hotarul veșted, delnițele se urcă, se împart, se încurcă până sub Pădurea Vărarei. Apoi Pădurea Domnească înghite uruitul trăsurii, vâltorindu-l în ecouri zgomotoase. Satul a rămas înapoi același, parcă nimic nu s-ar fi schimbat. Câțiva oameni s-au stins, alții le-au
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
ca un obstacol în calea comunicării. Ea devine o obsesie, fiind astfel semnul unui dezechilibru, al crizei de identitate, axată pe imaginea pământului: personajul vrea să cuprindă pământul dintr-o privire: Flăcăul sosi încălzit de drum. Se opri în marginea delniței, pe răzorul ce-o despărțea de altă fâneață, tot așa de lungă și de lată, pe cate Toma Bulbuc o cumpărase acum vreo zece ani de la Glanetașu. Cu o privire setoasă, Ion cuprinse tot locul, cântărindu-l. Simțea o plăcere
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
complicate a satului ardelean aflat sub dominația austro-ungară. Alte elemente introduse de Liviu Rebreanu în opera sa sunt elementele simbolice, dublate de prezența, în ambele romane, a câmpurilor semantice ale teluricului: hotarul, pământul, clăile de fân, stoguri de paie, porumbiște, delniță, câmpuri, bulgări, hat, plug, grâu; ale patimii: patimă, iubire pătimașă, îmbrățișare, răutate, încăpățânare, zgârcenie; ale privirii, privire asociată cu imaginea focului: ”scăpărând scântei din ochi”, ”îi ardeau obrajii”, ”se aprinde ca focul”, ”scăpărare furioasă”. Cei doi autori s-au dovedit
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
Calea Sărății - Din Sus de Grădina lui Comșă - Grădina lui Comșă - La Mlăcuță, Pe Coastă-n sus - La Cărămizi - Calea pe Coastă-n sus - Calea Porumbacului - Calea Sărății - La Poartă - Fundurile Deasupra Grulăiții - Mlaca Mică - Fântâna de pe Funduri - Mlaca Mare - Delnițele - La Grădina lui Gheorghe - Calea Șățului - Calea dela Poartă-n Fundu Grulăiții - Groapa lui Vodă - La Măru lui Budac - La Căsuță - La Hulă, din Sus de Căsuță - Calea de pe Vârful Grulăiții - Vârful Grulăiții - Cărarea Nemților - Fundul Grulăiții - Iazul Scoreiului - Calea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
fel, dar în calitate de țesător al curții primește anual 6 câble de secară și 3 câble de porumb. Afară de acestea mai primește ciorapi, o țundră, o pălărie și o pereche de cisme, precum și un salariu convenit, totul anual. Mai primește o delniță de porumb și are obligația de a țese în țesătoria curții toată toamna, iarna și primăvara, ori fețe de masă, ori giulgiu, ori pânză, după cum primește comanda. Conscripția din 1801, special comandată la cererea «nobilei doamne» mai arată că oamenii
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
a cuvântului Ar deal denumește în româna contemporană forma de relief dintre munte și colină, iar din expresia la deal „în sus“ rezultă că sensul de bază, cel de „parte, latură, bucată“, a evoluat la cel de „coastă, pantă“: românescul delniță denumea în evul mediu partea din hotarul satului dată în stăpânirea unei familii de țărani; locul care rămânea neîmpărțit, dar destinat folosinței comune, se numea nedeie „loc neîmpărțit, totime, obște“. Comp. sl. dĕl „parte“, germ. Teil „parte, porțiune, bucată“, alb
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
46 a crăpa, 56 croat, 52 a culege, 127 culme, 69 cumani, 193 a cure, 102 curat, 102 a cura, 102 a curge, 102 a curma, 46 cutare, 195 cuțovlahi, 109 Dalmația, 53 Dardanele, 109 deal, 55 a defăima, 100 delniță, 56 derdeluș, 56 a derege, 56 des, 132 a desface, 222 domeniu, 44 a domina, 44 domn, 44 a domni, 44 drag, 102 a drege, 56 drum, 100 dulău, 110 duleb, 52 dur, 109 Elada, 46 a eleva, 48 Escu
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
de răzeși țarinile erau înconjurate de garduri și erau porți de ieșire. șarinile formate din loturi și ogoare (sub un hectar) s-au extins odată cu defrișările și creșterea cererii de cereale. De asemenea, în șesuri au apărut loturi de fânea (delnițe), iar izlazurile erau situate, de regulă, pe versanții improprii culturilor agricole. Dacă asupra loturilor, ogoarelor, țarinilor, se mai făcea simțită influența obștii, viile și livezile erau libere de orice amestec al comunității. Interesul obștesc se manifesta asupra apelor și iazurilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
impus pentru fiecare cap de familie 12 zile de clacă pe an. Obștea Filipeni liberă a ajuns, prin vânzarea ocinilor răzășești, obște dependentă de boierii din familia Rosetti. Cel care și-a vândut ocina putea rămâne în sat, pe aceeași delniță, dar trebuia să dea zeciuială și să facă munca de clacă pe moșia boierului. Vechile familii proprietare din Filipeni s-au pierdut, au plecat în alte răzeșii sau au căutat loc de așezare în altă parte, pe altă moșie, satul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
satului Slobozia se chema Filipeni. Locuitorii din cele două sate depindeau de boierii și moșia familiei Rosetti, s-au amestecat prin căsătorii și puține „urme” mai sunt acum din vechea alcătuire social-economică a satului Filipeni. Luând ca reper dispunerea vechilor delnițe și concentrarea unei suprafețe mai mari de pământ în jurul gospodăriei, se poate aprecia că familiile Totolea, Ungureanu și, probabil, Nănescu (din Nănești, sat răzășesc vechi) provin din vechi familii răzășești. Familia Totolea este amintită în documente, în centrul Moldovei și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
gospodăriei, se poate aprecia că familiile Totolea, Ungureanu și, probabil, Nănescu (din Nănești, sat răzășesc vechi) provin din vechi familii răzășești. Familia Totolea este amintită în documente, în centrul Moldovei și este posibil ca un Totolea să fi cumpărat o delniță în Filipeni. Ungureanu (toți bejenarii ardeleni erau numiți ungureni), ar putea fi răze din satul apropiat Ungureni, existent și astăzi, care și-a găsit loc, prin căsătorie sau prin cumpărare, în moșia răzășească Filipeni. în recensământul din 1774, între cei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
într-un sac toată arhiva comunei cu sediul în cătunul Filipeni, la moșia și curtea lui Dumitru Rosetti și a dus-o la Lunca, care devine centru de comună. Structura proprietății funciare a familiei Boghiu lasă să se întrevadă vechea delniță răzășească, întinsă din deal în deal până în zarea Poienilor și pe partea nord-vestică a dealului numit „Cocolia”. De asemenea, familia Curteanu întâlnită în Fruntești, dar și în Lunca, trebuie să fi avut un alt statut social, din moment ce într-un zapis
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sate răzășești, erau țărani făr pământ. Creșterea naturală a populației a dus la extinderea vetrei de sat și, când au fost ocupate toate locurile de casă și grădină, cei care și-au întemeiat gospodării după căsătorie s-au așezat în delnița părintească, care era mai departe de sat, la sud, pe valea Dunavățului s-a întemeiat grupul de case Moara lui Conachi (Pădureni) și în partea de nord-vest, pe Dunavicior, cătunul Rusești. Moara lui Conachi își trage numele de la aga Costache
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe moșia boierului Rosetti și nu se compara cu răzeșii din 99 satele Mărăști, Brad, Balaia, Oțelești și Fruntești - care aveau fiecare moșioara lui - chiar dacă era numai o jireghie de pământ. Ei nu munceau pe moșia boierului, ci numai pe delnițele lor. Răzeșii nu se căsătoreau cu fete sau nu-și măritau fetele cu flăcăii din satul Lunca. Nu făceau afaceri cu oameni din Lunca. Cel mult își angajau hargații dintre oamenii din satul Lunca. Acum s-au schimbat oamenii, atât
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cultivat” cu sămânța semănată prin scuturarea naturală din recolta anterioară, numit „samulastre”. Pentru a evita certurile, neînțelegerile între proprietari, s-a impusă dispunerea terenurilor din zare în zare, dinspre răsărit la apus, în cazul satelor Fruntești și Filipeni. Urmele vechilor delnițe (inițial delnița era locul de fânaț) se mai cunoscă și astăzi, chiar și după folosirea comună a terenurilor agricole în timpul C.A.P.-urilor (1962-1989). Fiecare dintre membrii obștii avea accesă la sursa de apă, atâta cât era, fiind traversată de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sămânța semănată prin scuturarea naturală din recolta anterioară, numit „samulastre”. Pentru a evita certurile, neînțelegerile între proprietari, s-a impusă dispunerea terenurilor din zare în zare, dinspre răsărit la apus, în cazul satelor Fruntești și Filipeni. Urmele vechilor delnițe (inițial delnița era locul de fânaț) se mai cunoscă și astăzi, chiar și după folosirea comună a terenurilor agricole în timpul C.A.P.-urilor (1962-1989). Fiecare dintre membrii obștii avea accesă la sursa de apă, atâta cât era, fiind traversată de terenul în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de vor fi de mare certare de la Domnia mea”. în 1781, la 13 decembrie, după judecata în Divan, Domnul hotărăște că reclamanții Radul Ciungul, Ion, Bârzeștii și cetașii lor, care cereau popei Costandin și văduvei Ioana diaconeasa stăpânirea a patru delnițe din moșia Bârzești, nu au dreptate (pricina se mai judecase o dată) și că toate actele și mărturiile „oamenilor bătrâni” dovedesc netemeinicia acestei pretenții, „pentru care am dat domneasca noastră carte la mâna preotului i a frate-său și a diiaconesi
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Din cerescul Tău har Câteodată Iisus Câteodată tâlhar! Viața-mi rămâne Viața-mi rămâne Doar ca un templu De azi pe mâne S-o mai contemplu Patimi, iubire, Trec în uitare Ca o plutire Peste altare Lumea bătrână Dealuri și delniți Se mai îngână Stins în cădelniți Nici cum se trece S-o tângui n-o pot Cerul e-o rece Dungă de clopot Oricât ai crede Ce-ți vine-n minte, ce-alegi din toate Cât nu se-ntunecă, din
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/12891_a_14216]
-
8. Matiseni 8. Matisfalva 9. Porumbenii Mari 9. Nagygalambfalva 10. Porumbenii Mici 10. Kisgalambfalva �� 11. Tăietura 11. Văgaș 35. Ocland 1. Ocland 1. Okland 2. Craciunel 2. Homorodkaracsonfalva 3. Satu Nou 3. Homorodujfalu 36. Păuleni-Ciuc 1. Păuleni-Ciuc 1. Csikpalfalva 2. Delnița 1. Csfkdelne 3. Soimeni 2. Csikcsomortan 37. Plăieșii de 1. Plăieșii de Jos 1. Kaszonaltiz Jos 2. Casinu Nou 2. Kaszonujfalu 3. Iacobeni 3. Kaszonjakabfalva 4. Imper 4. Kaszonimper 5. Plăieșii de Sus 5. Kaszonfeltiz 38. Praid 1. Praid 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/147014_a_148343]
-
Vodcă. Vermut. Cinzano. Bere. Cabernet. Coniac. Cuba Libri. - înșirau care mai de care dintre suporteri, bunătățile. Titi inspiră cu emoție totuși, înghite a poftă și povestește: Într-o vară, așa dovleci ni s-o fo’ făcut în cucuruz, colo, la delnița primită de bunicu’ de la ceape, de toată minunea! Acolo, micuțule, ți aduci aminte? Acolo, unde aveați voi locul până la colectivizare, în ’62. Știi, nu? Pământ buuun! Negru. Dacă-l lucri, ai roade bogate. Șî-l lucrăm noi, băiete, șî-l
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]